9,604 matches
-
Danemarcei în locul lui Gustav al IV-lea Adolf, preferând să ofere coroana lui Carol al XIII-lea. Norvegia a intrat într-o uniune cu Suedia, care a durat până în 1905. Danemarca și-a păstrat coloniile Islanda, Insulele Feroe și Groenlanda. În afară de coloniile nordice, Danemarca a avut teritorii în India (Tranquebar) între 1620 și 1869, pe coasta de aur daneză (Ghana) între 1658 și 1850, și în America (Insulele Virgine) între 1671 și 1917. Mișcarea liberală și națională daneză a luat amploare între 1830-1840
Istoria Danemarcei () [Corola-website/Science/336055_a_337384]
-
au fost dezarmate de unitățile sârbe. Majoritatea unităților au sosit în preajma deschiderii Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, după data de 1 decembrie 1918 majoritatea militarilor sosiți de la Viena înrolându-se în Gărzile Naționale Române. Este de remarcat că pe parcurs colonia română din Viena împărtășind și îmbrățișând acțiunile Senatului, a avut o contribuție activă în slujba cauzei naționale. Româniiidin oraș au facilitat întâlniri premergătoare constituirii respectivei structuri, au fabricat material de propagandă și acordat sprijin material și moral soldaților români
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
pentru artiștii români care au cucerit mediul internațional în ultimii ani (un important exemplu fiind Adrian Ghenie), și la Constanța, de unde s-a pornit pe urmele artiștilor la Balcic și Caliacra, acolo unde, la începutul secolului XX, s-a format Colonia artistică de la Balcic sub mecenatul Reginei Maria. În 2016, Institutul a organizat primul curs dedicat exclusiv femeii în arta românească, abordând teme precum feminismul în artă, reprezentarea femeii și rolul pe care artistele l-au jucat în scrierea istoriei artei
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
mai vizitat, în 1886, stepele Rusiei de Sud (în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Turkmenistan și Ucraina) precum Insulele Canare și Madeira (1887-1888), a întreprins, din 1891-1893, o a doua călătorie prin lume, prin statele din America de Sud și în 1894 Africa de Sud, vizitând și coloniile germane. Colecția botanica, rezultat al acestor călătorii, anume 7.700 din 32.000 de exemplare, a expus-o la Berlin și Kew Gardens (majoritatea exemplarelor de tip aflându-se astăzi în Grădina Botanica din New York). În continuare, între 1891 și
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
Alula a devenit un erou național. Europenii l-au poreclit „Garibaldi al Abisiniei”. Doar în Eritreea este privit uneori ca un trădător, deoarece a colaborat, în cele din urmăm cu împăratul Menelik al II-lea și nu a împiedicat crearea coloniei italiene Eritreea, care a dus la divizunea popourului tigre. Alula s-a născut în 1847 în satul Mennawe, la 15 mile sud de Abiy Addin, districtul Tembien din regiunea Tigray, într-o familie de țărani de condiție modestă. Tatăl său
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
căzut în mâinile mahdiștilor, care l-au decapitat. Cu sprijinul lui Menelik, italienii au profitat de ocazie și au pus stăpânire pe Asmara și împrejurimile pe coasta Mării Roșii. La 1 ianuarie 1890 ei au proclamat în acest teritoriu întemeierea coloniei italiene Eritreea. Yohannes al IV-lea îl declarase moștenitor pe nepotul său de frate, Ras Mengesha Yohannes, care de fapt era fiul sau biologic, și l-a rugat pe Ras Alalu să-i ajute acestuia să-și apere tronul. Împrejurarile
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
Balambras Kafel, a înălțat în iulie 1889 steagul Italiei. O garnizoană italiană a fost postată acolo dupa un an, iar la 3 august 1890 italienii au intrat în Asmara. Așa numitul Acord de la Wuchale din 2 mai1889 a stabilit frontierele coloniei Eritreea înființate de italieni de-a lungul Coastei Mării Roșii. Prin acest acord Menelik a fost nevoit să accepte ocuparea de către italieni a districtelor Begos, Hamasien, Akele Guzay, Seraya și părți din provincia Tigray. Acordul prevedea recunoașterea lui Menelik al
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
industrială a fost construită la nord - est de fostul sat Borzești, între calea ferată și Râul Trotuș, suprafața ei depășind-o pe cea a celorlalte zone ale orașului. Ca urmare a acestei Hotărâri, din anul 1952, încep să se construiască coloniile pentru muncitorii constructori și apoi s-au săpat temeliile primelor blocuri. Tot în acest timp începe construcția uzinei de sodă casutică electrolictică, devenită mai târziu Combinatul Chimic Borzești, ale cărei prime capacități s-au pus în funcțiune în anul 1960
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
