9,942 matches
-
2.76.a și art. 2.76.b din SCE) indiferent, în special, de tipul zonei în care trăiesc, de nivelul lor de venit, de naționalitatea sau statutul lor de rezident. Sectorul gospodăresc include și persoanele care trăiesc permanent în colectivități instituționalizate (definite la art. 2.76. b din SCE). Firmele nu intră în acest sector. 2. Teritoriul economic corespunde definiției de la art. 2.05 din SCE, cu mențiunea că acesta include enclavele extrateritoriale aflate între granițele țării și exclude enclavele
jrc3839as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89001_a_89788]
-
public. Poate fi vorba fie despre un debitor suveran, adică un organism care întrupează deplina încredere și girul statului, cum ar fi de exemplu Ministerul de Finanțe sau Banca Centrală, fie orice altă instituție publică subordonată, cum ar fi o colectivitate regională, municipală, parastatală sau un alt organism public. b) Pentru a evalua statutul unui debitor, asiguratorul ia în calcul: - statutul juridic al debitorului, - eficacitatea reală a oricărei acțiuni juridice împotriva debitorului, - sursele de finanțare și de venituri ale debitorului; trebuie
jrc3665as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88825_a_89612]
-
a contribuției de primă valoare la crearea acelui tip de conducător necesar actualei etape și în perspectivă a societății noastre. Informația centrală este - sub toate aspectele - ceea ce dă cel mai mult omului societății noastre socialiste sentimentul participării la viața întregii colectivități.[11] Disertația lui Petre Popescu, unul dintre legendarii prezentatori ai Telejurnalului - foarte apreciat de către crainica Delia Budeanu[12] - prezintă devenirea politică - dar și morală, iată - a programelor de televiziune românești de-a lungul anilor 1970, din perspectiva unui animator de
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
critică a lumii din care provine, a evenimentelor pe care le trăiește și împotriva cărora se poate revoltă. În această fază secundă a raportării la acțiunea culturală, spectatorul își problematizează statutul, rolul individual în rețeaua relațiilor de muncă, aportul la colectivitate și potențialul de schimbare. Contactul cu spectatorul indecent și cu privirea lui anarhica este șansa teatrului de a-si redefini funcționalitatea, necesitatea și rolul de legătură cu lumi excluse din spațiul reprezentărilor artistice. Spectatorul indecent este șansa teatrului de a
Teatrul spectatorului indecent () [Corola-website/Science/295711_a_297040]
-
a demara recuperarea individuală”. Există, totuși, pericolul de a retrogradă individul pe o poziție inferioară în interesul promovării unui scop social. Orly Lubin descrie un exemplu de dezechilibru între valoarea acordată poveștii personale și cea acordată poveștii care reprezintă o colectivitate, pornind de la felul în care au fost utilizate mărturiile Ziviei Lubetkin. Una dintre liderele revoltei din ghetoul din Varșovia, în aprilie 1943, Lubetkin a emigrat în Palestina și a lăsat două mărturii. Prima oara și-a spus povestea într-o
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
Sub Pământ</b> este un spectacol-arhivă de povești-mărturii ale unor comunități pe cale de dispariție. Spectacolul își propune revalorizarea poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale deseori ignorate în teatrul românesc de dupa 1989: comunitățile muncitorești.</i> Valea Jiului că regiune și colectivitate a rămas prezenta în imaginarul colectiv și istoria recentă a României. Mi-a devenit clar odată ce am inceput sa locuiesc cu precădere în afara ei, mai ales din interacțiuni, că numele localităților care o compun sunt mai puțin cunoscute. Sintagma „Valea Jiului
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
tânjesc după stabilitate trecută, reală sau imaginata. Fixarea în cadrul muzeal favorizează o astfel de citire, dar aplicarea unei etichete de nostalgie e potrivită doar dacă o înțelegem într-un sens mai larg. Nu ca o caracteristică statică care definește o colectivitate nerelevanta sau rămasă în urmă, ci ca un proces complex de reflecție, înțelegere și redefinire continuă a perioadei socialiste și a schimbărilor care au urmat prin readucerea lor în discursul prezent. Astfel de discursuri “nostalgice” sunt simptomatice unor lupte asupra
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
semnificativă tocmai la astfel de lupte asupra conturării istoriei recente în spațiul românesc. Prin forță performativă a acestui demers artistic, amintirile individuale și memoria colectivă a comunităților din Vale scurtcircuitează adevărul istoric dominant, deschid posibilitatea completării acestuia cu perspectiva unor colectivități marginale(izate). Evenimentele capătă înțelesuri multiple, nume, fete, dimensiuni: disponibilizările sunt momente de confuzie profundă, înconjurate de zvonuri și nesiguranță; viață după accidentele din mine este un proces complicat și frustrant de recuperare; ies în evidență și alte activități productive
Despre performarea realităților din Valea Jiului în teatrul SubPământ () [Corola-website/Science/295797_a_297126]
-
