12,214 matches
-
să poată fi cunoscută. Acest lucru nu afectează plasarea sa în contextul lucrării de față deoarece este cât se poate de adevărat că Hartshorne a tratat argumentul ontologic într-o manieră analitică. Prin manieră analitică, spunem de fapt, că acest filosof s-a angajat într-o analiză conceptuală și a formalizat argumentul ontologic folosindu-se de legile modale, în special de sistemele S4 și S5. Precum un filosof analitic în adevăratul sens al cuvântului, Hartshorne a realizat în operele sale o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic într-o manieră analitică. Prin manieră analitică, spunem de fapt, că acest filosof s-a angajat într-o analiză conceptuală și a formalizat argumentul ontologic folosindu-se de legile modale, în special de sistemele S4 și S5. Precum un filosof analitic în adevăratul sens al cuvântului, Hartshorne a realizat în operele sale o analiză lingvistică și conceptuală. Vom încerca să vedem dacă capitolul III din Proslogion poate fi formalizat din perspectiva logicii modale către un argument valid care să ateste
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
potrivită definiție pe care un teist ar trebui să i-o atribuie lui Dumnezeu ar fi următoarea: "o ființă fără corp, care este eternă, liberă, capabilă să facă orice, cunoaște totul, este bunătatea întruchipată, creatorul și susținătorul Universului"6. Unii filosofi consideră că întrebarea despre existența lui Dumnezeu nu poate fi pusă, iar în cazul în care este pusă, nu i se poate răspunde. Întrebarea îl vizează pe acela care prin propria natură este deasupra existenței, și de aceea răspunsul, fie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conform căreia un univers dezordonat ar implica mai multe dificultăți 32. Un alt argument a posteriori care a constituit, la rândul său, obiectul a numeroase dezbateri este argumentul cosmologic. Acesta se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale argumentului cosmologic. Primul argument, dintre cele cinci probe pentru existența lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
părere că pot exista două variante explicative în ceea ce privește existența universului: ori universul a fost cauzat să existe, ori a apărut în existență din nimic și prin nimic. Dacă oamenii de știință preferă să nu aleagă vre-una din cele două variante, filosofii admit că este imposibil să crezi în ceva care apare în existență necauzat 40. Versiunea lui Leibniz a fost denumită: Argumentul cosmologic bazat pe rațiunea suficientă. Acest argument este răspunsul teiștilor la întrebarea: "de ce există ceva mai degrabă decât nimic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
faptul că omul ar trebui să trăiască așa ca și cum ar exista Dumnezeu. Kant nu susține că experiența morală cere ca omul să postuleze că există realmente Dumnezeu 49. Chiar dacă argumentul lui Kant se dovedește a fi doar un postulat, există filosofi care plecând de la el, au construit argumente raționale cu privire la existența lui Dumnezeu. Unul dintre aceștia este Hastings Rashdall, care argumentează că trebuie să existe o minte morală absolut perfectă. 1. Un ideal moral absolut perfect există (cel puțin psihologic mințile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să își aibă sediul într-o Minte care există independent de mințile umane finite. Este rațional necesar să postulăm o asemenea Minte pentru a explica existența obiectivă a legii morale. Argumentul moral a fost lărgit și nuanțat în continuare de filosofi precum W.R. Sorley, Elton Truebold sau C.S. Lewis. Aceștia au adus argumentul în centrul dezbaterilor filosofice și teologice actuale. Sorley prezintă o apărare a caracterului obiectiv al legii morale, care este baza argumentului moral. Truebold rafinează argumentul, adăugându-i
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cele discutate până acum prin faptul că este un argument a priori. Este a priori prin faptul că face abstracție de orice experiență și se conchide din simple concepte existența lui Dumnezeu. Numele de ontologic i se datorează lui Kant, filosof care a crezut că a oferit o critică de nezdruncinat a argumentului. El este numit ontologic nu numai pentru că are de-a face cu dovedirea existenței a ceva, ci și pentru că vizează nucleul ontologiei tradiționale: ce înseamnă că ceva este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că a oferit o critică de nezdruncinat a argumentului. El este numit ontologic nu numai pentru că are de-a face cu dovedirea existenței a ceva, ci și pentru că vizează nucleul ontologiei tradiționale: ce înseamnă că ceva este sau există. Unii filosofi precum Karl Barth sunt de părere că Anselm nu a oferit un argument a cărui logică să ne convingă că Dumnezeu există, ci mai degrabă un argument ca expresie a credinței, în care existența lui Dumnezeu este doar presupusă. Intenția
