10,085 matches
-
produc efecte în cauzele aflate în curs de soluționare la data publicării deciziei Curții Constituționale sau a hotărârii judecătorești de anulare". 25. Totodată, se reține în considerentele aceleiași decizii, "Înalta Curte are în vedere că soluția contrară ar constitui o veritabilă încălcare a dreptului de acces la o instanță, în sensul art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru că aceasta ar fi golită de conținut, nemaiavând un caracter efectiv din perspectiva persoanei vătămate de un
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
448 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014); de aceea, respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituție (ad similis, a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , precitată, sau Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
astfel asigurată integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 418 din 3 iulie 2014 . Precizează că dispozițiile art. 23 din Constituție nu au incidență în cauză și că, în realitate, susținerile autorului excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte a căror soluționare este de competența instanței judecătorești. Depune note scrise. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile de lege criticate se
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
în prezenta cauză, Curtea observă că, în realitate, critica autorului excepției se referă la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 față de situația sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
se cere nu antamează fondul, este lipsit de eficiență însuși controlul de constituționalitate, întrucât părțile se află în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții, deci ale controlului de constituționalitate pe care ele l-au declanșat, ceea ce reprezintă o veritabilă sancțiune aplicabilă acestora. Astfel, deciziile obligatorii ale Curții Constituționale ar fi lipsite de orice efecte juridice, iar rolul instanței constituționale ar fi negat. În plus, aceasta echivalează cu o limitare nepermisă a exercitării unei căi de atac. 32. Or, România
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
cheltuielilor de înmormântare ale asiguratului său, vinovat de producerea accidentului, ori de a prelua întreținerea familiei acestuia și plata daunelor morale ca urmare a suferinței pricinuite de deces, aspecte de natură a transforma asigurarea de răspundere civilă obligatorie într-o veritabilă asigurare de viață. Suferința pentru decesul conducătorului auto nu constituie "riscul asigurat" în sensul Legii nr. 136/1995 , în condițiile în care acesta este vinovat de producerea accidentului. Spre deosebire de asigurările de persoane, legiuitorul a instituit în cazul asigurărilor obligatorii obligații
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
în vederea modificării regulilor în materie de răspundere civilă delictuală. În sfârșit, s-ar ajunge pe această cale la alterarea naturii juridice proprii asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, care s-ar transforma într-o veritabilă asigurare de viață, întrucât s-ar ajunge ca soțul (soția) ori cel aflat în întreținerea conducătorului auto asigurat și vinovat de accident să fie despăgubit în temeiul asigurării obligatorii de răspundere civilă delictuală pentru cazul de moarte a soțului/întreținătorului
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
penale din oficiu reprezintă regula generală, iar punerea în mișcare a acțiunii penale prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate constituie excepția, care va fi aplicabilă în cazurile expres prevăzute de lege. 25. Curtea reține însă că aceste aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci probleme referitoare la interpretarea și aplicarea legii procesual penale. Or, așa cum s-a arătat la paragraful 17, în situații similare, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate astfel argumentate ca fiind inadmisibile. 26. Pentru considerentele expuse
DECIZIE nr. 785 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului şi art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
nu conțin elemente de neconstituționalitate din perspectiva criticilor prezentate. În motivarea deciziei se pleacă de la câteva raționamente parțial inexacte, forțate: - că președintele celor două autorități implicate (Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor devenită Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor) este conducătorul lor veritabil în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ; - că președintele autorităților este singurul răspunzător pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale care le revin acestora din lege și a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești ("este primul chemat" să ia măsurile necesare punerii în
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
a fost încheiat de fiduciar în nume propriu." ... 16. La articolul 784, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) În raporturile cu terții, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acționând ca un veritabil și unic titular al drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se dovedește că terții aveau cunoștință de limitarea acestor puteri." 17. La articolul 785, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: "Insolvența fiduciarului" 18. La articolul 786
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269020_a_270349]
-
observă că autorul acesteia susține, în esență, că, aplicându-i amenda judiciară, instanța de judecată l-a pus în imposibilitatea de a participa la ședințele de judecată, ceea ce contravine prevederilor constituționale invocate. 21. Curtea apreciază că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, în realitate, fiind nemulțumit de aplicarea legii de către instanță în cazul său. Astfel, Curtea constată că motivarea excepției de neconstituționalitate relevă aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată, probleme ce nu intră
DECIZIE nr. 764 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 191 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
primă instanță de judecătorii și de tribunale", competența, în materia căilor de atac, fiind stabilită de legiuitor în raport cu instanța care a pronunțat hotărârea atacată. 22. Cu toate acestea, Curtea constată că motivele invocate de către autor în susținerea excepției nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, privesc modul de interpretare și aplicare a prevederilor de lege criticate. Totodată, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor procesual penale criticate prin raportare nu la conținutul
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
