9,879 matches
-
științifice românești ardelene, luptă să scoată un ziar în limba română și semnează, în 1791, Supplex libellus Valachorum (cereri și drepturi românești). Este perioada Revoluției lui Horia, Cloșca și Crișan (1784). În 1788 transilvăneanul Balthasar Hacquet analizează apele minerale de la Vatra Dornei; Andreas Wolf analizează izvoarele minerale din zona Neamț; Ferentz Nyulas scrie trei volume Despre analiza apelor minerale din țara Ardealului pe care le publică la începutul secolului următor. Cartea e folosită ca sursă de referință în toate stațiunile balneologice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care îl considerați corect: Lucrarea “Geschichte des transalpinischen Daciens” a fost scrisă în 1781 de: a) I. C. Eder b) Bolla Marton c) I. Ch. Engel d) Franz Sulzer 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cuvântul “vatră” s- a transmis în limba română din limba: a) traco- dacă b) latină c) slavă d) germană 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit istoricului Robert Roesler Transilvania a fost colonizată cu păstori vlahi veniți de la
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
realitatea contemporană. Dacă Minna von Barnhelm cunoaște, în 1767, un succes răsunător, asta se datorează faptului că această piesă, a cărei acțiune se desfășoară imediat după Războiul de Șapte ani, este de o arzătoare actualitate. Când Frederic II lasă la vatră corpul franc, odată cu revenirea păcii, germanii se confruntă cu problema crucială a demobilizării. Printre acești militari aflați deodată fără ocupație există și firi violente, dar și ofițeri merituoși ruinați, precum Comandantul Tellheim. Goethe, care nu-și precupețește elogiile pentru această
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
după 1990 a trecut în învățământul universitar, fiind lector de psihologie la Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Asistență Socială a Universității din București și profesor asociat al Academiei de Artă. Debutează cu un grupaj de poeme în 1981 la revista „Vatra”. În 1982 este inclus în Caietul debutanților al Editurii Albatros, iar în 1993 își publică prima carte, Furnicile și oglinda. Colaborează cu versuri la „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte din categoria celor pentru care poezia este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Artă. Debutează cu un grupaj de poeme în 1981 la revista „Vatra”. În 1982 este inclus în Caietul debutanților al Editurii Albatros, iar în 1993 își publică prima carte, Furnicile și oglinda. Colaborează cu versuri la „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul târziu și parcimonia aparițiilor lui publicistice și editoriale se explică prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
răspândirea „frumosului și moralului”. Același imbold îl va călăuzi și în activitatea de director al revistei „Foaia pentru toți”, pe care o va edita și conduce între 1896 și 1899. Mai scrie în „Revista literară”, „Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
sau efemere: magaziner, proiecționist la un cinematograf sătesc, remizier la o echipă de fotbal, muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, impiegat de mișcare. Este membru al grupării Echinox. În 1990 intră în redacția revistei „Steaua”, dar la sfârșitul anului trece la „Vatra”. Paralel, în 2000-2001 este și redactor la publicația de artă modernă „Balkon”. În 1996 a beneficiat de o bursă la Basel, în Elveția. Debutează cu versuri ca licean, în placheta colectivă La poarta izvoarelor (1969), dar adevăratul debut îl reprezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
păstrând din virtuțile lor native. În zona locuințelor rupestre din subcarpații Buzăului, cu vestigii lingvistice și arheologice geto-dace, se află pârâul Fisici, cu izvoare ce piștesc din malurile sale și cătunul Fâsâiți. Tot onomatopeice sunt denumiri din nordul Olteniei, veche vatră bine conservată, de felul Vîja, Țuțuroiu, Bolboroasa. Și, desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai Dunării. Scrierile geografice și istorice vechi ne oferă cea mai sigură posibilitate de a ne apropia de originea numelui râurilor noastre. Amintim amplul inventar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ale sale, caracteristic diferite, separate nu numai printr-un obstacol natural evident - Defileul Porților de