limba arabă vorbită de minorități numeroase de istorie recentă în Franța, Olanda, Spania, precum și de imigranți arabofoni în Marea Britanie, Suedia și alte țări occidentale. Există și o diasporă somaliană și etiopiană în Italia, Franța, Olanda etc. Datorită imigrației din fostele colonii, există și comunități vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pildă, în Franța și Marea Britanie) sau a limbilor malaio-polineziene - de exemplu, în Olanda, Franța, Marea Britanie. În unele orașe occidentale există cartiere populate de vorbitori de limbi
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Entolomataceae" și de genul " Clitopilus" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, crescând în colonii prin păduri de foioase precum în cele de conifere, dar de asemenea pe pajiști și zone deschise cu iarbă. Buretele se dezvoltă din (iunie) iulie până în noiembrie, de la câmpie la munte. Acest burete este considerat indicator pentru hribul cenușiu care
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
Andros în secolul 6 î.Hr. și a fondat orașe precum Akanthos. Orașul antic Stagira a fost locul de naștere al marelui filosof Aristotel. Halkidiki a fost un important teatru de război în timpul Războiului Peloponesiac între Atena și Sparta. Mai târziu, coloniile grecești din peninsulă au fost cucerite de Filip al II-lea al Macedoniei și Halkidiki a devenit parte a Macedoniei (vechiul regat). După sfârșitul războaielor între macedoneni și romani, regiunea a devenit parte a Imperiului Roman, împreună cu restul Greciei. La
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
-lea al Macedoniei și Halkidiki a devenit parte a Macedoniei (vechiul regat). După sfârșitul războaielor între macedoneni și romani, regiunea a devenit parte a Imperiului Roman, împreună cu restul Greciei. La sfârșitul Republicii Romane (în 43 î.Hr.) a fost fondată o colonie romană la Cassandreia, care a fost relocată mai târziu (în 30 î.Hr.) de către Augustus. În secolele următoare, Halkidiki a făcut parte din Imperiul Bizantin (Imperiul Roman de Răsărit). Printr-o bulă de aur a împăratului Vasile I, dată în anul
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
20 iulie 1922 administrația britanică a fost oficializată în Tanganyika prin mandatul Ligii Națiunilor. Începând din 1946 el a fost administrat de Marea Britanie ca un teritoriu încredințat de Organizația Națiunilor Unite. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, acest teritoriu a făcut parte din colonia germană Africa Orientală Germană. După izbucnirea războiului, britanicii au invadat Africa Orientală Germană, dar nu au fost capabili să învingă Armata Germană. Liderul armatelor germane din regiunea Marilor Lacuri Africane, Paul Emil von Lettow-Vorbeck, a capitulat abia când Imperiul German
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
și Germania s-au înțeles să împartă continentul african în sfere de influență, iar sultanul a fost nevoit să consimtă. După reprimarea cu brutalitate a Rebeliunii Maji Maji în 1905 și reforma realizată sub conducerea lui Bernhard Dernburg în 1907, colonia a devenit un model de eficiență colonială și a determinat o loialitate extraordinară a populațiilor indigene în timpul Primului Război Mondial. Programul educațional german pentru băștinașii africani, ce a inclus școli elementare, secundare și profesionale, a fost deosebit de important, cu standarde nemaiîntâlnite în
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
Galateea, avându-i că frați pe Celtus și Galus. Copiii lui Polifem au migrat din Sicilia și au domnit peste popoare numite după ei: celți, iliri și gălățeni. Această genealogie a fost cel mai probabil compusă de fondatorii corintieni ai coloniei Epidamnus și conservate de Appian în lucrarea să. Ilirios a avut șase fii și trei fiice, ale căror nume au fost asociate cu anumite triburi:
Ilirios () [Corola-website/Science/336827_a_338156]
-
urmă, în jurul anului 1000. Cu toate că se spune că a fost deviat de la ruta stabilită, mult mai probabil este că era în căutarea teritoriului indicat (descoperit) de Bjarni Herjólfsson cu câțiva ani mai devreme. Se consideră că el a întemeiat o colonie la L' Anse aux Meadows în Terranova, care a supraviețuit doar timp de un an. Alte două tentative de colonizare întreprinse de către fratele său s-au finalizat cu eșec. Islandezii sunt foarte mândri de parlamentul lor, care este, de altfel
Istoria Islandei () [Corola-website/Science/336789_a_338118]
-
a fost publicat prima oara în 1978 sub denumirea "The Anvil of Time", în Franța în același an că "Leș Déportés du Cambrien" ("Deportații din Cambrian"). Pușcăriașii din secolul XXI sunt deportați în Precambrian de către autorități. Hawksbill Station este o colonie penală a Statelor Unite din Precambrian unde au fost trimiși doar bărbați. Mașină timpului a fost inventată dar ea funcționează doar într-un singur sens: dinspre viitor spre trecut. În peisajul de groază al erei primare viața există doar în mari
