9,893 matches
-
de extragere a aurului si argintului de la Gura Barza - procedeul de amalgamare - și la Baia de Arieș - procedeul de cianurare. În 1875 la topitoria de la Zlatna sunt construite 7 cuptoare de prăjire oxidantă a minereurilor sulfuroase, cuptoare cu o singură vatră, cunoscute sub denumirea de Maletra-Bode. Gazele cu dioxid de sulf sunt valorificate în acid sulfuric în prima fabrică de acid sulfuric cu camere. Se construiesc primele cuptoare de topire cu cuvă verticală de secțiune dreptunghiulară, cu mantale laterale duble, răcite
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
de circulație, tip cale ferată îngustă, și se construiește o centrală electrică proprie și laboratorul central. Între anii 1933-1935 sunt reconstruite cuptoarele de prăjire oxidantă, cărora li se adaugă altele, ajungându-se la 12 cuptoare; se construiește primul cuptor cu vatră, cu lopătare manuală, pentru aglomerare-topire până la faza de mată cuproasă, precum și primul convertizor rotativ pentru prelucrarea matei până la cupru de convertizor (cupru negru). După 1950, respectiv după naționalizarea din 1948, vechile cuptoare de prăjire sunt înlocuite cu două cuptoare polietajate
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
după naționalizarea din 1948, vechile cuptoare de prăjire sunt înlocuite cu două cuptoare polietajate cu greblare metalică tip Lurgi și se trece la topirea amestecurilor de concentrate prăjite în amestec cu fondanți (calcar și cuarț aurifer) în două cuptoare cu vatră (cu flacără) cu lopătare manuala pentru obținerea matelor cuproase cu aur și argint. Se mai construiește un convertizor rotativ în scopul creșterii capacității de obținere a cuprului negru și a granulelor de cupru folosite la secția de sulfat de cupru
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
în scopul creșterii capacității de obținere a cuprului negru și a granulelor de cupru folosite la secția de sulfat de cupru. În 1960 are loc prima sistematizare a uzinei vechi, fiind construite: cuptorul cu flacăra, cu boltă suspendată, cu suprafața vetrei de 80 m², pentru topirea concentratelor cuproase în amestec cu pirite bogate prăjite și 3 convertizoare rotative. În etapa a doua, în anul 1968, fluxul tehnologic este completat cu o noua fabrică de acid sulfuric, tehnologie de contact și un
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
Milișăuți din județul Suceava). Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat niște ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Zona ruinelor este și ea sit arheologic, având codul
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
-i aducă o corectare, o completare esențială: „Sintagmei pure” i se caută o fructificare semnificativă pe măsură, ordinii elementare i se caută o întrupare figurală, sintaxei i se caută un vocabular, abstracției i se conferă o necesară, vitală iconografie. Prispa, Vatra, Fântâna, apoi Trepte, Praguri, Cupole și Cetăți, Tronul și Scutul și Cartea sunt serii tematice propunând în înlănțuirea lor un progam coeret și aureolat de perenitatea tradiției, alternativă posibilă și cu grad sporit de obiectivitate în fața dezlănțuitei subiectivități a mitologiilor
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
întrupa, a da chip unei ordini cu sens și finalitate a lumii - această pictură încearcă o sinteză monumentală între modernitate și tradiție, conturând o posibilă, paradigmă culturală a locului. O vitalitate ce a făcut sensibil parcursul axial al expoziției,de la Vatră la Synthronon, însumând semnificațiile tuturor ciclurilor. Acest parcurs , firește, simbolic, include temele eroului și jertfei pentru glie, privite de pictor în osmoză cu gravitatea arhitectonică a tuturor compozițiilor sale. Sintezele vizuale ale lui Marin Gherasim care, nu putem să nu
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ctitorită aproximativ între 1650-1700 .. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vatra veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
egumenul Chiril Râșcanul de la Mănăstirea Râșca (urmând pilda starețului Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care strămutase satele aflate în apropierea Mănăstirilor Neamț și Secu, pe motiv că satele strică moralul vieții ascetice) a cerut Divanului domnesc strămutarea satului Râșca de pe vatra mănăstirii. Domnitorul Constantin Ipsilanti a dat poruncă de strămutare a satului, Mănăstirea Râșca fiind obligată să-i despăgubească pe săteni de cheltuiala de casă și de strămutare și să le dea alt teren de pământ pe moșia mănăstirii, unde să
