11,853 matches
-
spuneau și altora, încât ele deveneau un fel de folclor poetic. „Aveam hârtie de la cutiile de carton care fuseseră cu medicamente, le băgam la apă, le lăsam să se zvânte un pic și după aia scoteam foi din ele, le călcam cu gamela, cu cana de apă sau cu sticlă și se făceau bune de scris. Scriam cu hipermanganatul pe care mi-l da pentru ciupercă sau pentru infecții. Scriam și pe talpa bocancului. Aveam bocanci cu talpă de cauciuc, luam
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
avid de energie; saturatul În hidrogen bărbat dimpotrivă, are un biocâmp reductiv, risipitor de energie. Iar asta mai Înseamnă ceva: femeia este, și la acest nivel subtil, entropică În raport cu partenerul ei. Ar trebui să lase urme adânci; și totuși, ea calcă ușor pe pământ, e o protectivă pentru mediu. Acțiunea ei e negentropică. Paradoxul dintre ea și efectul vieții ei e Însă aparent, căci bărbatul Își Împlinește negentropia - mai multă decât a femeii - smulgând-o mediului, deci degradând. Și, În acest
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creștere continuă a Înălțimii... Rămâne să reconstituim și acea concentrație de bioxid de carbon, care să inducă temperatura de seră din vremea dinozaurilor, pentru a le urma destinul... Vreme de 150 de milioane de ani, cât au viețuit, ei au călcat dur pe mediu, slăbindu-și astfel poziția și pregătind hegemonia vegetală. Nu doar atât, cât dezvoltarea a ceva nou, flora astăzi majoritară, la biochimismul căreia nu erau adaptați... Dar nici n’o puteau ocoli - dinozaurii ierbivori desigur, aceia care-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
animal și tot heterotrof rămâne, cât de 41 Gabriela Câmpeanu tehnolog n’ar fi. Și totuși, evoluția nu se poate opri. Am și o limită: evoluția poate explica prezentul În lumina trecutului, dar când e vorba de viitor, Întotdeauna neștiut, călcăm pe terenul mișcător al ipotezei. Un fel de istoriografie. Ce e evoluția? E banala schimbare, dar una direcționată, din sine, nu din afară, ca răspuns la stimulii pe care viul Îi primește de la un mediu el Însuși aflat În schimbare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oarecum invizibil: biocâmpul. Păi solul e și neviu - cum Îl percepem - dar și viu, prin vietățile, majoritatea microscopice, care-l populează. Dar partea nevie, aceea care nu poate opune nimic intervenției exterioare urmează, obedientă, Înglobându-i biocâmpul, țăranul care-l calcă. Și transmite mai departe, vietăților care sunt deopotrivă plantele cultivate, dar și nevăzutele organisme de dedesubt, mesajul uman: benefic ori malefic. Iar răspunsul lor e recolta. Poate de asta, plecând de la un hectar, cineva a ajuns chiabur și a mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două vorbe: inimă și suflet, aruncate prin interfonul cabinei de prietenul și amfitronul nostru 74, se dovedesc cât se poate de compatibile Întru asociere Într’o atât de scurtă propoziție. „Meridian“, 17 decembrie 2001, ora 11,32 70. Sufletul bumerangului Călcăm, la propriu, pe suflete. Afirmația nu trebuie să contrarieze căci, manifestat ca biocâmp, așa ceva e propriu nu doar ființelor cu care Împărțim locul sub Soare, dar și - În accepțiunea curentă - neviului, pietrei de pildă. Experimentul, cât se poate de pragmantic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropiei interne, implicit o degradare intensificată a mediului, În cazul discutat copacul. Ce să mai spun de cârdășia extinsă, care Înseamnă oamenii, care nu trăiesc solitari precum pisica, ci Într’o societate? „Sâmbătă cu prieteni“, 7 iunie 2003 82. Teiul Călcăm pe frunze, iar asta nu pentru că ar fi toamnă. Să coborâm Însă puțin În - poate suflet, dar sigur - mentalitatea omului - nu primitiv, dar - primordial. Acela care-și Închipuia că bolta cerească, un fel de acoperiș al pământului Întreg, precum avea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un ostil vas de laborator... Dar mai ales pentru promisiunea de a vă deveni oaspete radiofonic. Știți de ce? Pentru că un om care a săpat 5 fântâni, care Înainte de a fi ministru dar deja academician, a aruncat la coș aparenta Înjosire călcând pas cu pas Prutul, palpându-l precum pe bolnav medicul, nu poate decât să iubească Natura și să-și dorească adunați lângă el pe toți care simt la fel chiar dacă nu simt Încă. À propos de ministru, și chiar