10,418 matches
-
sa A Wonder Book, sub titlul "The miraculous pitcher", evocă poetic umbra ospitalieră a stejarului și a teiului: "Oh, ce umbră ospitalieră aruncă ei în jur! De fiecare dată când trece un călător și se oprește în apropiere aude murmurul blând al frunzelor deasupra capului său și se minunează de cât de mult se aseamănă freamătul lor cu vorbele: "Bine ai venit, drag călător, bine ai venit!" (Welcome, welcome, dear traveller, welcome!")162. Posteritatea și avatarurile unui topos Există numeroase versiuni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
consideră că francezii sunt oameni deosebit de ospitalieri, astfel că-și însemnează în comentariul său la Scrisori despre englezi și despre francezi de Béalt de Muralt care scria "Ospitalitatea față de străin, pentru care anticii merită toate elogiile are ceva atât de blând și de omenos încât tot ce are legătura cu ea, orice primire făcută străinilor, face să crească valoarea națiunii în care există această pornire și să o deosebească de cele în care străinul este neglijat". Rousseau observă atunci că "trebuie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care vorbește Derrida, cea care se estompează în dăruirea oblativă de sine pentru oaspete este cea căutată de Rousseau. Egoism, lipsă de reciprocitate efectivă? Poate. În orice caz ceea ce așteaptă el întotdeauna este dăruirea fără obligații, aceea a "celei mai blânde mame, care nu caută niciodată plăcerea, ci întotdeauna binele meu...", cum spune el despre Doamna de Warens 300. Cu această sensibilitate egotistă și insulară atât de specială, Rousseau își dorește prietenii mai puțin cuceritoare și mai mult "mulțumitoare". Este animat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și care dereglează și perturbă viziunea unitară a miraculosului creștin amalgamându-l într-un legendar multiform și eterogen. Astfel numeroase mituri păgâne se întrevăd sub legenda creștină. La intertextul biblic, cel cu Adam și păcatul originar, un Adam înconjurat de animale blânde ("Uneori, într-un vis, se vedea precum tatăl nostru Adam în mijlocul Paradisului, înconjurat de toate animalele"), sau cu Noe care este asociat visului unei perindări de perechi ("doi câte doi, după înălțime"), cel cu fronda amaleciților și cu epopeea biblică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ceea ce nu putem să dezvăluim fără să ne destăinuim, și ceea ce nu putem dezvălui pentru că nu cunoaștem (iar străinul are un rol de revelator). De aceea, fiind o intruziune în inima casei, în adâncul intimității, ospitalitatea are legătură cu transgresiunea (blândă sau violentă). Ea este viol al intimității pentru unul, și dorință de a ști, curiozitate pentru altul și o curiozitate care este și dorință de dominare și stăpânire acasă la cel care este menținut la distanță de ceea ce apare, se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numit. În ceea ce-l privește pe Camus, el ne prezintă un peisaj cu totul diferit de blânda Normandie, un peisaj neospitalier prin excelență, făcut din pietriș, pietre, drumuri cu gropi, greu de străbătut. Nu e primăvară și vremea nu e blândă: e jumătatea lui octombrie, zăpada s-a așternut, e un frig glacial după opt luni de secetă care i-au cufundat pe locuitorii ținutului algerian în mizerie. Îndepărtarea, singurătatea îl obligă pe învățătorul de țară la o viață aspră de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și rupe legăturile: "Nu mă atinge". Este o luptă, o figură polemică a timpurilor de nenorocire. În oboseala sa, K. uită, se pierde, absentează 589. Totuși, este în oboseală un fel de utopie, fiindcă ea se vrea și refugiu, loc blând in care obositul va putea să uite brusc restul lumii pentru a se adânci în blănurile parfumate, într-o cameră de tinere fete precum o insulă a lui Circe, sau, pur și simplu un pat care umple universul (K. era
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
parcurgă. Cu mintea destinsă, în timp ce afară se înstăpânesc zăpada și frigul, în acest culcuș semnificând interiorizarea și modificarea sensibilității, el este gata să urmeze aripile visării, cu una de umbră și alta de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet de vechi porțelan striat". Acest cititor și-a creat condițiile pentru a o putea recepta pe Evangeline de Longfellow, o poveste poetică care o prefigurează pe a sa. În aerul călduț al camerei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Paicu, agerul și recele Buicliu cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
