144,219 matches
-
ceremoniale, deși aduc În prim-plan diferite divinități, au În comun aceleași elemente constitutive ale sărbătorii: purificarea rituală, pregătirea alimentelor ceremoniale și consumul lor colectiv: Pe malul lacului sfânt Pushkar, din Rajahstan, are loc, În preajma lui octombrie-noiembrie (karttika) o mare adunare religioasă În cinstea lui Brahma. În afara băilor purificatoare și a pelerinajului propriu-zis, aici se desfășoară un târg plin de culoare locală, unde se schimbă cămile, capre, oi, vite și cai. Există o ofrandă a primelor roade ori a animalelor nou-născute
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacerdotale cu ornamente bogate, Își pune mitra pe cap, ține crucea episcopală În mână și dă tuturor binecuvântarea sa solemnă. ș...ț Toți se supun episcopului sau papei nebunilor, care, Împreună cu acoliții săi, stăpânește pentru câteva ore. Ca În orice adunare veselă, se distribuie vin din belșug, pentru copiii din cor și cei adunați În biserică. Astfel Încât În fiecare an această liturghie degenerează În strigăte și scandal - pe care le evocă toate documentele interne ale Bisericii, predicile, scrierile moraliștilor, uneori până În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și se strângeau câteva sute de oameni. Acest charivari plasat În satele din centrul Franței are rolul de a sancționa tinerii căsătoriți care refuzau să plătească petrecerea tineretului de dinainte de nuntă: Ca să vă imaginați ce zgomot oribil producea o asemenea adunare, În urmă cu 35-36 de ani a avut loc În Onzenain un charivari atât de mare, Încât acest zgomot diabolic a cauzat moartea unor cai și vaci. Ceata se Îndreaptă spre casa tinerilor căsătoriți și În fața porții sunt cântate cuplete
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
slăvească pe Dumnezeu cel Atotputernic În biserică, prin intonarea cântului ambrosian după cum e obiceiul. Breslelor li s-a poruncit ca În ziua următoare să Îmbrace zalele de fier și membrii să fie Înarmați sub steagurile fiecăreia dintre ele. Locul de adunare se afla În afara orașului, În Schutzenwerkstatt, unde se aruncau bile la țintă, jocuri la care participau și cetățeni din tagma cavalerilor. În timp ce aceștia practicau tragerea la țintă, la ora 11, Albert Huet i-a invitat pe primar, pe membrii Sfatului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oficială prilejuită de festivități comemorative locale (C. Farber, 1983), În manifestările de stradă ale muncitorilor (S. Collet, 1982), sau În sărbătorile „de contestare” a structurilor de putere În exercițiu (P. Ariès, 1984). De obicei, paradele și demonstrațiile conduc către o adunare În care se afirmă valorile comune, Împărtășite de participanții la acest eveniment ceremonial. Acesta este reuniunea politică: „În aspectele sale cele mai generale, reuniunea nu există decât pentru a depune mărturie despre unitate și despre comuniune. ș...ț Prin formele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nivelul calitativ prevăzut în documentele tehnice normative și în contracte, precum și pentru organizarea și efectuarea controlului calității pe toate fazele de producție, de către muncitori, maiștri, ceilalți conducători ai locurilor de muncă și compartimentele tehnice de control al calității. Articolul 19 Adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderi și centrale sînt obligate să ia măsuri pentru ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, asimilarea de produse și tehnologii noi, promovarea tehnicii noi în toate sectoarele de activități și valorificarea în producție a
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
de la publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeași dată se abroga Legea calității produselor și serviciilor nr. 7/1977 , publicată în Buletinul Oficial nr. 63 din 9 iulie 1977. Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Națională în ședința din 29 iunie 1989 Președintele Mării Adunări Naționale, NICOLAE GIOSAN București, 29 iunie 1989 Nr. 4 ---------------------
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
Pe aceeași dată se abroga Legea calității produselor și serviciilor nr. 7/1977 , publicată în Buletinul Oficial nr. 63 din 9 iulie 1977. Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Națională în ședința din 29 iunie 1989 Președintele Mării Adunări Naționale, NICOLAE GIOSAN București, 29 iunie 1989 Nr. 4 ---------------------
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
promovează discuțiile libere în jurul problemelor ce interesează emigrația românească, respingând programatic spiritul polemic sau partinic. Primul număr al noii serii semnalează prezența în emigrația română a poetului Ion Caraion; i se publică textul cuvântării ținute la 27 martie 1982 în fața adunării generale a Asociației Internaționale pentru Drepturile Omului din Frankfurt, de fapt un apel către „încă așa de romanticii” intelectuali occidentali cărora, nutrind iluzii cu privire la comunism, le este adresat avertismentul: „Cine nu crede va plânge și va muri îngropând cu sine
