9,695 matches
-
publică cu participare internațională, ,,Oportunități și provocări în sănătatea publică în contextul intergrării României în Uniunea Europeană", Institutul de Sănătate Publică ,,Prof. Dr. Leonida Georgescu", Timișoara, 16-18 noiembrie 2007, p. 115. 48. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Factors influencing male domestic violence, Abstract Book for the 18th Nordic Meeting in Social Medicine and Public Health (11 octombrie 2007), p. 51. 49. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Profir Mirela, Characteristics of sexual-reproductive health in urban areas of Romania, 135th Annual Meeting & Exposition, American Conference on
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Social Medicine and Public Health (11 octombrie 2007), p. 51. 49. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Profir Mirela, Characteristics of sexual-reproductive health in urban areas of Romania, 135th Annual Meeting & Exposition, American Conference on Public Health, Washington, DC, 3-7 noiembrie 2007, abstract 154490. 50. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Tarcea Monica, Sexual behaviour in urban areas of Romania, Abstract Book for the 18th Nordic Meting in Social Medicine and Public Health, Helsinki, 11 octombrie 2007, p. 36. 51. Rada Cornelia, Albu Adriana, Baciu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Mirela, Characteristics of sexual-reproductive health in urban areas of Romania, 135th Annual Meeting & Exposition, American Conference on Public Health, Washington, DC, 3-7 noiembrie 2007, abstract 154490. 50. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Tarcea Monica, Sexual behaviour in urban areas of Romania, Abstract Book for the 18th Nordic Meting in Social Medicine and Public Health, Helsinki, 11 octombrie 2007, p. 36. 51. Rada Cornelia, Albu Adriana, Baciu Adina, Gavăt Viorica, Petrariu Florin, Impactul medico-social al nivelului PIB asupra speranței de viață și a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Budapestinensis 30, Budapesta, Plantin Publ.&Press Ltd, 2007, pp. 213-221. 63. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Hudiță Decebal, Cervical cancer: A public health issue in Romania, the 135th Annual Meeting & Exposition (3-7 noiembrie 2007), American Conference on Public Health, Washington, DC, abstract 159023 și poster. 64. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, "Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un lot populațional din mediul urban", Revista de igienă și sănătate publică (Journal of hygiene and public health), vol. 56 , nr. 3, 2006, pp.
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică: poeme în stil aforistic, variațiuni eseistice despre muzică și reverberațiile ei sufletești, „istorii”, false povești-parabole abstracte cu personaje emblematice (filosoful și zeița). Scrisoarea lui Hipparc (1984) este un lung poem ermetic-filosofic în douăsprezece capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în cadențe largi, amintind de sonurile peanilor antici. În volumul Pluralitate (1988) se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
în stil aforistic, variațiuni eseistice despre muzică și reverberațiile ei sufletești, „istorii”, false povești-parabole abstracte cu personaje emblematice (filosoful și zeița). Scrisoarea lui Hipparc (1984) este un lung poem ermetic-filosofic în douăsprezece capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în cadențe largi, amintind de sonurile peanilor antici. În volumul Pluralitate (1988) se remarcă al treilea ciclu de poeme, cu versuri scurte, distihuri ori terține, în care aceleași teme sunt tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
religia nu este doar expresie a sensului, ci și interpretare a acestuia, incluzând diferitele condiționări istorice pe care religiile le suportă În devenirea lor și care le generează fizionomia. Această autonomie, pe de altă parte, nu se concretizează În entități abstracte (oricum ar fi denumite: tipuri, forme, fenomene etc.), ci exclusiv În individualități concrete, istorice: religiile, Întocmai. De aceea, o istorie a religiilor, abandonând terenul minat al comparațiilor fenomenologice aventuroase, trebuie să revină la concretul analizelor istorice specifice a problemelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