vreau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pare ciobanului păgubaș. Căci lupul, ca orice alt vânător - n’ar fi drept să-i spun prădător câtă vreme În natură nu există o proprietate ci doar un uzufruct, altfel spus se Înfruptă din ceva oricine ajunge primul acolo - nu calcă de două ori pe aceleași urme. Dar, cum lup cu lup seamănă ca două picături de apă, cel puțin În ochii noștri... N’am dat eu de ceva ani Încoace unde „am mâncat oaia“, ci doar redactorul mi-a adulmecat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ani stânii de unde a Înhățat cândva o oaie nu e chiar lipsită de temei, după cum nici memoria benzii de magnetofon. Baza acestor vorbe? O surpriză, aceea de a mă auzi anunțat pe postul de radio favorit, deși n’am mai călcat prin studiou mai de an. O intervenție scurtă, după cum o va arăta și reconstituirea. Am remarcat că pentru Radio Iași am rămas același cercetător de la Institutul de Cercetări Biologice, chit că am mai bine de jumătate de an de când muncesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a putut permite mai multă libertate În demersul său dar și să-mi promoveze memoria; căci, să știe oricine, eu nu mai exist pe pământ din 1996. Dar de ce o pisică? Răspund tot eu, Moti: Doar pentru că pisica nu numai „calcă ușor pe pământ“, dar e și extrem de atentă la tot ce-o Înconjoară; cum altfel ar fi rezistat În „străinătățile“ voastre o zeiță egipteană? Nici un scenariu, chiar izvorât dintr’o iubire sinceră - recunosc asta ca venind de la amicul Cristi spre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un progres, față de noi, ăștilalți, care ne mulțumim cu păstrarea a ce am moștenit, 258 pentru progresul general acceptând doar a fi Înlocuiți de alții; o specie de alta... Și atunci, pentru ca să vă formați o idee despre cărarea pe care călcați dar vă este ascunsă privirii de șerpuire, operați cu ipoteze. Aminteam de antropomorfizare. Păi așa Încercați să aflați de ce fac, eu sau altul, ceva, gândindu-vă la ce-ați face voi, singurii pe care Îi sau vă cunoașteți. Doar că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oxigen, a căuta un partener când trebuie. Cum o face fiecare, om ori animal, e treaba lui. Istoricul actualizează. Și așa, romanul i-a romanizat pe daci, chiar și pe aceia din nordul sau estul extrem, unde nu i-au călcat sandalele, doar pentru a explica o unitate a românimii și pentru că au văzut contemporaneitatea rusificării, de exemplu. Inginerul modelează. Și așa, pentru toate mințile Renașterii, cu toatele - omit retoric scriitorii - și Înainte de toate inginerești, omul era un mecanism, chiar dacă tare complicat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sferturi sunteți dreptaci? Iar eu vă spun că orice pisică are elemente de asimetrie, fie numai și În comportament, precum nepoțelul meu care e stângaci... Cristi e convins că sunt cimotie cu dulăul. Cică am fi amândoi fisipede, adică am călca pe degete. S’o creadă el. Eu calc pe palmă, partea de la baza degețelelor; pe acestea le țin ridicate - nu Încercați, n’o să reușiți - ca să-mi protejez ascuțișul gheruțelor. Vreți să-l Încercați? Dar, vă rog să mă credeți, mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
orice pisică are elemente de asimetrie, fie numai și În comportament, precum nepoțelul meu care e stângaci... Cristi e convins că sunt cimotie cu dulăul. Cică am fi amândoi fisipede, adică am călca pe degete. S’o creadă el. Eu calc pe palmă, partea de la baza degețelelor; pe acestea le țin ridicate - nu Încercați, n’o să reușiți - ca să-mi protejez ascuțișul gheruțelor. Vreți să-l Încercați? Dar, vă rog să mă credeți, mi le ascut Într’un fel paradoxal, tocindu-le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