trebuie, ci pentru că te interesează să joci ceva anume și nu altceva - toate astea înseamnă un mod de lucru pe care l-aș practica oricând cu poftă” (Lucia Mărneanu). Tipul de elaborare a spectacolului subminează autoritatea autorului unic și produce colectivități de autori, autori multipli care contribuie cu propriul univers de cunoaștere și experiență la procesul de elaborare a spectacolului, care este un proces de subiectivare radical și extrem de dificil: „Când vorbesc despre acest <b>Parallel</b>, nu pot să nu
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
procesul de creație și au avut ca scop principal lupta pentru dreptul la locuire, împotriva evacuărilor și destrămării comunității. Spectacolele, dezbaterile și intervențiile au propus o serie de acțiuni, prin intermediul cărora au fost dezbătute cele mai arzătoare probleme ale unei colectivități expuse pericolului destrămării, colectivitate care a reușit să fie solidară și profund empatică cu situații similare evoluției ei (un interviu cu Cristina Eremia, membra a comunitatii, despre reușitele și eșecurile colaborărilor cu grupuri artistice aici <a href="http://artapolitica.ro
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
au avut ca scop principal lupta pentru dreptul la locuire, împotriva evacuărilor și destrămării comunității. Spectacolele, dezbaterile și intervențiile au propus o serie de acțiuni, prin intermediul cărora au fost dezbătute cele mai arzătoare probleme ale unei colectivități expuse pericolului destrămării, colectivitate care a reușit să fie solidară și profund empatică cu situații similare evoluției ei (un interviu cu Cristina Eremia, membra a comunitatii, despre reușitele și eșecurile colaborărilor cu grupuri artistice aici <a href="http://artapolitica.ro/?p=1440">http://artapolitica
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
aceată națiune trebuie să devină analoaga, aseme-nea celei europene. Această formă de a gândi despre identitate este tipic coloniala, iar dorința de a fi analog Europei este tot o dorință pentru Eu-ropa. Noi, dacă vrem să construim un proiect al colectivităților locale într-un sens decolonial, ar trebuie să nu căutăm analogia. Felul în care ne raportăm la modernitatea occidentală, la reprezentarea Europei și la ideea de istorie trebuie să nu fie într-un mod subaltern - de tip analogic, concurențial, competitiv
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
ne uităm la proiectul național în contextul românesc în toate ava-tarurie sale că o serie de încercări de a răspunde la acea tensiune coloniala care este la baza acestei culturi. Sarcina construirii unui nou tip de subiectivitate și proiect al colectivităților este o ruptură, dar trebuie să adreseze această istorie, să se revendice de la ea, într-un sens opozițional sau transformativ. De aceea pentru mine este și așa importantă cercetarea variantelor de identitate românească create în secolul XX, pentru că acestea îmi
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
în care acesta a fost introdus înainte de a fi oferit spre vânzare, fie că acest ambalaj acoperă alimentul complet sau doar parțial, astfel încât conținutul să nu poată fi modificat fără ca ambalajul să fie deschis sau schimbat; 16. se înțelege prin "colectivități" colectivitățile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Directiva 2000/13/CE. CAPITOLUL II PRODUSE ALIMENTARE MODIFICATE GENETIC Secțiunea 1 Autorizarea și supravegherea Articolul 3 Domeniul de aplicare (1) Prezenta secțiune se aplică în cazul: (a) OMG-urilor destinate utilizării
jrc6189as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91361_a_92148]
-
care acesta a fost introdus înainte de a fi oferit spre vânzare, fie că acest ambalaj acoperă alimentul complet sau doar parțial, astfel încât conținutul să nu poată fi modificat fără ca ambalajul să fie deschis sau schimbat; 16. se înțelege prin "colectivități" colectivitățile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Directiva 2000/13/CE. CAPITOLUL II PRODUSE ALIMENTARE MODIFICATE GENETIC Secțiunea 1 Autorizarea și supravegherea Articolul 3 Domeniul de aplicare (1) Prezenta secțiune se aplică în cazul: (a) OMG-urilor destinate utilizării ca
jrc6189as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91361_a_92148]
-
directoare detaliate pentru a sprijini solicitanții la întocmirea și prezentarea cererilor pe care le depun. Secțiunea 2 Etichetarea Articolul 12 Domeniul de aplicare (1) Prezenta secțiune se aplică produselor alimentare care urmează să fie furnizate ca atare consumatorului final sau colectivităților din cadrul Comunității și care: (a) conțin sau constau din OMG-uri; sau (b) sunt obținute din sau conțin ingrediente obținute din OMG-uri. (2) Prezenta secțiune nu se aplică produselor alimentare care conțin materiale care conțin, constau din sau sunt
jrc6189as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91361_a_92148]
-
prevăzută în art. 35 alin. (2). (2) Normele specifice privind informațiile care trebuie oferite de furnizorii de produse alimentare consumatorilor finali se pot adopta în conformitate cu procedura prevăzută la art. 35 alin. (2). Pentru a lua în considerare situația specifică a colectivităților, aceste norme pot să prevadă anumite adaptări ale cerințelor stabilite la art. 13 alin. (1) lit. (e). CAPITOLUL III FURAJE MODIFICATE GENETIC Secțiunea 1 Autorizarea și supravegherea Articolul 15 Domeniul de aplicare (1) Prezenta secțiune se aplică în cazul: (a
