10,287 matches
-
între provinciile Central-Europeană și Nord-Europeană din regiunea Circumboreală din cadrul Regatului Boreal. Conform WWF, teritoriul Letoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. În vastele păduri letone, speciile predominante sunt pinul de pădure, mesteacănul și molidul. Mai multe specii de floră și faună sunt considerate simboluri naționale. Stejarul ("Quercus robur", în letonă: "ozols"), și teiul ("Tilia cordata", în letonă: "liepa") sunt arbori naționali, iar margareta ("Leucanthemum vulgare", în letonă: "pīpene") este floare națională. Codobatura albă ("Motacilla alba", în letonă: "baltă cielava") este pasărea
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ. Clasificare: Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne. Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
întinse că Vasyugan. Chiar dacă vremea este ostilă , Siberia este totuși una dintre cele mai bogate regiuni de pe planetă în resurse (petrol, gaze naturale, terenuri agricole, aur, diamante, argint, cupru, zinc, nichel, cobalt), vegetație bogată în păduri de pini și o fauna alcătuită din cerbi, elani, leoparzi, urși și tigri siberieni. Însă istoria Siberiei este și mai bogată decât credem chiar dacă nu prea este mediatizata. Preistoria Siberiei este marcată de o varietate de descoperiri arheologice ce indică existent unor civilizații și culturi
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
Mică - un alt afluent al Ampoiului, în lungime de 6 km. Alți afluenți de mai mică imporanță ai Ampoiului sunt Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii. Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor aparținătoare se regăsește fauna specifică zonei central-europene. Pe teritoriul localității Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indică prezența unei așezări în acest loc încă din epoca bronzului (Cultură Wietenberg). În perioada română în acest loc a existat o așezare înfloritoare ce purta
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Pentru cei mai mulți turiști, Chisineu-Criș este un oraș de tranzit spre centrul și vestul Europei. Cel mai atractiv element turistic al orașului este râul Crișul Alb cu malurile sale cuprinse de o explozie a vegetației, paradis al păsărilor și cu o faună acvatică de excepție. Cele mai reprezentative fabrici sunt: Bineînțeles că există și alte unități mai mici bine integrate în harta industrială a orașului. Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor - salcii, plopi și arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc.
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
din păduri, unde cresc unii dintre cei mai bătrâni copaci din lume, între care se numără Pinul lui Baikușev și stejarul din Granit. Flora cuprinde peste 3.800 de specii din care 170 sunt endemice și 150 sunt în pericol. Fauna este reprezentată în principal de ursul brun și de șacal, în vreme ce râsul și acvila de câmp au populații reduse, dar în creștere. Bulgaria este o democrație parlamentară în care puterea executivă stă în mâinile primului ministru. Sistemul politic are trei
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
importante: O trăsătură specifică lacurilor sărate este stratificația apei, salinității și temperaturii. La suprafața lacului se găsește o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt populate de o faună specifică mediului salin, iar pe mal se dezvoltă o floră halofită bogată. Diferența de temperatură și salinitate este folosită în scopuri terapeutice. În Ocna Sibiului funcționează ca structură turistică permanentă Complexul Balnear Ocna Sibiului, alcătuit din două hoteluri, un restaurant
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus cephalus"). În pârâul Boiul se găsește păstrăvul și slăvoca, în pârâul Criștiorel mreana vânătă și păstrăvul, în Tăul lui Ghib, Tăul de la Colești și Tăul Dâmbu Șoimului specii de caras
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Jumătate din țară este pustiu, pentru că este un deșert cu temperaturi extreme, cu unele zone în care se găsesc oaze. În cea mai mare parte a Arabiei Saudite, vegetația este rară și are un număr limitat de ierburi și arbuști. Fauna cuprinde pisici sălbatice, maimuțe babuin, lei și hiene. Coasta Mării Roșii are o importantă faună maritim, îndeosebi recife de corali. Zona de coastă se extinde pe 2.640 km. Regiunea sud-vestică are munți care ajung la 3000 de metri altitudine
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
în care se găsesc oaze. În cea mai mare parte a Arabiei Saudite, vegetația este rară și are un număr limitat de ierburi și arbuști. Fauna cuprinde pisici sălbatice, maimuțe babuin, lei și hiene. Coasta Mării Roșii are o importantă faună maritim, îndeosebi recife de corali. Zona de coastă se extinde pe 2.640 km. Regiunea sud-vestică are munți care ajung la 3000 de metri altitudine și este cea mai verde și proaspătă zonă din țară. În capitala Riyadh predomină o
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
zona continentală, și alte 38 în Galapagos. Tot aici trăiesc 16.000 de specii de plante, 106 specii de reptile, 138 de specii de amfibieni, și 6.000 de specii de fluturi. Insulele Galapagos sunt cunoscute ca o regiune cu faună distinctă, fiind locul de naștere al teoriei evoluției darwiniste. Arhipelagul este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. În ciuda faptului că se afla pe lista UNESCO, Insulele Galapagos se degradează constant din cauza unei serii de efecte negative asupra mediului, care amenință