socialismul. Aș vrea să cred că Însuși dumnezeul vostru vrea să elimine limitele. Deși nu sunt chiar sigur, motiv pentru care mă refugiez, Întru meditație, pe streașină... De unde-ți miaun că, tot o lume fiind, acela devine astfel unul care calcă prin cer ca și voi pe pământ... „Meridian“,15 februarie 2002, ora 11,27 46. O planetă feminină Cum sunt un motan de treabă, m’am Îndurat de Cristi și i-am sugerat să sărbătorească ziua femeii. Dar, nefiind cumpătat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vrabie și chiar copac deopotrivă scrutează Împrejurimile, pur și simplu pentru a supraviețui - pofta de informare deci, trebuie satisfăcută. E ceea ce trebuie să acopere, zilnic, cotidianul. Ah! ce repetiție, dar intenționată. Cu riscul ca, lipsindu-i timpul necesar maturării, să calce pe de lături. Asta poate fi scuzabilă, dar numai cu condiția bunei credințe/intenții. Voi ofensa multă lume prin apropierea altui risc al presei de Întâmplarea cu care mi-am Început gândul: presa minte, adaptându-se la mediu Întru supraviețuire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deși m’am născut și trăit aici și vorbesc limba pe care o Înțelegeți prea noastre biologice orice Uniune e dezarmată. La o adică, Natura, cea care conservă viața, capodopera evoluției ei, ne trage de mânecă ori de câte ori - integrați ori ba - „călcăm În străchini“. 6. Globalizare = entropie Chiar dacă nu agreez asta, trăiesc Într’o eră creștină care, În aproape două milenii de existență, a avut suficient timp pentru a impune un mod de viață și, mai ales, de gândire. Dar nașterea ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
despre partea spirituală a satului. De aceea, într-o duminică frumoasă de august, aproape de Sfânta Maria, am vizitat mănăstirea Probota. Împrejmuită de un zid măreț, care parcă ocrotește în brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și fratele acestuia Panaiot, care au fost executați în noiembrie 1812. Celelalte Puteri au încercat să redeschidă problema Basarabiei, în defavoarea Rusiei, însă s-au izbit de refuzul încăpățânat al țarului și de cel al cabinetului său. Dreptul ginților a fost călcat în picioare, astfel, în mod brutal, iar protestele românilor au fost zadarnice, căci armatele ruse de ocupație nu au ținut cont de opoziția lor. Astfel Țara Moldovei a fost ruptă în două, o partea a sa, cea cuprinsă între Prut
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. Douăzeci și doi de ani românii au trăit liniștiți și fericiți în hotarele reîntregite ale României Mari, până când s-au ridicat alți poftitori de împărțire a Lumii și de anexare de teritorii, călcând în picioare drepturile popoarelor și statelor peste ale căror hotare au trecut cu moarte și distrugere. Problema politicii de dictat, a folosirii șantajului, a presiunilor politice, a ultimatumului și arbitrajului politic, mijloace de impunere prin dictat și forță a unei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Molotov, în numele guvernului sovietic, i-a înmânat următoarea Notă ultimativă, expresie tipică a politicii de forță și dictat: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei populată în principal cu ucraineni. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu luarea forțată a Basarabiei, ceea ce a declarat de mai multe ori în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a URSS este
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
forță și dictat de Rusia sovietică. „Ultimatului -se arăta în memoriuce a fost urmat de luarea în stăpânire imediată a provinciilor românești, nu putea găsi nici un temei istoric și legal, și înstrăinarea unei atât de largi părți a României Unite calcă peste dreptul a trei milioane de țărani români și al unei pături de intelectuali devotați cauzei naționale. Fără a pune în discuție necesități care s-au socotit că nu se pot evita, subsemnații, dintre care cei mai mulți sunt întemeietorii statului român
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
decât o uzurpație determinată de confuzie de noțiuni firești, trecătoare, ale unei epoci de criză fără pereche.” România Mare fusese ciuntită și sacrificată de interesele dictatoriale ale celor puternici, care nu știau decât să se impună prin forță și dictat, călcând în picioare libertatea popoarelor mici și drepturile acestora. Cel care avea să se ridice cu sabia în mână, împotriva acestor nedrepte și criminale arbitraje, cel care a avut tăria să-i spună lui Hitler în față „că dacă nu voi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mai constituia o surpriză pentru nimeni, ci un eveniment așteptat din zi în zi. Astfel, în zorii zilei de 22 iunie 1941, trupele române și germane de pe frontiera de est a Țării au pornit ofensiva împotriva celor care ne-au călcat fruntariile. Ordinul de plecare pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei de Nord suna așa: „Ostași, V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din Cartea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]