Fier, dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două porțiuni ale Dunării era mai evidentă decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui de blănuri și își ciuli urechile. De undeva, de afară, vine până la el un vuiet îndepărtat ca o ploaie mare care răpăie înfundat. Dar nu e ploaie. Ce poate fi? E beznă, gura peșterii nu se ghicește; numai deasupra vetrei de jeratec ascuns sub spuză, în jurul căreia s-au cuibărit, ca de obicei, cu toți ai tribului acestuia pentru noapte, parcă ar fi o umbră de lumină roșiatică. De alături Omulețul simte răsuflarea liniștită, netulburată, a Mamei. Iar de partea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să are pământul în vederea însămînțării, trăgând după ele o creangă groasă cu un ciot, de care se leagă unealta de scormonit, care putea fi chiar cornul de cerb; o unealtă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în bună măsură de Z., care inserează aici și scrisori din exil ale lui Ion Caraion. Debutează publicistic în 1946 la ziarul „Lupta Ardealului”, iar literar în 1959 la „Luceafărul”. Mai e prezent cu reportaje în „Viața românească”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Orizont”, „România literară”. Un prim volum de reportaje, Întâmplări din viață și sport, alcătuit de Z. în colaborare, îi apare în 1958. Următoarele trei cărți, tot de reportaje - Cal bătrân cu chingă roșie, Pământul, marea, cerul și oamenii (ambele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
este ritual. C. Perlès (În LeroiGourhan, 1988, p. 907) avertizează pe bună dreptate că, În cazul preistoriei, se tinde prea des să se considere ritual orice fenomen care nu poate fi Încadrat În gesturile vieții cotidiene: prezența argilei sau a vetrelor În preajma unui mormânt, lespezi scrijelite sau arse, asocieri neobișnuite de resturi etc.; sau este considerat „ritual” tot ceea ce este În sine excepțional: o mulțime de pietre colorate, un mormânt deosebit de bogat etc. Dar Întrucât ritul este prin definiție repetitiv, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
statului de unele cetăți și sate. Ritualul festiv prevedea de obicei ceremonii atât Înăuntru, cât și În afara templelor divinităților sărbătorite. Momentele principale ale sărbătorilor erau ofrandele de pâine și băutură pentru zei, libațiile În locurile sacre din templu (altar, tron, vatră, fereastră, Încuietoare), jertfirea animalelor (de cele mai multe ori oi, uneori boi), banchetul ritual, la care participau oficianții, diferite ceremonii de purificare. Ritul central este cel indicat de expresia „regele șsau reginaț bea stând În picioare șsau josț divinitatea XY”, a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orientată În mod funcțional către cetate. De altfel, polisul se propunea ca o replică mărită a familiei, iar dacă la Atenaxe "Atena" guvernul statului avea drept model familia, la Sparta cetatea Însăși Înlocuia familia În educarea fiilor. Hestiaxe "Hestia", zeița vetrei și vatra Însăși, este centrul de referință și de unire al casei dar, În același timp, căminul, vatra statului și ocrotitoare a ansamblului social. Cu toate acestea, procesul prin care cetatea și-a Însușit ceea ce aparținea familiei nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mod funcțional către cetate. De altfel, polisul se propunea ca o replică mărită a familiei, iar dacă la Atenaxe "Atena" guvernul statului avea drept model familia, la Sparta cetatea Însăși Înlocuia familia În educarea fiilor. Hestiaxe "Hestia", zeița vetrei și vatra Însăși, este centrul de referință și de unire al casei dar, În același timp, căminul, vatra statului și ocrotitoare a ansamblului social. Cu toate acestea, procesul prin care cetatea și-a Însușit ceea ce aparținea familiei nu a fost lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dacă la Atenaxe "Atena" guvernul statului avea drept model familia, la Sparta cetatea Însăși Înlocuia familia În educarea fiilor. Hestiaxe "Hestia", zeița vetrei și vatra Însăși, este centrul de referință și de unire al casei dar, În același timp, căminul, vatra statului și ocrotitoare a ansamblului social. Cu toate acestea, procesul prin care cetatea și-a Însușit ceea ce aparținea familiei nu a fost lipsit de suferințe și a cunoscut conflicte, reflectate și de tradiția mitică, ce nu au fost niciodată potolite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doliu, care au fost Însă interzise sau limitate de legislatori În epoca polisului. Și nașterea constituia un moment critic În viața individuală și a familiei. Nou-născutul apărea ca un corp străin care era alipit casei printr-o Întreită Înconjurare a vetrei, hestìa, căminul domestic, Înainte să Îi fie dat un nume. Dar și pentru lăuză era vorba despre o fază critică, deoarece ea rămânea contaminată și, În același timp, contamina casa și pe cei care se găseau În ea. