10,016 matches
-
mă simt deloc mai bine. ELIZA: De ce? R.D.: Din cauza acestei povești cu Philip Swalow. ELIZA: Povestește-mi ceva despre Philip Swalow. R.D.: Ți-am mai povestit. ELIZA: Dorești să adaugi ceva la remarcele tale anterioare? R.D.: Pentru mine Swallow reprezintă culmea nedreptății În viață. La Rummidge i-au dat titlul de conferențiar ce mi s-ar fi cuvenit mie. Apoi a ajuns șef de catedră printr-o lovitură norocoasă. Acum are un succes formidabil cu cărțulia aia penibilă despre Hazlitt. „ Toți
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
De fapt, nu era un banc, Howard a recunoscut că văzuse filmul lui Lawrence Olivier, dar a repetat cu Încăpățânare că n-a citit piesa În viața lui. Bineînțeles că nu l-a crezut nimeni, ceea ce l-a Înfuriat la culme. Ne-a Întrebat dacă-l socotim mincinos, iar Sy a lăsat să se Înțeleagă că da. Drept pentru care, Howard a sărit În sus și a vrut neapărat să jure pe Biblie că nu citise Hamlet. Sy și-a cerut
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Fără să dea impresia că Îi pasă cât negru sub unghie de efectul produs În sufletul stăpânului meu de povestea cu Andrea del Satro, continuă mândru: - Astfel, când Înșir bazaconii, oamenii le iau câteodată În serios și asta intensifică la culme sensul frumuseții comicului. Pasionant! Altădată, i-am zis unui student că Nicholas Nickleby l-a sfătuit pe Gibbon să renunțe să-și mai scrie În franceză marea operă a vieții sale, Istoria Revoluției franceze, și să o publice În engleză
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță:...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua nu e clară semnificația vecinilor... EUGEN TODORAN, regizor: Tematica piesei oferă un prilej pentru un spectacol notabil. OANA POPESCU, scriitoare:...este necesară eliminarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bătrîna, presată de situație, speriată, încropește ce poate din "foaie verde de cicoare...") Irina: (îngrozită, țipînd) Bunică! (o ia și o duce spre bucătărie; se întoarce imediat, întrerupe toate aparatele și-i smulge ghitara) Tată! Mai mare rușinea! Mihai: (în culmea surescitării) Ce??? Mai mare rușinea? Cine spune asta? Irina: Eu. Mihai: Da?! Și mai cine spune? Ia s-auzim! (îndreptîndu-se amenințător spre Val, presîndu-l) Și mai cine? Val: Păi, dacă mă gîndesc bine, eu. Mihai: Da? Și dacă te gîndești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
azi, eu sînt stăpînul! Să fie clar!(ciocănituri în ușa intrare, care, pentru o clipă, au fost confundate cele din pereți) Alex: (cu urechile ciulite) Ia, iar a venit delegatul de bloc. Maria: E, da' ce dracu! Asta-i chiar culmea! Val: E limpede că napii nu mai au răbdare... Săracii... așa că eu mă duc să caut găletușa... Maria: (lui Mihai) Du-te și deschide și vezi ce naiba mai vor. Mihai: (îi e frică; cu pași ezitanți și priviri speriate se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe suflet. Hai, tăticule, dă tonul! Râzi! Mihai: (violent) Ce vrei de la mine? Alex: (ironic) Nu țipa că le strici tihna vecinlor. (următoarele două replici ale lui Alex se vor spune rîzînd, pînă la hohote, inclusiv de plâns) Auzi, papa, culmea culmilor, vecinii ăștia m-au scăpat de frică. Mi-e frică de ei, dar m-au scăpat de frica de tine, înțelegi. Și ăsta e un eveniment epocal al zilei. Recunoaște. Mihai: (Mariei) Eu am spus că băiatul ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
suflet. Hai, tăticule, dă tonul! Râzi! Mihai: (violent) Ce vrei de la mine? Alex: (ironic) Nu țipa că le strici tihna vecinlor. (următoarele două replici ale lui Alex se vor spune rîzînd, pînă la hohote, inclusiv de plâns) Auzi, papa, culmea culmilor, vecinii ăștia m-au scăpat de frică. Mi-e frică de ei, dar m-au scăpat de frica de tine, înțelegi. Și ăsta e un eveniment epocal al zilei. Recunoaște. Mihai: (Mariei) Eu am spus că băiatul ăsta nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu vede iubirea de dincolo de... violențele mele... Costache: Eu văd, Octav, eu te-am ghicit... Tu ataci din dorința de a te ataca pe tine... Octav: Nici măcar atîta, tata... Vorba lui Mona..., exerciții... antrenamente ușoare... trageri cu gloanțe oarbe... Și, culmea falsificării, cred că lupt de-adevărat... Ha! Scheciuri comice... ridicole... Costache:...Pentru că tu vrei să ataci redute care ori sînt prea puternice, sau nu sînt deloc... Octav:...Nu te contrazici deloc, tata... Cu alte cuvinte, tu spui că lupta e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spune-mi tu dacă am fost securist... sau n-am fost... Octav: (impresionat de scena la care a asistat) Dumnezeule, și cînd te gîndești că toată demența și absurditatea aia erau menite, chipurile, să construiască un om nou! Costache: Și culmea e că au construit un om nou... Uită-te la mine... Octav: Tata, eu zic să renunți la prototipul ăsta Costache: De acord, dar cum? Octav: E, cum se schimbă lumea! Costache: (știe ce spune) Crezi că se schimbă? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