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
Cherbourg în Franța. În cursul luptelor la care a luat parte, (între altele în pădurea Hürtgen și în timpul ofensivei germane in Ardeni) Koch a fost distins cu trei stele și cu distincția infanteristului combatant. În 1946 a fost trimis la vatră cu gradul de sergent. Întors la studiile la City College, a urmat in continuare facultatea de drept la Universitatea New York până în anul 1948. În continuare, Koch a practicat avocatura, singur, între anii 1949-1964, iar apoi în asociere cu avocații Lankenau
Edward Koch () [Corola-website/Science/328871_a_330200]
-
i-a pictat printre alții pe Silvestru Morariu, Niculae Picu și Iraclie Porumbescu. Opera lui Knapp are o mare valoare îndeosebi datorită faptului că litografiile sale redau starea localitățiilor din acea vreme, cum ar fi: Suceava, Dragomirna, Cernăuți, Fântâna Albă, Vatra Dornei, Lăpușna, Storojineț, Vama, Putna, etc. Multe din lucrările sale sunt la Viena, deși a avut o mulțime de expoziții la Cernăuți.
Franz Xavier Knapp () [Corola-website/Science/328892_a_330221]
-
din Rio de Janeiro, (se presupune ca Gh. Leonida a modelat capul statuii), dar și al unor opere care se găsesc astăzi la Muzeul de Artă din București și la Castelul Bran; Adela, medic oftalmolog, care a fost directoarea spitalului „Vatra Luminoasă“; Dimitrie Leonida, inginer energetician, creator al Muzeului Tehnic care îi poartă numele. A studiat școala primară la Galați și liceul la Școala Centrală de Fete din București, obținând bacalaureatul la secția reală a Liceului „Mihai Viteazul”. După terminarea liceului
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
său, generalul Kutuzov, a creat în Basarabia condiții favorabile, ajutând coloniștii „să se așeze ieftin și potrivit cu deprinderile oamenilor din aceste ținuturi”. Totodată, românii care se refugiaseră peste Prut de frica „robiei moscălești”, au început treptat să se întoarcă la vetrele lor după ce autoritățile au promis că vor respecta vechile datini și obiceiuri moldovenești. De asemenea, în ținut au fost atrași nobili și ofițeri ruși, cărora li s‐au acordat moșii întinse. Astfel, contele Bekendorf și contele Kankrin au primit câte
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
de cea centrală, adâncitura urmărită de un drum transversal mult bătătorit ce leagă Podișul Someșan al Transilvaniei de cel al Sucevei și Fălticenilor din Moldova de Nord. În literatura geografică românească depresiunea este numită și Țara Dornelor, înțelegând prin această vatra depresiunii și râma muntoasă înconjurătoare, până acolo unde se întinde domeniul economic. Depresiunea își definește profilul prin anumite particularități generate de condițiile fizice în primul rînd, fiind delimitata spre sud-est de râma Munților Bistriței , la nord-est de Masivul Giumalău , la
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
apelor ce vin dinspre Bârgau și Căliman , respectiv Dorna la nord și Neagră Șarului la sud, pentru ca ulterior spre est să se răstrângă treptat de-a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa 20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni , formate între Masivul Giumalău și Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și, râurile care se adunau în aria joasă de la Vatră Dornei au format un lac care a dăinuit multă vreme. Apele lacului s-au angajat spre est în aval la erodarea și traversarea a ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de Cheile de la Zugreni, concomitent cu mișcările orogenetice care tindeau
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
mergea pe vremuri de la Rodna Veche prin Suhard pentru a coborî în valea Bistriței Aurii asfel încât de acolo să treacă peste Culmea Arsenesei pe valea transversala a râului Moldova, au contribuit la apărarea depresiunii protejând-o. Calea Pasul Tihuța - Vatra Dornei - Mestecăniș a intrat în funcțiune mult mai tîrziu. Treptat ulterior, resursele naturale ale depresiunii l-au atras pe om. Inițial zona independența, în primele secole de existență a Principatul Moldovei, a fost integrată înținutul Câmpulungului, care fiind administrat sub