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a calcheelor. Și Zeusxe "Zeus", garant al ordinii cosmice, a devenit polièus, al cetății, atât la Atenaxe "Atena", cât și la Cos; În schimb, la Mykonos, ca boulèus, primește jertfe Împreună cu Demetraxe "Demetra" și Coraxe "Cora". Hestiaxe "Hestia", inima și vatra casei, devine centrul și vatra polisului. Templul ei se transformă Într-un soi de arhivă publică, iar altarul ei se află În centrul cetății. Introduși În polis, zeii se integrează și Împart cu ceilalți cetățeni spațiul urban, politizându-se și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
garant al ordinii cosmice, a devenit polièus, al cetății, atât la Atenaxe "Atena", cât și la Cos; În schimb, la Mykonos, ca boulèus, primește jertfe Împreună cu Demetraxe "Demetra" și Coraxe "Cora". Hestiaxe "Hestia", inima și vatra casei, devine centrul și vatra polisului. Templul ei se transformă Într-un soi de arhivă publică, iar altarul ei se află În centrul cetății. Introduși În polis, zeii se integrează și Împart cu ceilalți cetățeni spațiul urban, politizându-se și ei. Pe altarul Hestiei erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
anumite părți de carne, cum ar fi pulpele, erau date magistraților și lui hierèus. Numai În jertfele aduse Hestiei exista obligația de a mânca În porții egale În jurul templului zeiței, reînnoindu-se astfel egalitatea cetățenilor și coeziunea corpului social În fața vetrei comune. În complexul Închis și autonom al cetăților, sacrificiul se plasează În acest mod echivoc Între unitatea ideală a polisului pentru care se aducea jertfă, reprezentată simbolic de totalitatea victimei, și ierarhia socială. Abolire ritualizată și provizorie a diferențelor dinăuntrul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dezvăluit, pe de o parte, că mărturiile cele mai vechi ale religiei indo-europene sunt profund inserate În istoria popoarelor hati, hurrite și semite și, pe de altă parte, că au supraviețuit dovezi foarte sărace ale presupusei existențe a Începutului și vetrei domestice, ale Împărțirii În clase și ale sacrificiului de cai. În special Georges Dumézil (1898-1986) a fost cel care a interpretat riturile, zeii, miturile și saga Romei pe baza paralelelor indo-germanice și mai ales indiene și iranice 1. Lucrările sale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au un oarecare complex sacral. „La sacrul sinod al atleților lui Herakles”, În anul 134 d.Hr., Împăratul Hadrian hotărăște un loc „...În care puteți să vă Înființați cultul și arhiva”1. Asociația are nevoie de ustensile pentru cult: statuie, vatră, tămâie, vase pentru libații; În arhivă sunt păstrate statutele, calendarul cultual, lista membrilor și a funcționarilor, a donațiilor și a privilegiilor. Edificiul lor (schola) se poate afla În preajma unui sanctuar, ca În cazul unei schola hastiferorum lângă aedes Bellonae, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să i se dea „hrană sufletească” prin intermediul colecțiilor de cărți accesibile și interesante (articolul Cărți bune și ieftine discută activitatea Editurii Müller din București). Se evocă totodată, prin pana lui G. Bogdan-Duică, exemplul înaintașilor (Grigore Maior, Programul de la 1849). Din „Vatra”, „Foaia interesantă” și „Familia” sunt preluate versuri, proză și notițe filologice ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
exemplul înaintașilor (Grigore Maior, Programul de la 1849). Din „Vatra”, „Foaia interesantă” și „Familia” sunt preluate versuri, proză și notițe filologice ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni, Radu D. Rosetti, I. N. Roman, Traian Demetrescu, Ion Gorun, Veronica Micle, D. Nanu, Artur Stavri, Duiliu Zamfirescu, Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), G. Murnu, I. Adam, D. Stăncescu, Sofia Nădejde, Th. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]