această idee, autorul cărții scrie că, „fără îndoială, avea în vedere nu numai Polonia, dar și România sufocată de regimul lui Nicolae Ceaușescu și cizma «Securității», și Cehoslovacia pe jumătate normalizată și relativ prosperă, și RDG care, ca un vițeluș blând, sugea la două mame - URSS și RFG”. „Din motive lesne de înțeles - continuă A. Graciov - Gorbaciov nu-l suporta pe Nicolae Ceaușescu”. în pofida filtrării informațiilor despre procesele declanșate în Uniunea Sovietică, Nicolae Ceaușescu nu putea ignora dezvoltarea raporturilor cu această
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Alecsandri, Proză: Amintiri. Povestiri romantice, ediție comentată de Alexandru Marcu, Scrisul Românesc, Craiova, 1930, p. 104. În octombrie 1879, Alecsandri XE "Alecsandri, Vasile" a ținut un discurs În Senat Împotriva acordării de drepturi cetățenești evreilor - Poporul român este „un popor blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres”; un popor care a Învins pe toți cotropitorii, dezastrele, persecuțiile. De data aceasta el se află În fața unei noi invazii, a evreilor, care vin din Nord, jinduiesc după frumoasa țară a românilor, vor să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
râde) A.V. Domnule Holban, ascultați această "Ultimă baladă": Singur în lumina albă Sprijinitu-m-am de-o nalbă Fericit că pot s-aștept Fluturii să-mi intre-n piept. Și am stat până-n amurg Privind îngerii cum curg Peste un perete blând Lângă nalbă-ngenunchind. Iar apoi când s-a-noptat Am rupt nalba și-am plecat, Și nimeni nu mai știú de-atunci De trăiesc, sau nu. Mi se pare că este, dacă greșesc să mă corectați, vă rog, e o tristețe existențială, aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
avem aceleași izvoare ale modernității. Știți că privit din China, Islamul e o lume formată occidental, nu oriental. De ce atunci Coranul e atât de prost citat, doar în ceea ce conține el violent? Subliniați în cartea dvs. că există nenumărate versete blânde, care promovează toleranța față de ceilalți... Violența este conținută în Coran, dacă n-ar fi acolo, lucrurile ar fi foarte simple. Trebuie să admitem că poți fi foarte bine musulman integrist citind pur și simplu din Coran. Problema este de interpretare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
noastră ca o avalanșă de durere? De ce lăsăm răul să ne inunde viața? De ce nu privim copilașul de lângă noi ca pe o oază de bucurie? De ce unii oameni sunt atât de orbi încât își distrug propria fericire, ascunsă sub chipul blând al unei ființe a cărui păcat este doar acel zâmbet sincer? De ce...poate doar pentru că nu am descoperit comoara din inima unui copil, comoară ce ascunde toate visele și dorințele noastre. Să învățam să „furăm” din pacea și fericirea dintr-
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
de ani de la nașterea unui Faur Constantin Brâncuși, marele Faur, s-a născut în zi de Făurar în anul 1876 . A văzut lumina zilei într-un ținut de munte, la Hobița - Gorj, cu o natură armonios orânduită și cu climă blândă, unde generații după generații creaseră timp de mii de ani, fără grabă, uluitor de multă frumusețe, împodobindu-și casele, veșmintele, scoarțele sau manifestânduse frumos în cântec, joc și fel de a fi. Conform unor reputați arhitecți, satul gorjean era „un
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
și ochi adânciți în orbite." Din fericire, aidoma personajelor balcanice ale lui Bram Stoker, aspectul lor crunt ascunde suflete de copii: "De altfel, se liniștește Dervla Murphy pe sine însăși, nu puteai să fi avut tovarăși de drum mai plăcuți blânzi , curtenitori și inimoși"261. . În rest, românii nu au "simțul responsabilității", sunt "buni la diagnosticări", "se tem de ideea de a face ceva", "se simt neputincioși", "nu prețuiesc cu adevărat libertatea cuvântului și accesul la informația din afară"262. Dacă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
asupra limbii, societății și politicii din Slaka. Este o parodie a vieții sub dictatura comunistă, ori, mai bine spus, a ceea ce ar fi putut să devină cu timpul, dacă nu s-ar fi întâmplat nici o schimbare. "Situată într-o geografie blândă și crudă deopotrivă, la confluența multor rute comerciale care merg spre nord și est, sud și vest... este o țară care adesea a înflorit, a prosperat, a fost centru comercial și de schimb, de artă și cultură, dar și mai
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