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
din Transilvania. În a doua jumătate a secolului XIX începe amenajarea și modernizarea stațiunii, prin captări de izvoare, aplicarea primelor tratamente cu nămol de turba și prin construirea în 1895 a instalațiilor balneare moderne. În primul deceniu al secolului XX Vatra Dornei este declarată oraș și după un scurt regres provocat de Primul Război Mondial, cunoaște o nouă înflorire. În 1944 instalațiile balneare au fost complet distruse de trupele germane în retragere, aceasta punând problemă refacerii aproape totale a stațiunii. Zonei
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
de îmbătrânire a populației, accentuată de migrația tineretului. În limitele acestei zone sunt cuprinse 9 comune: Coșna, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Arini, Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, cu 49 de sate și o singură așezare urbană reprezentată de Vatra Dornei, localități care din punct de vedere administrativ fac parte din Județul Suceava și formează Bazinul Dornelor. Gamă de resurse locale este reprezentată de pădurile care ocupă cea mai mare parte din suprafața, pășuni, fânețe și resurse minerale neferoase, turba
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
zootehnie, industria alimentară și industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului. Activitatea zootehnica locală se desfășoară cu eficientă redusă. Apele minerale carbogazoase reprezintă o resursă importantă locală. Acestea sunt valorificate atât în mod curativ prin turismul balnear în stațiunea Vatra Dornei cât și prin îmbuteliere la Poiana Negrii, Dorna Candrenilor și Panaci. Se mai adăugau în trecut exploatarea turbei pentru necesități industriale și terapeutice precum și exploatarea cărbunilor și a sulfului (Călimani). Activitățile miniere actual sunt sistate. Este o depresiune montană
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
acoperite de păduri pășuni și finețe, dispunerea în trepte a formelor de relief și peisajul agropastoral conferă pitoresc și armonie peisagitică, iar în plus este un loc ce adaugă la aspectele naturale reale calități etnografice. Obiectivele turistice sînt numeroase. Municipiul Vatra Dornei cu poziție relativ centrală, este singurul centru cu servicii de bază al destinației fiind și un centru consacrat atît pentru turismul balnear cât și o stațiune de schi și are o capacitate de cazare net diversificata. Oferta de servicii
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Oferta de servicii turistice este reprezentată cel mai bine aici. Localitățile rurale oferă de obicei în satele de reședință comunala posibilitatea aprovizionării cu produse alimentare și de uz curent, insă serviciile bancare și de sănătate sunt puțin reprezentate în raport cu zona Vatra Dornei. Sub raportul unităților de cazare, în zonele rurale cel mai bine sunt reprezentate în sens descrescător zonele Dorna-Arini, Șaru Dornei Panaci, Dorna Candrenilor și Poiana Stampei. Oriunde vei merge pe aliniamentul sudic la Podu Coșnei, Poiana Negrii, Dorna Candrenilor
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
situată în nordul Carpaților Orientali în sud-estul Obcinei Mestecăniș la o altitudine de 1096 m, între aceasta și Munții Giumalău. Pasul - aflat în aria geografică a județului Suceava, asigură legătura dintre Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung, mai precis între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc de-a lungul DN17 (șosea cu rang de drum european cu indicativele E58, E81). Paralel cu șoseaua - prin "Tunelul Mestecăniș" (1647 m lungime), trece calea ferată secundară 502. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
ecologic) este chiar deasupra a patru localități, repectiv Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniș și Fundu Moldovei. Proiectul prevede inclusiv construcția unei stații de colectare și tratare a levigatului. Poziționarea gropii de gunoi respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară din vârful Mestecăniș al Obcinei Mestecăniș și urcă spre vârful Giumalău din Munții Giumalău
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]