constituie Într-un subsistem al sistemului sociocultural alcătuit de fiecare grup uman (din fiecare „cultură” unică). Acest mod de a privi lucrurile, apărut În mediul antropologic, este foarte util În arheologie, În măsura În care subliniază interdependențele dintre manifestările religioase și alte comportamente abstracte sau concrete, care, parțial, sunt mai ușor de recunoscut În dovezile arheologice: cultura materială sau tehnologia, gestionarea resurselor sau economia, relațiile ecologice ale grupului uman cu mediul extern, idiosincraziile individuale, relațiile sociale. Fenomenul cultură se dezvăluie prin intermediul noțiunilor, al obiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ar fi putut apărea pretutindeni, În contextul unei concurențe active din punct de vedere economic și ceremonial, Între grupuri care ocupă regiuni dotate cu resurse mai mult decât suficiente (Hayden, 1993). Studierea manifestărilor grafice din afara Europei dezvăluie multe lucruri. Motive abstracte de tip „entoptic” indică folosirea unor substanțe capabile să altereze starea de conștiență, sau substanțe psihotrope, sugerând că obținerea halucinațiilor sau a stărilor de transă se răspândiseră deja În repertoriul religios (Lewis-Williams și Dowson, 1988). Ne aflăm probabil la Începuturile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale vieții. Din mileniul al VII-lea Î.Hr., În Europa arhaică, caracteristicile psihologiei și religiei țăranilor Încep să se manifeste Într-un tip de sculptură care, la Început, nu imita formele naturale, ci urmărea mai ales să exprime concepții abstracte. Europa arhaică este pentru Gimbutas o civilizație preindo-europeană, matrifocală și, probabil, matriliniară, agricolă și sedentară, egalitară și pacifică. Aceasta ar putea fi pusă Într-un contrast vizibil cu succesivele culturi indo-europene, descrise ca patriarhale, stratificate, mobile, ocupându-se cu păstoritul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferite materiale (printre care pentru prima dată aurul și arama), ci și o mare cantitate de vase ornate, obiecte liturgice, altare, modele de sanctuare, situri cu sanctuare autentice, figurate pe ceramică sau pe pereți și semne grafice convenționale simbolizând idei abstracte (ideograme). În patru milenii de viață, imaginile mitice și cultuale evoluează spre reprezentări mai naturaliste și descriptive, mai puțin Închise În vechiul lor simbolism ezoteric. Și dacă este adevărat că lumea egee ajunge să constituie un fel de relicvariu al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aibă origini preistorice. xe "Anu" Există scene de „adorație” a simbolurilor divine și știm că unele animale simbolice erau ținute cu venerație În temple. Dar este cert că se făcea distincția Între simbol și divinitatea personală simbolizată. Simbolurile cele mai abstracte ale divinităților sunt numerele. Anuxe "Anu"(m), zeul suprem, era numărul 60, adică numărul cel mai important din sistemul sexagesimal mesopotamian; Enlilxe "Enlil" era 50; Enkixe "Enki"/Ea era 40 etc. Odată cu simbolul numeric - folosit de obicei În texte În locul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prima paradigmă de glorificare bazată pe opoziție. Zeul mesopotamian este Într-o primă instanță cel care, prin viața și acțiunile sale, este diferit de om și superior acestuia (sumerianul l ú, akkadianul awșlum, am¶lu). Întregul trăsăturilor umane oferă conceptul abstract de „umanitate”; acestuia i se opune conceptul abstract de „divinitate” (il¿tum). Il¿tum exprimă transcendența divină În relație cu omul, considerat creatură, proprietate, slujitor al divinității. Divinitatea domină și guvernează și lumea În care trăiește omul; are În stăpânire
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mesopotamian este Într-o primă instanță cel care, prin viața și acțiunile sale, este diferit de om și superior acestuia (sumerianul l ú, akkadianul awșlum, am¶lu). Întregul trăsăturilor umane oferă conceptul abstract de „umanitate”; acestuia i se opune conceptul abstract de „divinitate” (il¿tum). Il¿tum exprimă transcendența divină În relație cu omul, considerat creatură, proprietate, slujitor al divinității. Divinitatea domină și guvernează și lumea În care trăiește omul; are În stăpânire inclusiv ceea ce servește vieții omului. Distincția zeu-om
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regatele divinetc "4. Politeismul și regatele divine" a) Politeismul Atât religia sumeriană, cât și cea asiro-babiloniană au fost Întotdeauna profund politeiste. Zeii care Își Împart Între ei puterile divine sunt personificări ale forțelor, fenomenelor naturale și cosmice, dar și concepte abstracte. Avem un zeu al cerului, Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), un zeu al fenomenelor atmosferice, Enlilxe "Enlil", un zeu al focului, Ghirruxe "Ghirru" etc. Așa cum s-a mai menționat, mai importanți sunt zeii triadei cosmice și ai celei astrale. Caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Divinitatea noastră Își asumă cele două concepte și numele său sugerează de la sine că acesta aparține cerului. Pe lângă rolul său de divinitate majoră, zeul cerului apare, așa cum se Întâmplă și În alte religii vechi, un zeu mai degrabă șters și abstract, celebrat mai mult În mitologie decât În religia practică, lucru care, În termeni științifici, se numește deus otiosus. Această situație devine și mai evidentă În mediul asiro-babilonian, după ridicarea lui Mardukxe "Marduk" și Assurxe "Assur" la rangul de zei naționali
