9,865 matches
-
Kimon‐ Loghin, Bulgăraș, dar și poșta redacției prezintă interes. Semnături pentru proză și poezie - condee numeroase: G. Tutoveanu, G. Bacovia dr. St. M. Zeletin, Lenuț a Antoniu, Dora Adam, Ștefan Petică, M. Săulescu, George P. Doc an, A Savela, Demostene Botez, G. Topârceanu, V. Răsură, Agaf ton et Cnia, B. Fundoianu ș.a. În 1916 Cronica Moldovei își schimbă numele și devine Revista critică. Într‐ altă perioadă, 1918‐ 1919 poartă titulatura de „Cartea vremii”. Notații despre „Cronica Moldovei” de Constantin Parfene, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lansat în mod festiv cu participarea tuturor redactorilor șefi ai revistelor școlare din zona Inspectoratului școlar județean,Inspectoratului județean pentru cultură și Biblioteca județeană." * Elanul Elanul, revistă de cultură editată de Asociația culturală “Academia rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez din Giurcani, comuna Găgești, județul Vaslui, apare din anul 1998, iar în octombrie 2007 a ajuns la cel de al 56-lea număr. Actualul colectiv redacțional este format din: Marin Rotaru, redactor șef; Gheorghe Gherghe, redactor șef adjunct; Dan Ravaru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ca întemeietori și susținători ai revistei Miron Costin dar și colaboratori sunt cunoscuții: slt. Angelescu, Alex Ecsarhu, Căpitan P. Gane, H. Gherghely, Lt. L. Ghika - Brigadier, M. Lupescu, C.N. Mateescu, T. Pamfile, Lt. A. Sain t - Georges, N. I. Stroici, Eugenia Botez - Ciolacu, I. Chrissoveloni, G. Tutoveanu. În revistă mai semnau:I. Antonovici, I. Cașu, I . Ciolan, Z. Corlăteanu, V.C. Nicolau, pr. Gh. Vartolomeiu, pr. T. Bălășel, A.Gorovei ș.a. * Adesea, în primii ani, revista făcea popularizarea muzeului Al Saint - Georges din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu - Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian dar și prof. Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu. Apropiați a lui G. D. Rânzescu au fost N.N. Vas iliu și G.V. Botez. În publicație mai semnau: V. Buțureanu, M. Gr. Patriciu, George Pallady, I. Gr. Oprișan, G. Tutoveanu, N . Iorga, Natalia Pașa, Paloda Arcașu ș.a. Cu toate că revista se tipărea la București, în „cuvânt înainte” reținem: ...” Avem cu toții datoria mare de a lucra
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicat articole diverse, poezie, portrete, reproduceri, însemnări, cronici de actualitate literară și teatrală, muzică, prezentări de cărți, reviste și alte publicații. Bibliotca din Bârlad deține exemplare din anii 1924‐1928. * Țara de jos nr.1/1926: Comitetul de redacție: G.V. Botez, Nicolae Manolescu, G.D. Rânzescu, N.N. Vasiliu. Colaboratori:Iacob Antonovici, episcopul Hușilor, Al. Bădăuță, Ion Băilă, G.V.Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reviste și alte publicații. Bibliotca din Bârlad deține exemplare din anii 1924‐1928. * Țara de jos nr.1/1926: Comitetul de redacție: G.V. Botez, Nicolae Manolescu, G.D. Rânzescu, N.N. Vasiliu. Colaboratori:Iacob Antonovici, episcopul Hușilor, Al. Bădăuță, Ion Băilă, G.V.Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.Lascarov-Moldoveanu, A. Mândru, N.N. Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, aflu despre dânsa de la Vasile Turculescu care, ecou la “Colțul enigmatistului” apărut în Academia Bârlădeană” nr.2 (27) 2007, publică în revista “Elanul” nr.66 din august 2007, editată de Asociația culturală “Academia Rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez” din Giurcani Găgești, județul Vaslui, propria-i descoperire că, întro poezie de George Topârceanu - “ În loc de prefață” la ciclul “Parodii originale” se află cea mai frmoasă prezentare literară al 436 unui golf de cuvinte, reproducând-o: Tu nu nțelegi, Zoice, rîsul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cultural scăzut. Tatăl mai are doi frați, iar mama patru. Nici unul dintre părinți nu aveau școală. Membrii familiei lărgite, specific familiei tradiționale, au dezvoltat relații de cooperare, întrajutorare, relații ce luau formă manifestă cu ocazia diferitelor sărbători familiale, ,,nunți, botezuri... sau a năcazurilor, înmormântărilor” și în contribuția pe care fiecare membru o aducea odată cu ,,construirea unui grajd, case... arat... năcazuri ... la care săreau cu toții...”. Nimeni din familia lărgită nu a mai făcut pușcărie. Starea materială a familiei ,,era de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