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
Capitala”, „Noua revistă română”, „Rampa nouă ilustrată” ș.a. În 1910 editează „Revista democrației române”, unde încurajează anchetele sociologice în mediul sătesc. A semnat și cu pseudonimele Gh. Despina, Ion Marvila, Ne-om. În broșuri, și-a tipărit discursuri ținute în Adunarea Deputaților, analize de politică externă, impresii de călătorie (Impressions de Turquie, 1910), precum și o clarvăzătoare luare de poziție privind „doctrina și tactica socialistă”. În teatru, D., care e departe de a fi un virtuoz al tehnicii specifice, dă adesea curs
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
7, 8 și 11 din Decretul-lege nr. 65/1990 , precum și orice alte dispoziții contrare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind reorganizarea ministerelor și salarizarea funcțiilor
LEGEA nr. 6 din 19 iulie 1990 privind reorganizarea ministerelor şi salarizarea funcţiilor din Guvernul României şi a unor funcţii de nivel guvernamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106778_a_108107]
-
alte dispoziții contrare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind reorganizarea ministerelor și salarizarea funcțiilor din Guvernul României și a unor funcții de nivel guvernamental și
LEGEA nr. 6 din 19 iulie 1990 privind reorganizarea ministerelor şi salarizarea funcţiilor din Guvernul României şi a unor funcţii de nivel guvernamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106778_a_108107]
-
de „Pruncul român”. Mai traduce din romanticul Chateaubriand Geniul hristianismului (I-II, 1850-1851), predici morale din Bourdaloue, Cuvânt pentru conștiința greșită (1841), sau meditații din iluministul J.-B. Massillon, incluse în Mângăietorul celor întristați, celor bolnavi și celor bătrâni sau Adunare de meditații (I-II, 1850). Selectează, de asemenea, două culegeri, Din confesiile Sfântului Augustin (I, 1851) și Din meditațiile Sfântului Augustin (I-III, 1851). Se adaugă Proverbele lui Solomon (1852) și Ecclisiastul (1852), traduceri modernizate lingvistic ale vechilor texte biblice
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
să fii înțelept?), îngr. și pref. Onisifor Ghibu, București, 1916. Traduceri: L. Bourdaloue, Cuvânt pentru conștiința greșită, Buzău, 1841; ed. Iași, 1859; Lamennais, Cuvintele unui credincios, București, 1848; ed. Iași, 1859; Mângăietorul celor întristați, celor bolnavi și celor bătrâni sau Adunare de meditații, I-II, București, 1850; ed. Iași, 1859; Chateaubriand, Geniul hristianismului, I-II, București, 1850-1851; Din confesiile Sfântului Augustin, I, București, 1851; Din meditațiile Sfântului Augustin, I-III, București, 1851; Proverbele lui Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
numit, în 1922, protopop al Blajului. Din 1891, începe să scrie la gazeta bisericească „Unirea”, iar între 1900 și 1911, o conduce, în calitate de redactor responsabil și editor. Pentru articolul Aniversară, publicat în mai 1906, în care sublinia semnificațiile politice ale Adunării naționale de pe Câmpia Libertății din 3/15 mai 1848, este condamnat la opt luni de închisoare și la o amendă de 1200 de coroane. A condus timp îndelungat despărțământul blăjean Astra și, la înființarea, în 1935, a Sindicatului Ziariștilor Ardeleni
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
Nero și până la Diocletian, adică de la mijlocul secolului I și până la începutul secolului al IV-lea. Persecuțiile au atins apogeul sub împăratul Diocletian, care a dat patru edicte împotriva creștinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea dărâmarea lăcașurilor bisericești, interzicerea adunărilor și arderea cărților sfinte. În același an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preoților, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectivă la toți credincioșii care nu sacrificau zeilor. Apoi, în primăvara 304, a fost dat al patrulea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sociale și politice. Structurile sociale ale comunităților umane de pe teritoriile românești indică faptul că, în secolele VII-X, acestea nu depășiseră cadrul obștii sătești. Obștea (comunitatea sătească românească) era condusă de instituțiile sale de bază-acestea erau, conform documentului patristic din 374, adunarea obștii, sfatul "oamenilor buni și bătrâni", jurământul de veritate și solidaritatea dintre membri. În funcție de modul de distribuire a loturilor familiale în teren, de dispunerea locuințelor în vatra satului și a celor morți în cimitire, existau două tipuri de structuri sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