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
numai pentru a reapărea, mai complicat ca niciodată. Există două formulări clasice al acestui argument, una a lui Anselm și cealaltă a lui Rene Descartes. Vom discuta aceste două variante pe parcursul acestui capitol, accentuând criticile oferite de contemporanii celor doi filosofi și unele posibile deschideri pentru discuții ulterioare. Se afirmă că lectura argumentului ontologic poate însemna în funcție de cercetare și rezultatele vizate o lectură care urmărește valoarea și validitatea formală a argumentului (lectură logicistă), o lectură teologică și o lectură din perspectiva
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sesizat empiric, să îmbogățească acest obiect cu o proprietate în raport cu obiectul supus doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și existența în realitate, Anselm presupune o importantă distincție între ceea ce filosofii de mai târziu au numit existență intențională și existență formală. Existența intențională se referă la conținutul ideii, iar existența formală se referă la lucrurile reale. Exemplul lui Anselm este între ideea pe care o are un pictor înainte să picteze
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o parte din intențiile raționamentului său. Întreaga gândire a Evului Mediu a recunoscut în Dumnezeu o ființă perfectă care nu conține nimic care să îi conteste perfecțiunea, iar conceptul de Dumnezeu implică cu necesitate identitatea dintre esență și existență. Primul filosof din perioada scolasticii la care întâlnim o diferențiere între esență (quod est) și existență (quo est) este Guillaume d'Auvergne. Acesta observă că pentru orice ființă, una este esența (ens), și alta este existența (esse), dar pentru Dumnezeu esența este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care ne-am gândit 89. Putem să ne gândim la orice și putem să concepem ființe sau lucruri care nu există, cum ar fi insula pe care și-a imaginat-o bunăoară călugărul Gaunilon. S-a afirmat des de către mulți filosofi că nu putem știi doar din analiza unui concept dacă există sau dacă nu există în realitate ceva identic sau asemănător cu ceea ce avem în minte și doar experiența este îndreptățită să afirme lucrul acesta. Aceasta a fost una din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
probleme fundamentale ale ontologiei, dar și a necesității de a construi argumente valide în sprijinul unor teze filosofice și de a intui posibile contra argumente la acestea. Cu toate acestea, după unii autori, argumentul lui Anselm a fostinterpretat greșit demulți filosofi moderni atât de cei care au susținut probe asemănătoare pentru existența lui Dumnezeu, precum Descartes și Leibniz, dar și de cei care au criticat radical argumentul, precum Kant. Acest lucru s-a datorat ignorării contextului filosofic în care și-a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
precum și unei interpretări logice, care se focalizează doar pe structura argumentativă, și nu pe cea profund filosofică a argumentului anselmian. Vom urmări în continuare consecințele acestei interpretări în filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes În filosofia modernă, argumentul ontologic capătă o nouă expresie prin Rene Descartes. Această variantă modernă a argumentului ontologic va contribui la lărgirea problematicii în special prin criticile care i s-
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
îl critică pe Kant, Hegel îl privește pe Dumnezeu drept ființa infinită care păstrează față de ființele finite același raport ca între ființa nedeterminată și ființele determinate 143. Schopenhauer se alătură lui Kant, dar este mai categoric și mai ironic, comparând filosofii care construiesc argumente ontologice cu niște magicieni: la fel cum magicianul pune iepurele în pălărie în timp ce atenția publicului este distrasă, la fel apărătorul argumentului ontologic introduce enunțul "Dumnezeu există" undeva în premise, ascunzând acest lucru cât mai bine cu putință