Oprirea turturicii () [Corola-website/Science/336909_a_338238]
-
alcool. Acesta este produs prin fermentarea naturala de ghimbir preparate cu condimente, drojdie și zahăr. Originile sale datează din comerțul colonial cu condimente, cu Orientul și cu producătorii de zahăr din insulele Caraibe. Acesta a fost popular în Marea Britanie și coloniile sale din secolul al 18-lea. Alte mirodenii s-au adăugat în mod diferit și orice conținut de alcool a fost limitat la 2%, de legislația fiscală a accizelor în 1855. Puțini producători de bere au menținut un produs alcoolic
Bere de ghimbir () [Corola-website/Science/337107_a_338436]
-
1855. Puțini producători de bere au menținut un produs alcoolic. Berea de ghimbir curentă este adesea fabricată, mai degrabă decât preparată, în mod frecvent, cu adaosuri de gust și culoare. Berea de ghimbir este încă produs la domiciliu, folosind o colonie simbiotică de drojdie și Lactobacillus (bacterii), cunoscut sub numele de „fabrica de bere de ghimbir”. Gingerbeer a cunoscut o creștere semnificativă în popularitate în ultimii ani, care însoțește popularitatea de cocktail-uri bazate pe ea, cum ar fi Moscow Mule
Bere de ghimbir () [Corola-website/Science/337107_a_338436]
-
care nu fuseseră evacuate au reușit să se strecoare până în porturile Regatului Unit, iar cele rămase au fost capturate de germani. Vasele olandeze care au reușit să ajungă în Anglia au fost folosite mai apoi pentru apărarea Indiilor Olandeze după ce colonia a fost atacată de trupele imperiale japoneze. Olandezii au pierdtu 38 de oameni, dintre care cinci ofițeri. Francrezii au pierdtu 229 de militari. Germanii au pierdut 97 de soldați uciși în luptă. pierderile britanicilor nu sunt cunoscute.
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvintelor “vlah” și "Blachernae". Conform acestei opinii, cuvântul "Blachernae" a apărut prima dată în Imperiul Roman de Răsărit în sec. al VI-lea și se referea la un cartier în care locuia o mică colonie de vlahi veniți din Scithia Minor (Dobrogea de astăzi). Lisseanu a susținut de asemenea această opinie Suburbia Vlaherne este pomenită și în scrierile lui Theophanes Confessor în legătură cu revolta lui Flavius Vitalianus împotriva împăratului Anastasius din anul 513 După Ilie Gherghel
Blachernae () [Corola-website/Science/335838_a_337167]
-
este aproape inexistentă, încă dinainte de 1945, când populația devenise aproape în totalitate germană. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, dunele de lângă au devenit populare în rândul și de la școala de arte "". Hanul local al lui Herman Blode a constituit nucleul coloniei artiștilor expresioniști ("Künstlerkolonie Nidden"). Lovis Corinth a locuit aici în 1890, urmat fiind de alți artiști ca Max Pechstein, , Karl Schmidt-Rottluff și . Au vizitat zona pictori din Königsberg ca Julius Freymuth și Eduard Bischoff, precum șipoeți ca și . Între alții
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
explorator și militar portughez. S-a remarcat ca sfătuitor al regelui Ioan al II-lea al Portugaliei, iar mai târziu în războaiele împotriva maurilor și cucerirea Granadei în 1492. În 1503 a fost numit ca prim-guvernator și Vice-Rege al coloniei portugheze India (în . Almeida este creditat cu stabilirea hegemoniei portugheze în Oceanul Indian, ca urmare a victoriei din bătălia navală de la Diu, din 1509. Și-a pierdut viața în 1510 în timpul călătoriei de întoarcere în Portugalia. s-a născut la Baía
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
Bătălia de la Toro. Apoi a luptat în conflictele din diferitele părți ale Marocului, iar în 1492 a participat la cucerirea Granadei de către creștini, de partea castilienilor. În 1505 regele Manuel I al Portugaliei l-a numit pe Almeida, vicerege al coloniei portugheze India (Estado da Índia). Cu o armada de 22 nave, incluzând 14 veliere de tip caracă și 6 caravele, Almeida a plecat din Lisabona în data de 25 martie 1505. Armada era formată din 1500 de soldați. Nava amiral
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
G. Grigoriu, provenind din școala medicală a Clujului (cu profesori precum Iuliu Hațieganu și Ion Baciu), a reușit așadar să împlinească un proiect al său mai vechi, "de suflet", cu aplicații multiple în clinică: determinarea nivelului seric al eritropoietinei. "- Testul coloniilor granulo-monocitare (CFC-GM)" (între 1980-1982; din 1984, reluat, readaptat și aplicat în mod curent ca metodă de studiu); acest test a avut la bază o metodă descrisă în literatură. Din anul 1996, a fost introdus și "testul de clonare a coloniilor
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]