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cei care o Încalcă și, În consecință, este socotit sever și nu foarte binevoitor. Enlil este zeul care a hotărât să-i pedepsească pe oameni prin cumplitul potop (cf. subcapitolul 5.3c). Demnitatea lui Enlilxe "Enlil" este exprimată prin termenul abstract enlil¿tu. Numele său a fost uneori modificat În Ellilxe "Ellil" (care corespunde cu Illinosxe "Illinos" de la greci), de unde și abstractul ellil¿tu. Soția lui Enlilxe "Enlil" este Ninlilxe "Ninlil". Centrul cultului său era În Nippur, capitala religioasă a sumerienilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-i pedepsească pe oameni prin cumplitul potop (cf. subcapitolul 5.3c). Demnitatea lui Enlilxe "Enlil" este exprimată prin termenul abstract enlil¿tu. Numele său a fost uneori modificat În Ellilxe "Ellil" (care corespunde cu Illinosxe "Illinos" de la greci), de unde și abstractul ellil¿tu. Soția lui Enlilxe "Enlil" este Ninlilxe "Ninlil". Centrul cultului său era În Nippur, capitala religioasă a sumerienilor, unde se afla celebrul templu Ekur („Casa/Templul muntelui”). Simbolul lui Enlil era o coroană sau o tiară Împodobită cu coarne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oamenilor, și zeiță a magiei (DKamrușepaxe "DKamrușepa"); 5. zeița iubirii, ca DIȘTAR, aparținând familiei zeului furtunii; 6. zeul războiului, ca DZA.BA4.BA4; aceluiași tip Îi aparține și zeul ciumei, ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar fi „creștere”, „dezvoltare”, fie produse ale pământului cum ar fi „grâne” (DNISABAxe "DNISABA"); 8. divinități ale infernului, ca DEREȘ.KI.GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui ¾attușilli al II/III-lea și soției sale, cărora suveranul le atribuie În autobiografia sa stabilirea propriului destin, de la inițierea sacerdotală până la căsătoria cu Pudu¿epa și preluarea puterii. Și În acest caz, comportamentul zeiței, indicat cu un termen abstract, para ¿andandatar, derivat din verbul ¿andai-, se Înscrie În concepția hitită despre „dreptatea divină”, coerentă cu armonia cosmosului; iar ¾attușilli, care i se conformează, se prezintă asemenea celui care realizează această „dreptate” Între oameni. 2. Sărbători și ritualuritc "2. Sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lor față de modelul cultural tradițional sau În Încercările de a-l transforma, ele dovedeau o aspirație spre depășirea condiției umane și o tendință care se poate numi generic mistică. Refuzul lor lovea universul mitologic și cosmologia lui, Înlocuite de principii abstracte, ca nèikos și philìa, la Empedocle, sau ca monadele pitagoreicilor. Sau se construia o mitologie alternativă, așa cum au făcut orficii, unde pentru prima dată o cosmogonie nouă era unită cu o antropogonie. Nu au fost cruțate nici codurile cultuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
noțiunea de nemurire a sufletului, refuzul modelelor tradiționale și un stil de viață de tendință ezoterică, aflat În antagonism cu caracterul public al cetății, ei se disting oricum unii de alții printr-o perspectivă cosmologică diversă. Rod al unei speculații abstracte, lumea fizică pitagoreică se năștea din număr, cu soț și fără soț, produs la rândul lui, de monadă. Tetraktșs, patru, era numărul desăvârșit care cuprindea În sine secretul lumii, Îi dădea formă și Îl genera pe „zece”, principiu constitutiv al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și etice al căror purtătoare sunt. Se remarcă În primul rând, ca o trăsătură originală, natura speculativă și aproape filozofică a scrierilor G³th³. Gândirea lui Zoroastruxe "Zoroastru" reelaborează concepte și noțiuni fundamentale din tradiția indo-iraniană, dându-le noi semnificații vădit abstracte. De altfel, multe dintre elementele de bază ale limbajului gathic au, În mod firesc, o preistorie indo-iraniană, atestată cel mai bine În Vede. Este grăitor cazul termenului Adevărxe "Adevăr", așa, În Avesta, arta, În inscripțiile ahemenide, și •ta, În Vede
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aparte, În toată originalitatea sa, transferându-se dintr-un plan cosmic și ritual Într-un plan cu precădere, deși nu exclusiv, etic, dominat de conceptul alegerii (cf. mai jos, subcapitolul 2.6). Pornind de aici, apar interconexiunile cu alte concepte abstracte, care dau substanță diverselor experiențe ale divinului și umanului, constituind, prin Împletirea lor și a relațiilor reciproce, rețeaua În care se desfășoară o gândire organică și coerentă, la baza căreia se găsește aspirația constantă de a birui opoziția radicală dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timp sfetnici Înșelători și perfizi. În G³th³ aceștia nu sunt doar obiect al discreditării (Kellens 1991a, p. 52), ci și al unei condamnări fără drept de apel. Concepția pe care Zoroastruxe "Zoroastru" o are despre divin este exprimată În idei abstracte, care fac parte dintr-un limbaj ce folosește pe larg termeni Înzestrați cu valoare tehnică. În Yasna 44, 3-7 găsim: Adevărxe "Adevăr", Gând Bunxe "Gând Bun", Devoțiunexe "Devoțiune", Puterexe "Putere", Spirit Bun - termeni care traduc Așaxe "Așa", Vohu Manah, Ârmaiti
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]