o relație de condiționare reciprocă. Dacă persoana juridică este acea formă de organizare înființată conform legii, titulară de drepturi și obligații proprii, personalitatea juridică semnifică, în schimb, rezultatul procedeului tehnico-juridic prin care o persoană juridică este înființată și recunoscută ca veritabil subiect de drept, distinct de persoanele fizice ce o compun. Data dobândirii personalității juridice nu este, în mod necesar, data înființării persoanei juridice. Regula este că o entitate dobândește personalitate juridică și, implicit, capacitatea deplină de a avea drepturi și
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
2) din Constituție. Astfel, arată că legiuitorul dă legitimitate unei aparențe a dreptului creditorului contestator, punându-l pe acesta într-o situație privilegiată în raport cu dreptul la apărare al debitorului, dar, mai ales, în raport cu patrimoniul debitorului cu privire la care creditorul contestator realizează veritabile acte de dispoziție. În fapt, creditorul contestator hotărăște asupra însăși existenței persoanei juridice debitoare, deși creanța sa nu este certă, lichidă și exigibilă. Astfel, se încalcă dreptul la apărare al unui debitor care se află în insolvență și care nu
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
procesului penal peste un termen rezonabil, cu cheltuieli procesuale nejustificate, până când medierea dintre părți, eventual sub presiunea unei soluții pronunțate în primă instanță, permite realizarea unui acord, anterior rămânerii definitive a hotărârii, pe alte criterii decât acela al unei împăcări veritabile. 10. Reprezentantul Ministerului Public, autor al excepției, susține că dispozițiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 și ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 16
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
față, excepția nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăți între textul criticat și normele constituționale invocate. În situații similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a arătat că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, s-ar substitui autorului acesteia în ce privește formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din
DECIZIE nr. 291 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
lămurirea sesizării să depindă soluționarea pe fond a cauzei. În acest sens se constată că, deși în cuprinsul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală nu se menționează expres, cu ocazia verificării admisibilității sesizării trebuie analizată și existența unei veritabile chestiuni de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, este necesar ca sesizarea să tindă la obținerea unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
să stabilească mai întâi legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea din speță, iar apoi să încerce să detecteze textul de lege aplicabil concursului de infracțiuni. Se constată astfel că problema cu care a fost sesizată Înalta Curte nu este o veritabilă chestiune de drept, deoarece în cauză nu există o neclaritate în interpretarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și în aplicarea art. 5 din Codul penal
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
examinarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autorii acesteia, în fapt, nu critică dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală pentru ceea ce conțin acestea, ci pentru ceea ce nu conțin, astfel încât nu ne aflăm în prezența unei veritabile excepții de neconstituționalitate. Consideră că rațiunile care au fundamentat soluția din Decizia Curții Constituționale nr. 99 din 13 februarie 2007 sunt valabile, mutatis mutandis, și în ceea ce privește prezenta cauză, de aceea excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În subsidiar, apreciază că excepția
DECIZIE nr. 257 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. b) şi ale art. 215^1 alin. (8) cu referire la art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273618_a_274947]
-
dreptului de proprietate al autorilor excepției de neconstituționalitate, care nu pot dispune de dreptul de folosință asupra bunului lor. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că autorii excepției nu formuleaz�� veritabile critici de neconstituționalitate, ci deduc neconstituționalitatea reglementării legale criticate dintr-o pretinsa contrarietate a prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 cu cele ale Legii societăților nr. 31/1990 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin urmare, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele
DECIZIE nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă ca autorii acesteia în fapt nu critică dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală pentru ceea ce conțin acestea, ci pentru ceea ce nu conțin, astfel încât nu ne aflăm în prezența unei veritabile excepții de neconstituționalitate. În continuare, se susține că dispozițiile legale criticate nu afectează dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 din Constituție, câtă vreme nu afectează dreptul inculpatului a cărui cauză nu a fost restituită la parchet de
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]
-
concentreze pe viteza de procesare a cererilor de azil de acest tip și să creeze un mecanism simplu de verificare a motivelor indicate de solicitanți și de returnare. 31. În legătură cu transformarea actualului Birou european de sprijin pentru azil într-o veritabilă agenție a Uniunii Europene pentru azil, susține propunerea de a se dezvolta în continuare rolul și mandatul Biroului, inclusiv prin acordarea dreptului de a interveni, chiar și din proprie inițiativă, pentru a sprijini statele membre care nu au luat măsurile
HOTĂRÂRE nr. 61 din 22 iunie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţie COM (2016) 197. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272847_a_274176]
-
de necesare unui proces penal în lumina exigențelor europene și constituționale. 9. Faptul că procedura este una adiacentă fazei de urmărire penală nu produce o atenuare a caracterului său inechitabil din moment ce efectele pe care le produce sunt acelea specifice unei veritabile "strămutări" dispuse mai înainte de sesizarea instanței prin rechizitoriu. 10. Tribunalul Timiș - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIE nr. 380 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 76 şi art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273421_a_274750]
-
520 alin. (7) din Codul de procedură civilă, se apreciază că, în raport cu dispozițiile art. 519 din același cod, nu sunt întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, nefiind îndeplinită condiția privind existența unei chestiuni de drept reale, veritabile. 24. În subsidiar, pe fondul problemei supuse dezbaterii, soluția propusă prin raport este aceea că dispozițiile art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999 se aplică în ambele situații reglementate de art. 99 alin. (1) lit. a) din aceeași
DECIZIE nr. 12 din 18 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272231_a_273560]