9,983 matches
-
Constituționale s-a stabilit că în ierarhia actelor normative regulamentele parlamentului sunt acte juridice cu aplicare limitată, subordonate Constituției și legilor, obligatorii fiecare numai pentru sfera de activitate a Camerei care le-a adoptat. Totodată, Decizia nr. 45/1994 privind constituționalitatea regulamentului Camerei Deputaților stabilește că „prevederile regulamentului Camerei Deputaților sunt constituționale în măsura în care privesc numai organizarea internă și funcționarea Camerei Deputaților”. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a stabilit și că „din moment ce Regulamentul Camerei Deputaților este o hotărâre care reglementează organizarea internă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a) pentru adoptarea hotărârilor, nu sunt aplicabile regulile privitoare la inițiativa legislativă; b) hotărârile nu parcurg toate fazele procedurii legislative; c) numai legile trebuie să fie promulgate, în timp ce hotărârile nu sunt supuse promulgării; d) hotărârile nu fac obiectul controlului de constituționalitate din partea Curții Constituționale. Hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți din fiecare dintre ele, cu excepția regulamentelor, care se adoptă cu votul majorității membrilor acestora. D) Conceptul de moțiune. Categorii de moțiuni Moțiunea este actul juridic al parlamentului sau al
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a Curții Constituționale. Rolul Curții Constituționale. Judecătorii Curții. Atribuțiile Curții Constituționale. Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional 1) Natura juridică a Curții Constituționale În țara noastră, Curtea Constituțională a fost instituită ca o autoritate care asigură, în principal, controlul constituționalității legilor și care se situează în afara celor trei puteri statale (legislativă, executivă și judecătorească), având sarcina de a veghea ca autoritățile publice care le compun să respecte principiile și normele constituționale<footnote I. Vida, Curtea Constituțională a României. Justiția politicului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
republicată, vom putea observa că acest statut al Curții rezultă atât din art. 1 alin. 2, potrivit căruia „este unică autoritate de jurisdicție constituțională în România”, cât și din art. 1 alin. 1, care arată că este „garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de jurisdicție constituțională în România”, cât și din art. 1 alin. 1, care arată că este „garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești, de sorginte americană. Astfel, expresia „justiție constituțională” este nemijlocit inclusă în controlul constituționalității<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești, de sorginte americană. Astfel, expresia „justiție constituțională” este nemijlocit inclusă în controlul constituționalității<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești, de sorginte americană. Astfel, expresia „justiție constituțională” este nemijlocit inclusă în controlul constituționalității<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea desigur și alte atribuții. Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională <footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ediția a XIII-a, Editura C.H. Beck, București, 2009, p. 260. footnote> . Caracterul politic este și o consecință a controlului prealabil al constituționalității legilor care, evident, este un control politic, din moment ce se realizează în procesul elaborării legii. Putem deci sintetiza următoarele trăsături și funcții ale Curții Constituționale: nu este o „altă putere” în stat și nici nu preia vreuna dintre funcțiile celor trei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt: controlul general al aplicării Constituției și controlul constituționalității legilor<footnote Dispozițiile constituționale introduse prin revizuirea din 2003 consolidează atribuțiile Curții Constituționale. footnote>. 3) Judecătorii Curții Constituționale Articolul 142 din Constituție stabilește la nouă numărul judecătorilor Curții Constituționale din România, urmând, într-o ipoteză, modelul francez (Consiliul Constituțional din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior<footnote Potrivit prevederilor art. 144 din Constituția revizuită. footnote>. 4) Atribuțiile Curții Constituționale După cum este cunoscut, una dintre inovațiile Constituției din 1991 a fost consacrarea modelului european de control al constituționalității legilor. În Titlul V, a fost reglementată Curtea Constituțională, învestită cu atribuții de control abstract, a priori, cu privire la legi, înainte de promulgare, cât și cu atribuții de control concret, a posteriori, pe cale de excepție, cu privire la legile și ordonanțele în vigoare. Pe lângă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
posteriori, pe cale de excepție, cu privire la legile și ordonanțele în vigoare. Pe lângă aceste atribuții, a căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni; soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic<footnote I. Vida, op. cit., pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
2006, p. 121. footnote>. Reglementarea constituțională anterioară a efectelor deciziilor pronunțate de jurisdicția constituțională a fost viu criticată în doctrina juridică. S-a apreciat că posibilitatea prevăzută de art. 145 alin. (1) din Constituția română înfrângea monopolul cu privire la controlul de constituționalitate, reprezentând o excepție de la regula potrivit căreia deciziile Curților Constituționale se impun puterilor publice. În același timp, s-a afirmat că „această situație, în care parlamentul se pronunță în ultimă instanță asupra constituționalității propriilor lui legi, vine în contrazicere cu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituția română înfrângea monopolul cu privire la controlul de constituționalitate, reprezentând o excepție de la regula potrivit căreia deciziile Curților Constituționale se impun puterilor publice. În același timp, s-a afirmat că „această situație, în care parlamentul se pronunță în ultimă instanță asupra constituționalității propriilor lui legi, vine în contrazicere cu însăși ideea de bază care a dus la crearea, prin noua Constituție, a Curții Constituționale”. Limitarea atribuțiilor Curții Constituționale prin însăși legea fundamentală și o anumită reticență în reglementarea efectelor deciziilor pronunțate de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Adunării Constituante a fost exprimată în mod clar temerea față de „un organ discreționar, care poate să cenzureze parlamentul fără nicio posibilitate de control sau de contestație”. footnote> 5) Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional Reglementările constituționale privind controlul de constituționalitate, introduse în urma revizuirii legii fundamentale, pun în lumină rolul instanței de contencios constituțional exprimat în formula: „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției”, cuprinsă în actualul articol 142, cu care debutează Titlul V al Constituției revizuite și republicate. S-a apreciat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