placheta Beton armat (reluată, cu mici modificări, în Pahare de fum, 1974), amalgam de rimări ale unor stereotipii imagistice, în registru simbolist, romantic-tradiționalist, avangardist. V. este indecis atât în stil, cât și în tematică, oscilând între omagii aduse lui Demostene Botez, balade ale nopților cu lună, cu bătrâne vrăjitoare, cânturi aprinse despre noua arhitectură și progresul mijloacelor de transport. Tot în 1934, împreună cu câțiva colegi de la Drept și Medicină, editează revista „Manifest”, la care renunță după al doilea număr, cedându-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
veche, Răsună toaca, Moș Crăciun, Coboară toamna), Tudor Arghezi (Peisaj, Monotonie creștină), Lucian Blaga (În marea trecere), Ion Barbu (Panteism), G. Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Adrian Maniu, Ștefan Petică (inedit, în numărul 2558/1926), Demostene Botez, B. Fundoianu, Elena Farago, Eugen Jebeleanu, Camil Baltazar, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Aron Cotruș, Tudor Mușatescu, Victor Eftimiu, F. Aderca, Mihail Săulescu, Constantin Argeșanu. Cele mai multe scrieri în proză se datorează lui Victor Eftimiu, Emil Isac și Tudor Mușatescu, dar sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
prezentarea în o atmosferă de fericire de beatitudine: un produs de curățat toaleta utilizat în un palat, o mașină de serie cumpărată de un om ce stă în un palat. Prezentarea unui produs în un moment fericit al vieții tale, botez, nuntă. O minciună spusă de mai multe ori se erodează repulsia față de minciuna respectivă. Se întîmplă în cazul campaniilor agresive de publicitate pentru diverse probleme în care opinia publică este complet nefavorabilă. Se întîlnește această campanie agresivă și în cazul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de la sat), Gárdonyi Géza (Fulg de nea), G. Coșbuc (Iarna pe uliță). Merită semnalată prezentarea vieții și activității lui Veress Endre, făcută de Dankó Imre. În 1962, se publică un colaj interesant, Din proverbele românilor, dar și poezii de Demostene Botez, Mihu Dragomir, Tudor Măinescu, Petru Anton și două frumoase foto-expozeuri: Frăția maghiaro-română în oglinda anului 1961 și Imagini din viața românilor din Ungaria. Materialul din 1963 e mai ales jurnalistic și prea puțin literar, încât cel mai reușit număr rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286026_a_287355]
-
franceză, cănd prioritară a fost „obsesia pentru stil” (scriitura ca otravă) - ce a presupus o ruptură (de imaginea de sine anterioară) și o renaștere în alt cadru („Cioran s-a luptat cu sine și cu limba franceză pentru a obține botezul unei noi identități”S.B.). A trebuit să „guste” violența pharmakon-ului francez: exigența pentru claritate, simțul nuanțelor, acuratețe, rigiditate, exactitate, precizie, paradox, fapt ce l-a determinat să afirme că „nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Asta înseamnă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
literaturii devine nesfîrșită. După ce că în viața d-sale, d-l Tudor Arghezi n-a făcut nimic pentru Eminescu, - nu-i reproșăm - aplică belferilor T. Maiorescu, A. D. Xenopol, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, G. Bogdan-Duică, Leca Morariu, D. Murărașu, G. Călinescu, C. Botez etc. epitetele de ignari și proști și veninoși și analfabeți, cîtă aristocrație sufletească în eleganța lexicului arghezian pentru subiectul Eminescu! -, și catadixește să poruncească tot altora: Ne trebue un Eminescu corect! (I.E. Torouțiu)". Avem parte de o execuție fără drept
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pagini ale volumului, peste 240 sînt dedicate receptării lui Eminescu de către contemporani. Bun și temeinic cunoscător al manuscriselor eminesciene adăpostite de Academia Română, este acribios în decelarea erorilor în exegeza eminesciană. Nu sînt scutiți de observații nici G. Ibrăileanu, nici C. Botez, G. Călinescu, amintitul deja Ion Sân-Giorgiu, Gh. Panu (cu privire la pretinsa sa participare la întîlnirea Junimii unde Eminescu a citit Sărmanul Dionis). Apreciază și mulțumește lui D. Murărașu, pentru meritoria sa lucrare: Naționalismul lui Eminescu. G. Călinescu este opozat lui D.