un mediu înconjurător variat și provocator poate duce la dezvoltarea unei civilizații puternice. Pe de altă parte, nu trebuie să confundăm mediul înconjurător cu clima. Pentru dezvoltarea unei civilizații credem că elementul climatic este definitoriu și clima trebuie să fie blândă, să permită desprinderea omului de traiul și necesitățile zilnice și să permită astfel apariția a ceea ce Hegel numește conștiința de sine. Zona de nord a planetei deține condiții combinate unice de climă și mediu înconjurător care au permis apariția civilizației
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de groază și de spaimă. Pretutindeni doar locuri cumplite și înțelenite unde nu viețuiesc decât fiare, șerpi și niște făpturi omenești tot atât de sălbatice și de crude ca și acele lighioane. Pe măsură ce ne depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai blânde; cerul era mai puțin dogorâtor, pământul mai prietenos prin verdeața lui, firea dobitoacelor mai blândă. Mai departe dădură de seminții, orașe și cetăți care făceau neîncetat negoț pe mare și pe uscat, nu numai cu vecinii lor, dar și cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fiare, șerpi și niște făpturi omenești tot atât de sălbatice și de crude ca și acele lighioane. Pe măsură ce ne depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai blânde; cerul era mai puțin dogorâtor, pământul mai prietenos prin verdeața lui, firea dobitoacelor mai blândă. Mai departe dădură de seminții, orașe și cetăți care făceau neîncetat negoț pe mare și pe uscat, nu numai cu vecinii lor, dar și cu neamurile mai depărtate".Utopia, Editura Mondero, București, 1998, p. 19. 242 Friedrich List, Sistemul național
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
investiții și parteneriate economice. Pe plan social, românii vor simți schimbarea în ceea ce privește controlul vamal și în relațiile dintre autoritățile celorlalte state europene și cetățenii românii. În plan politic, trecem la retorica europeană, care e mai puțin violentă. Politica UE este blândă, o politică a cooperării, cunoscută ca politică soft. Lică Manolache: Este România tratată de partenerii din UE ca o țară de mâna a doua? Mihai-Răzvan Ungureanu: Suntem tratați în măsura a ceea ce putem să arătam, dar nu ca un partener
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
al României cu Uniunea Europeană, și Adrian Lungu, editor la site-ul informativ EurActiv. Buna ziua tuturor și bine ați venit la Antena 3! Începem discuția de la ultimul Raport de țară, cel din toamnă. Comisia Europeană a fost atunci neașteptat de blândă cu România. Aceleași domenii cu probleme pe care le știm de ani, dar Comisia a înlocuit avertismentele cu stegulețe galbene și roșii. Am să adresez prima întrebare domnului Vasile Pușcaș. Are România un lobby mai bun acum sau, într-adevăr
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
s-a pus problema alegerilor anticipate, chiar și informal, și nu fac un secret din aceasta, oficialii europeni au avut o singură formulă de dialog cu noi. O păstrează și acum și au avut-o în altă cheie, mult mai blândă, înainte de iunie 2005: Sunteți liberi să faceți ce vreți. Sunteți liberi să vă ordonați viața politică internă după urgențele pe care le considerați dumneavoastră semnificative, adăugând un singur lucru: Atenție însă numai la ceva: faceți în așa fel încât schimbarea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
spiritualitatea nu este o stare a sufletului omenesc, ci o tensiune. Spiritual nu poți niciodată spune: Sunt! Ci numai problematic: Să fiu oare?; sau imperativ: Dar cum să fiu?" Și despre generația sa, tot Vulcănescu mai scrie: "Privați de sucul blând al continuității, crescuți în tensiune și disciplină, cam după cum a dat bunul Dumnezeu" , cu toții ne recunoaștem cam în aceleași semne: alternativa, dubiul, în sensul tragic și actual de a fi o generație care încearcă, între relativismul drag și absolutismul aspru
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
acum. Mi-e rușine să spun că mă topesc de poftă și acum de disperare că nu mă voi sătura niciodată, în timp ce, în pustiul în care m-a lăsat Dumnezeu, trei îngeri, Adela și copiii, mă veghează cu lumina lor blândă. Îmi este rușine că în această lumină mă sfâșie o foame atât de deșucheată și, acum, tristețea că voi muri înfometat" (p. 248-249). Toată tragedia unui ,artist al foamei" e rezumată aici. Radu Petrescu își trăiește și în anii 1964-1970
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]