amintirile sînt toxice... și trebuie să te dezintoxici... Octav: De acord, numai că cei care s-au dezintoxicat cel mai repede au fost cei care au provocat toate nenorocirile... În schimb, călare pe fotolii, tranzitează voioși... și în zbor spre culmile capitalismului...! Aici e culmea imoralității! Groparul: Iar ești comic...! Păi despre ce imoralitate vorbești tu?! Imoral este un om care încalcă o lege morală... Dar ăștia n-au încălcat nici o lege morală... pentru simplul motiv că nu știu ce-i aia morală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trebuie să te dezintoxici... Octav: De acord, numai că cei care s-au dezintoxicat cel mai repede au fost cei care au provocat toate nenorocirile... În schimb, călare pe fotolii, tranzitează voioși... și în zbor spre culmile capitalismului...! Aici e culmea imoralității! Groparul: Iar ești comic...! Păi despre ce imoralitate vorbești tu?! Imoral este un om care încalcă o lege morală... Dar ăștia n-au încălcat nici o lege morală... pentru simplul motiv că nu știu ce-i aia morală... Adică sînt amorali... și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. doi: Păi eu de asta vin..., să te gîndești la tine..., să mă gîndesc și eu la mine...; dacă vrei se poate și invers să te gîndești tu la mine... și eu la tine... Gh. P. unu: Ești culmea, zău așa! Da nu poți să te gîndești la tine... și la mine la tine acasă! Gh. P. doi: Păi nu prea..., și-ți explic și de ce... Gh. P. unu:...sau la cîrciumă..., sau pe stradă... Gh. P. doi: Ar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. unu: Doamne, ești obsedat! Gh. P. doi: Bine, sînt obsedat... Ai colaborat cui securitatea? Gh. P. unu: Auzi, mai bine hai să mîncăm pîrjoluțele și să ne bem vinișorul... Gh. P. doi: Ai colaborat?! Gh. P. unu: Ești culmea! Gh. P. doi: Spune, nu fi prost... Hai că spun și eu... Gh. P. unu: (desfăcîndu-se din strînsoare) Lasă-mă...!, eu încă mai cred că toată chestia asta e un joc... Gh. P. doi: Bine, fie și un joc..., un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a uitat cum este să fii curajos, solidar, demn și onest, acum este victima propriilor derapări și confuzii. Personajele cele care răsfoiesc obsesiv niște pagini scrise de ofițeri ai securității sau de turnători simt că nu mai au nume... Și, culmea, sunt liniștiți... (numele îți creează obligații, așa că e mai bine să fie aruncați într-un nume comun, în care nu mai ai responsabilități față de ceilalți și față de tine). În aceste condiții, oamenii ce populează această piesă au mers progresiv spre
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
neîndoios extrem de Încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt Împotriva sufragiului universal, convinși că „nu domesticești sufragiul univeral prin el Însuși” (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De Maistre În Considérations sur la France: „Dacă ne gîndim bine, vom vedea că o dată Începută mișcarea revoluționară, Fanța și Monarhia ne puteau fi salvate decît de către iacobinism”, ceea ce-l face pe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Viart crede În recesivitate. El nu este, adică, hegelian sau posthegelian, ci, dezabuzat, propune, cantemirian, “măriri” și ”decăderi”. Depresiunile ar fi trei, plasate cronologic la Început de secol (1), post-existențialismul (2) și sfîrșitul de secol (3), adică prezentul. Rămîn două culmi, atinse În preajma celui de-al doilea război mondial și În anii ’60. Autorul nu insistă asupra ultimelor, pentru a nu-și conota ideologic Întreprinderea. Neutru și din perspectivă axiologică, el nu privilegiază vedetele, acordă doar porțiuni suplimentare de text, tribut
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