jrc6189as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91361_a_92148]
-
împădurire, suportate de agricultori sau asociațiile care cultivau terenurile înainte de împădurirea acestora sau de orice altă persoană juridică de drept privat." (b) Alin. (2) se înlocuiește cu următorul text: "(2) Dacă ajutorul se acordă pentru împădurirea terenurilor agricole deținute de colectivități publice, acesta nu acoperă decât costurile de instalare. Dacă terenurile împădurite sunt închiriate de o persoană juridică de drept privat, se pot acorda primele anuale prevăzute în alin. (1) al doilea paragraf." (c) În alin. (3), al doilea paragraf se
jrc6177as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91349_a_92136]
-
în tabelul 104. Format necesar: +99...99.99 sau -99...99 .99, unde 9 reprezintă orice cifră cuprinsă între 0 și 9. F106A: cheltuieli publice în euro Valoarea oricărei contribuții publice pentru finanțarea operațiunilor, provenind de la bugetul de stat, de la colectivitățile teritoriale sau de la Comunitățile Europene, precum și orice cheltuieli similare. Suma acestor valori (F106A) per cod bugetar (F109) trebuie să corespundă, în principiu, cu cheltuielile publice autorizate declarate în tabelul privind FEADR. Format necesar: +99...99.99 sau -99...99 .99
32006R1481-ro () [Corola-website/Law/295500_a_296829]
-
cerealelor 205.1 Morărit - fabricarea grișului 205.2 Decorticarea și selectarea grânelor și semințelor 206 Panificație, patiserie, biscuiți, pesmeți Depozitele de pâine sunt clasificate în afara N.I.C.E." 206.1 Panificație și panificație-patiserie .11 Panificație industrială (livrare către depozite de pâine sau colectivități) .12 Alte activități de panificație și panificație - patiserie 206.2 Patiserie 206.3 Pesmeți 206.4 Biscuiți 20 B 207 Industria zahărului 207.1 Fabricarea zahărului 207.2 Fabricarea- rafinarea zahărului 207.3 Rafinarea zahărului și fabricarea zahărului candel 208
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
obligațiile de serviciu public definite în prezentul regulament; întrucât, totuși, menținerea acestora este indispensabilă în anumite cazuri pentru a garanta prestarea de servicii de transport suficiente; întrucât prestarea se apreciază în funcție de oferta și cererea de transport existente, precum și de nevoile colectivității; întrucât măsurile de eliminare nu se aplică la tarifele și la condițiile de transport impuse întreprinderilor în domeniul transporturilor de călători în beneficiul uneia sau mai multor categorii sociale speciale; întrucât, pentru aplicarea acestor măsuri, trebuie să se definească diferitele
jrc85as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85219_a_86006]
-
din statele membre decid menținerea integrală sau parțială a obligației de serviciu public și când mai multe soluții garantează, în condiții similare, prestarea de servicii de transport suficiente, autoritățile competente aleg acea soluție care presupune cel mai mic cost pentru colectivitate. 2. Prestarea de servicii de transport suficiente se apreciază în funcție de : a) interesul general; b) posibilitățile de a recurge la alte tehnici de transport și capacitatea acestora de a satisface nevoile de transport respective; c) tarifele și condițiile de transport care
jrc85as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85219_a_86006]
-
teritoriale. În acest sens, trebuie adoptate măsurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor în care sunt puse în aplicare acțiunile de cooperare teritorială. (2) Se impun măsuri pentru a reduce dificultățile semnificative cu care se confruntă statele membre, în special regiunile și colectivitățile locale, pentru a realiza și a gestiona acțiunile de cooperare teritorială în cadrul diferitelor sisteme juridice și proceduri naționale. (3) Ținând seama în special de creșterea numărului de frontiere terestre și maritime ale Comunității în urma extinderii, este necesar să se faciliteze
32006R1082-ro () [Corola-website/Law/295387_a_296716]
-
cu personalitate juridică, denumite "grupări europene pentru cooperare teritorială" (GECT). Recursul la o GECT ar trebui să fie facultativ. (9) Este recomandabil să se acorde GECT capacitatea de a acționa în numele și în contul membrilor săi și, în special, în numele colectivităților regionale și locale care o formează. (10) Atribuțiile și competențele unei GECT trebuie definite printr-o convenție. (11) GECT ar trebui să poată acționa fie pentru a pune în aplicare programe sau proiecte de cooperare teritorială cofinanțate de Comunitate, în
32006R1082-ro () [Corola-website/Law/295387_a_296716]
-
și cu Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională 5, fie pentru a realiza acțiuni de cooperare teritorială la inițiativa statelor membre și a regiunilor și colectivităților lor locale, cu sau fără contribuția financiară a Comunității. (12) Este necesar să se precizeze că responsabilitatea financiară a colectivităților regionale și locale, precum și a statelor membre în ceea ce privește gestiunea fondurilor, atât comunitare, cât și naționale, nu este afectată de formarea
32006R1082-ro () [Corola-website/Law/295387_a_296716]