un enunț formal, este întărită de noua reglementare a competenței Curții Constituționale, precum și de completările și precizările aduse dispozițiilor constituționale referitoare la efectele pronunțate de Curtea Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională este învestită, pentru prima dată, cu atribuția de control „asupra constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori”. În strânsă legătură cu această atribuție a Curții Constituționale,menționăm că
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției”. Dispoziția cuprinsă în acest text clarifică raportul dintre tratatele internaționale și Constituția națională, asigurând supremația acesteia<footnote M. Cocoșatu, op. cit., pp. 122-123. footnote>. Controlul de constituționalitate are ca finalitate, în acest caz, fie să împiedice ratificarea tratatului, fie să determine inițierea procedurii de revizuire a Constituției. În legătură cu această nouă atribuție a Curții Constituționale, trebuie menționat că, până la revizuirea Constituției, Curtea nu putea exercita un control direct
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ca finalitate, în acest caz, fie să împiedice ratificarea tratatului, fie să determine inițierea procedurii de revizuire a Constituției. În legătură cu această nouă atribuție a Curții Constituționale, trebuie menționat că, până la revizuirea Constituției, Curtea nu putea exercita un control direct asupra constituționalității tratatelor sau acordurilor internaționale. Singura posibilitate de exercitare a controlului de constituționalitate era pe calea controlului a priori exercitat de Curte cu privire la legea de ratificare a tratatului sau a acordului internațional, după ce aceasta fusese adoptată de parlament<footnote Actuala reglementare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
determine inițierea procedurii de revizuire a Constituției. În legătură cu această nouă atribuție a Curții Constituționale, trebuie menționat că, până la revizuirea Constituției, Curtea nu putea exercita un control direct asupra constituționalității tratatelor sau acordurilor internaționale. Singura posibilitate de exercitare a controlului de constituționalitate era pe calea controlului a priori exercitat de Curte cu privire la legea de ratificare a tratatului sau a acordului internațional, după ce aceasta fusese adoptată de parlament<footnote Actuala reglementare constituțională referitoare la controlul de constituționalitate asupra tratatelor și acordurilor internaționale permite
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
posibilitate de exercitare a controlului de constituționalitate era pe calea controlului a priori exercitat de Curte cu privire la legea de ratificare a tratatului sau a acordului internațional, după ce aceasta fusese adoptată de parlament<footnote Actuala reglementare constituțională referitoare la controlul de constituționalitate asupra tratatelor și acordurilor internaționale permite declanșarea controlului asupra constituționalității acestuia în timpul dezbaterii parlamentare asupra proiectului legii de ratificare depuse la parlament, ceea ce prezintă avantaje evidente în ceea ce privește celeritatea și eficiența controlului. footnote>. În competența Curții Constituționale a fost prevăzută, de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
controlului a priori exercitat de Curte cu privire la legea de ratificare a tratatului sau a acordului internațional, după ce aceasta fusese adoptată de parlament<footnote Actuala reglementare constituțională referitoare la controlul de constituționalitate asupra tratatelor și acordurilor internaționale permite declanșarea controlului asupra constituționalității acestuia în timpul dezbaterii parlamentare asupra proiectului legii de ratificare depuse la parlament, ceea ce prezintă avantaje evidente în ceea ce privește celeritatea și eficiența controlului. footnote>. În competența Curții Constituționale a fost prevăzută, de asemenea, soluționarea „conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
că exercitarea prerogativelor autorităților publice se va realiza cu respectarea principiilor statului de drept, în limitele stricte ale Constituției. Importante modificări și completări sunt aduse legii fundamentale și cu privire la sfera subiectelor care pot sesiza Curtea Constituțională în vederea declanșării controlului de constituționalitate, prin învestirea Avocatului Poporului cu dreptul de a sesiza Curtea cu privire la neconstituționalitatea legilor înainte de promulgare și cu excepția de neconstituționalitate, pe care o poate adresa direct<footnote M. Cocoșatu, op. cit., p. 124. footnote>. Trebuie subliniat că, prin aceste noi dispoziții constituționale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
J.M. Shafritz (1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, deși prevederile Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea, prin Deciziile nr. 70 din 5 mai 1999 și nr. 498 din 8 iunie 2006, s-a pronunțat doar cu privire la constituționalitatea unor prevederi cuprinse în art. 12 alin. (1) din lege. Întrucât art. 12 alin. (1) din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179187_a_180516]
-
arată, în esență, că, deși prevederile Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea, prin Deciziile nr. 70 din 5 mai 1999 și nr. 498 din 8 iunie 2006, s-a pronunțat doar cu privire la constituționalitatea unor prevederi cuprinse în art. 12 alin. (1) din lege. Întrucât art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 conține și alte prevederi referitoare la referendumul cu privire la "problemele de interes național", Avocatul Poporului solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179187_a_180516]