căpătînd importanță Într-un sanctuar antic: el scrutează Istoria, contemporan cu un cadavru și cu sine Însuși, miraculos aduși Împreună. Trebuie că o motivație asemănătoare are și Michel Houellebecq cînd se apucă să scrie cărți. Adept al romanului dus la culme acum două secole, acela “realist”, În variantă naturalistă, scriitorul francez se instalează, pentru a crea, În cel mai Înalt fotoliu la care nu e sigur că altcineva poate ajunge. În scopul de a provoca cititorului o senzație mazochistă: vertijul asistării
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Mai mult, să cuprindă retorica rigor mortis a spiritelor care se lăsau fascinate de dreapta ca recurs la ultimul mijloc de constrîngere a spiritului la principiu și euforia de stînga a intelectualilor Înaripați, obligați să descopere astăzi În oceanele și culmile Înzăpezite de sub ei simple butaforii pe care ei le cristalizaseră odinioară În neabătute ședințe de delir. Pornind de la Epistola către romani a lui Pavel, unde ni se vorbește despre lege și credință, despre „dezactivarea” legii de către credință, verbul grecesc katargein
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de control intern, căci aici, mai mult ca oricând, totul se joacă în jurul pragurilor: se pândește din spatele ușilor, oamenii se strecoară pe lângă ferestre... Și, în cele din urmă, privirea devine de-a dreptul insuportabilă, dacă nu sfârșește prin a deveni - culme a liberalizării! - o sursă de plăcere clandestină pentru tânăra nesupusă pe care mama decide să o sancționeze drastic. Ea vrea să „știe tot” și nu admite nici o fisură în exercitarea vigilenței sale. Casa Bernardei Alba, ca și 1984, confirmă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
bifurcații "da-nu" se poate întări prima impresie pacientul suferă de o tulburare nespecificată... în clasificarea de care eu mă servesc. Clasificarea este justificată, și nu diagnosticul. Pe plan teoretic, aceste clasificări sînt pe drept numite "a-teoretice", ceea ce este culmea, și "obiective", ceea ce este, probabil, cel mai rău lucru care se poate reproșa unei decizii medicale... Totuși, prima de plăcere nu este neglijabilă: medicul de clinică are în buzunarul său, la îndemînă (DSM IIIR este un "mini"-manual) ceva care
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
până la cer, iar doi dintre gardienii adormiți au capetele țintuite în mijlocul câmpului pictural. Există însă o distincție clară între starea adevăratei vieți care unește pământul cu cerul în figura lui Hristos și celelalte două straturi, cerul gol deasupra orizontului și culmea lipsei de sensibilitate a realității inanimate de sub cornișa evidențiată ca o demarcație de piciorul lui Hristos. Exact așa cum Învierea lui Piero stăvilește vectorul acțiunii pe verticală, Nașterea Domnului a aceluiași (figura 59) preschimbă povestea Adorației într-un solemn portret de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la apariția Madonei, el poate să facă acest lucru doar în contextul tradițional al planului frontal simplu. Compozițional, bărbatul cu volumul central emite un vector oblic către colțul din stânga sus. Din punct de vedere tridimensional, dispozitivul nu funcționează. Îngerul de pe culme se ivește într-un centru transferat în mijlocul axei oblice care îl leagă acum pe sfântul din față de Madona aflată departe pe cer. Axa respectivă nu are totuși o semnificație vădită. Madona se află într-un medalion pierdut în niciunde, îngerul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să se îmbarce în stânga, este mai mult spațială decât temporală, comprimată într-un singur episod. De asemenea, fluxul vectorial al mișcării face o concesie centricității prin marcarea centrului de echilibru al tabloului și printr-un cuplu proeminent plasat pe o culme, în atitudinea căruia este comprimată microtema mersului înainte, contrar privitului în urmă. Astfel, în timp ce o acțiune liniară traversează temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a dăruit), iar după o săptămână și-a adus și bagajele. Am aflat mai târziu că nu am mașină de spălat vase și că mirosul urât venea de la gazul metan, dar asta contează prea puțin. Aragazul acela unise două destine. Culmea ironiei, același aragaz ne-a și despărțit. Mai exact, ciorba gătită pe el... Chibrit sau aprinzător, robinet de gaz deschis (rotirea mâinii se face ca la demachierea ochiului stâng/a celui drept, diferă de la aragaz la aragaz), focul este aprins
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]