Ecuador () [Corola-website/Science/298095_a_299424]
-
temperate boreale (taigaua) și vegetația subtropicală și tropicală meridională. Pădurile ocupă în ansamblu peste 70% din suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrul coreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarul, teiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele, fazanii etc. Clima este temperată cu precipitații bogate
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
râuri, foarte scurte, temporare: râul Atbara, se varsă în Nil, la granița cu Etiopia. Clima este tropicală, cu precipitații bogate în zonele înalte (cca. 1.000 mm/an) și foarte sărace în depresiunea Danakil (sub 200 mm/an). Floră și faună: Vegetație tropicală; savană pe înălțimi; ierburi xerofite în zonele aride și păduri-galerii de-a lungul apelor, găzduite de parcuri și rezervații. Resurse și economie: bazate în special pe agricultură și creșterea animalelor: zebu, ovine, caprine, cămile. Se cultivă: orz, grâu
Eritreea () [Corola-website/Science/298098_a_299427]
-
că cea mai rece țară din zona). Temperaturile de vară sunt calde, dar uscate în această perioadă (excluzând zonele de nord, măi muntoase, unde temperaturile sunt răcoroase). Păduri tropicale cca. 30% din terit., cu lemn de esență prețioasă (abanos, mahon). Fauna specifică savanei și pădurii tropicale. Economia bazată pe agricultură, cafea în special; bumbac; trestie de zahăr, banane, agrume, ananas, porumb, orz, susan, tutun. Exporta: cafea, bumbac, zahăr, lemn, tutun, argume. Creșterea bovinelor. Ind. relativ diversificata: nu are resurse mi-nerale; foarte
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
bucură de o bogată tradiție aici. Colonizată ca parte a Imperiului Britanic în secolul nouăsprezece, India și-a câștigat independența în 1947 ca națiune unificată după un efort susținut depus în această direcție. Atât populația țării, cât și flora și fauna, aspectul geografic și sistemul climatic sunt printre cele mai diversificate din întreaga lume. De asemenea India este țara de origine a piperului. Numele "India" derivă de la cuvântul "Ind", care la rândul lui derivă de la cuvântul persan "Indù", din cel sanscrit
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
se numără leul asiatic, tigrul bengalez, și vulturul pleșuv indian cu gât alb, care era să dispară din cauza consumului de cadavre de vite ce conțineau diclofenac. Factorul uman aflat în expansiune în ultimele decenii a pus în pericol flora și fauna sălbatică din India. Pentru a contracara fenomentul, s-a extins sistemul de parcuri naționale și arii protejate, înființat în 1935. În 1972, India a adoptat Legea Protecției Plantelor și Animalelor Sălbatice și a întreprins Proiectul Tigrul pentru a proteja specii
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
și Gabon pe continent. Relieful este caracterizat prin podiș (alt. 600-900 m, max. 1500 m) în partea continentală și de câmpie pe litoral. Clima este ecuatorială umedă. Vegetație: păduri cu arbori de esențe prețioase (mahon, abanos, okoume); păduri de podișuri. Faună: broaște țestoase, balene. Granița sudică este formată de paralela 1 a Pământului. Pe lângă insula Bioko Guineea Ecuatorială mai cuprinde și insulele Fernando Póo, Annobon, Corisco, Elobey. Este divizată în 7 provincii. "Articol principal: Istoria Republicii Guineea Ecuatorială" Primii locuitori ai regiunii se
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
o prelungire a vegetației din regiunea Kampuchia, în timp ce pădurile din regiunile montane nordice, formate din prerii intercalate cu desișuri, se aseamăna cu vegetația din centrul Vietnamului. În Laos crește o vegetație formată din arbori de bambus, liane, stuf și palmieri. Fauna este formată din pantere și un numări mic de tigri, elefanți asiatici și leoparzi. Elefantul a fost și este un simbol al regalității laoțiene, și a fost prezent pe steagul Regatului Laos până în 1975, dar, de-a lungul vremii, a
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
din Polinezia. Majoritatea Noii Zeelande a fost divizată în teritorii tribale numite "rohe", toate resursele fiind controlate de "iwi" ('trib'). In mod normal două "iwi" nu controlau aceași "rohe". Măori au adaptat la alimentația lor consumul resurselor marine, flora și fauna, vânătoarea marilor păsări moa (care în scurt timp au dispărut), și a șoarecelui Polinezian (Rattus exulans) a cartofului dulce (kumara; Ipomoea batatas), pe care ei le-au introdus în teritoriu. Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
secolul al XVI-lea. Acum 20 de milioane de ani a început procesul de formare a istmului Panama, după care statul Panama și-a luat denumirea. Finalizarea procesului în pliocen, acum 3 milioane de ani, a avut drept consecință întrepătrunderea faunei și florei din două zone izolate între ele până atunci. Dolores Piperno a aproximat prima populare umană a istmului în timpul glaciarului târziu. Olga Linares susține ideea că existența istmului a avut un impact în răspândirea umană, a agriculturii și tehnologiei
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]