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Faulques, septuagenarul călugăr Georges, care, sedus pe loc de Olvido, Îi arătase cripta bisericii lui medievale, unde zăceau - cu chipurile din piatră desfigurate cu ciocanul când orașul căzuse În mâinile turcilor - statuile cavalerilor cruciați. A doua zi, ea primise botezul focului pe șoseaua care ducea spre Nebatie: un atac cu elicoptere de artilerie israeliene, o rachetă trasă Într-un automobil cu mai-mari de-ai Hezbollahului, un bărbat fără picioare care ieșise târâș din grămada de materiale fumegânde, ca dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
deltă uriașă. În timpul pontificatului (314-335) Sfântului Silvestru I (?-335), s-a ajuns, din inițiativa Împăratului Constantin cel Mare, la o pace stabilă Între Biserică și Imperiul roman. Unele legende Îi atribuie vindecarea miraculoasă a așa-zisei lepre a Împăratului, precum și botezul acestuia. Este comemorat la 31 decembrie. Fiziologul francez Étienne Jules Marey (1830-1904) a fost profesor de istorie naturală, a studiat diferite tehnici de Înregistrare grafică În fiziologie și a creat cronofotografia, care a precedat cinematografia. Piața de pește a Barcelonei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lui Radu Rosetti, „Voința națională, 1904, 5 624; Davidescu, Aspecte, 188-190; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 39-41, 84-86, passim; Mihail Sevastos, „Povești moldovenești”, VR, 1921, 7; Mihail Sevastos, „Alte povești moldovenești”, VR, 1922, 5; Mihail Sevastos, ,,Amintiri”, VR, 1923, 1; Botez, Scrieri, 218-221; Mihail Sadoveanu, Bătrânul Radu Rosetti, VR, 1926, 2-3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 106-107; Radu R. Rosetti, Familia Rosetti, I, București, 1938, 231, 234, 244, 153, 268, 271; Predescu, Encicl., 740-741; Călinescu, Ist. lit. (1941), 600-601, Ist.lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
alte calamități naturale, precum și schimbările de regimuri politice au dus la dispariția obiceiurilor tradiționale. La jocuri se mai păstrează ,, sîrba ” și ,,hora de mînă ” . Folclorul s-a păstrat Însă prin cîntece, stele În legătură cu munca de toate zilele, la botez, cununii și Înmormîntări. Manifestarile folclorice sînt expresii dintr-o necesitate organică a sufletului omenesc conjugate cu diferite momente ale vieții. țăranul și-a creat singur folclorul care l-a Însoțit la bucurie și necaz, transmițîndu-l din generație În generație. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lui Hristos cu scumpe daruri se-nchinară. Scumpe daruri ce aduseră Dinaintea lui Hristos le puseră Aur, smirnă și tămîie. Și celor mai mari boieri cu bucurie Și nașterea lui Hristos Să vă fie dumneavoastră de-un folos Și sfîntul botez ce vine Să vă fie dumneavoastră de mult bine Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, Slavă ție. ” -// Cei cu vicleimul cîntă : ,, În orașul Veflaim Scula-ți boieri să-l vedem Că nouă ni s-a născut Domnul cel făr-de-nceput
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sau născută, constau din scutece, fașe, cămășuțe, scufițe, ciorăpei. LÎngă copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și mama se roagă pentru copil și pentru buna lui ursită. În dimineața următoare, azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
așezare În noua locuință. Luni, la prînz, vor merge În cuscrii cei de la casa ginerelui, la părinții miresei unde se Încinge o nouă petrecere. După terminarea petrecerii, pentru tinerii căsătoriți Începe o viață nouă. Am parcurs firul vieții omului prin botez, am trecut prin căsătorie și ajungem la moarte. Această creează frică, repulsie, fiind Înfățișată ca un schelet cu o coasă În mînă. Pentru cel plecat din lumea aceasta există convingerea că În altă lume Îi va revedea pe cei dragi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]