penală colectivă (dușegubina) pentru ucideri și responsabilitatea fiscală a satului.16 Conducerea obștilor era, în general, colectivă-adunările satelor aveau loc în câmp deschis, cu participarea a sute de oameni din satele vecine, care făceau judecată și dădeau sentințe, ele corespund adunărilor (mallum) din evul mediu apusean. Din rândul acestor adunări, ce cuprind pe toți membrii obștei, se diferențiază sfatul, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care preiau atribuțiile adunărilor, fenomen ce contribuie la diferențierea socială în sânul obștilor și apoi la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
satului.16 Conducerea obștilor era, în general, colectivă-adunările satelor aveau loc în câmp deschis, cu participarea a sute de oameni din satele vecine, care făceau judecată și dădeau sentințe, ele corespund adunărilor (mallum) din evul mediu apusean. Din rândul acestor adunări, ce cuprind pe toți membrii obștei, se diferențiază sfatul, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care preiau atribuțiile adunărilor, fenomen ce contribuie la diferențierea socială în sânul obștilor și apoi la destrămarea acestora. Prin sintagma "oameni buni și bătrâni" se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oameni din satele vecine, care făceau judecată și dădeau sentințe, ele corespund adunărilor (mallum) din evul mediu apusean. Din rândul acestor adunări, ce cuprind pe toți membrii obștei, se diferențiază sfatul, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care preiau atribuțiile adunărilor, fenomen ce contribuie la diferențierea socială în sânul obștilor și apoi la destrămarea acestora. Prin sintagma "oameni buni și bătrâni" se înțelegeau acei membri de vază ai obștei prin averea și poziția lor. Cârmuirea (conducerea) colectivă nu era o caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
militare.20 În toate obștile existau anumite interese comune a căror apărare era încredințată anumitor persoane, învestite cu funcții și puteri (atribuții), ce constituie începuturile puterii de stat. Până în secolele VI-VII, o asemenea "forță publică" era reprezentată de sfatul adunării obștii, alcătuit din "oameni buni și bătrâni", adică oameni cu experiență, drepți, cinstiți, credincioși. Aceste funcții existau în fiecare uniune teritorială de obști. Gruparea populației și organizarea acesteia este ceva intrinsec, inerent persoanei și societății însăși, izvorât din sentimentul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stat. Aceste obști existau dinainte de 106 (cucerirea romană) și au dăinuit după această dată, iar după 275 (retragerea romană), au devenit singurele forme de organizare social-politică ale autohtonilor pentru următoarele secole. Actul patristic din 374 menționează existența obștii sătești autohtone, adunarea și sfatul ales dintre "oamenii buni și bătrâni". Pe măsură ce diferențierea socială s-a accentuat, iar pământurile arabile devin ereditare în aceeași familie, funcția social-politică e însușită de un singur om-de la sfatul (organism colectiv), în secolele VI-VII, funcția în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și anții alcătuiau o uniune de triburi, condusă de un șef militar (vezi mai sus). Procopius spune că ei nu sunt conduși de un singur om, ci trăiesc din vechime în rânduiala democrației militare, treburile lor sunt hotărâte de obște. Adunarea triburilor este cea care decide, iar comandantul militar (voievodul) era ajutat de un sfat al bătrânilor. Deplasările lor nu se făceau de întregul trib, ci fărâmițat, în grupuri separate, mari sau mici, conduse de un șef militar (Ardagast). Temelia structurii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acum în obște teritorială (sătească), ca la români. În acest sens, și istoricul bizantin Procopius (secolul VI) spune despre slavi că erau oameni care nu se supun nimănui-ei alcătuiau o "democrație militară", adică comunități de arme cu căpetenii alese de adunarea oștenilor (voievozi).12 Slavii de la începuturi (secolele V-VI), cei dinainte de creștinarea lor târzie (865), au suferit influența civilizației și culturii germane și latine. Deși sunt istorici (inclusiv români), care susțin că slavii au ajuns la Dunăre aduși de avari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comandant al armatei-era ereditară, ca succesiune la tron și, după creștinare, considerată de origine divină. Hanul își alegea sfatul, alcătuit din marii boieri, bulgari și slavi, după centralizarea administrației și după înfrângerea rezistenței triburilor slave și anularea autonomiei cnezilor acestora. Adunarea poporului, o supraviețuire a regimului "democrației militare", și-a pierdut și prerogativele și însemnătatea, limitându-se să aprobe hotărârile sfatului, adică ale hanului. În paralel cu aceste prefaceri social-politice, are loc și etnogeneza poporului bulgar, în componența căruia a intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]