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conceptul unui lucru, ci dacă un fel unic de existență, existența necesară, poate fi derivată dintr-un concept unic, al perfecțiunii divine. Nici Kant nici Hume nu au fost conștienți de literatura clasică în legătură cu acest subiect. Charles Hartshorne, unul din filosofii care au readus în discuție argumentul ontologic, consideră că Immanuel Kant greșește, atunci când afirmă că în cazul în care dolarii ar conține ceva (un penny) mai mult decât dolarii posibili, conceptul nu ar exprima întregul obiect și nu ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o funcție a unui predicat, atunci "existența necesară" îndeplinește această funcție 155. Critica kantiană nu a vizat "argumentul puternic", în cadrul căruia se vorbește de "existența necesară", ci a vizat argumentul prezentat în capitolul II, argumentul reluat de altfel de majoritatea filosofilor care au criticat argumentul ontologic. În acest argument apare existența obișnuită, iar aceasta este o formă inferioară de a exista comparativ cu "existența necesară". În concluzie, critica lui Kant la adresa argumentului ontologic se bazează pe o analiză atentă a conceptului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
zeii homerici, himerele, toate au viață pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel nu am putea face nici o propoziție despre ele; existența este prerogativul ființelor 179. "Teoria descripțiilor" propusă de Russell a apărut ca un răspuns dat filosofului austriac Meinong, care a fost interesat de statutul anumitor lucruri care nu există, considerând că anumite propoziții precum "pătratul rotund nu există" sunt propoziții folositoare. A considerat de asemenea că lucruri precum "munți auriți" sau "pătrate rotunde" chiar dacă nu există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să distingem între simbolurile incomplete și numele proprii. În "On Denoting" susține că, de fapt, numele proprii sunt descripții definite singulare deghizate. Astfel că un nume propriu precum "Socrate" poate fi gândit ca o prescurtare pentru o descripție de genul: "filosoful atenian care a murit bând cucută". De aici rezultă că ceva nu poate fi un nume propriu decât dacă numește un obiect. Obiectul este denotatul sau referința numelui, care are semnificație necontextuală doar dacă denotatul pe care acest nume îl
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
clarificare conceptuală pe care le găsim în logică. Exploatarea acestor capacități ne poate ajuta să scoatem la iveală anumite greșeli de gândire sau confuzii conceptuale pe care se sprijină uneori construcții importante ale filosofiei clasice 212. Astăzi, în sens larg, filosofii care îmbrățișează acest stil de filosofare preferă clarificările atente ale diferitelor concepte, pun preț pe rigoare și se folosesc adesea de instrumentele logicii și se argumentează explicit puncte de vedere contestate sau enunțate. Capitolul 4 Aspecte noi ale argumentului ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a problemei, care deschide la rândul ei calea pentru dispute filosofice extrem de interesante. Mai întâi vom urmări specificul acestei abordări a argumentului ontologic, după care vom continua cu câteva variante modale care s-au remarcat în istoria acestei problematici. Dintre filosofii moderni ne va reține atenția Leibniz, care oferă o nouă interpretare a argumentului (care deschide calea spre argumentele modale viitoare), diferită de varianta lui Descartes, care făcuse deja carieră în epocă, iar din filosofia contemporană, vom insista asupra a trei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în frunte cu Toma D'Aquino. Punctele slabe ale versiunilor anterioare ale argumentului ontologic puteau fi întărite printr-o raportare corespunzătoare la posibilitatea: a fi posibil înseamnă a fi necesar, atâta timp cât contingența nu poate fi atribuită ființei perfecte 216. Un filosof care merită menționat datorită contribuțiilor aduse argumentului ontologic și datorită conceptului "posibilității" este Ralph Cudworth. El a ajuns la o bună înțelegere a structurii modale prezente în argumentul anselmian și a reușit acest lucru fără să își extragă ideile din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Leibniz. În al treilea rând dacă înțelegem prin predicat real un predicat special (redundant după cum susține Quine sau transcedental cum susține Adrian Miroiu) atunci într-adevăr existența necesară este un predicat special iar teza lui Leibniz este contrazisă. Cei doi filosofi se despart semnificativ și prin felul în care interpretează conceptul de Dumnezeu unul referindu-se la acesta ca și posibilitate iar celălalt ca și actualitate. Leibniz se centrează pe lumile posibile iar Kant pe lumea actuală. Kant consideră posibilitatea ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca existentă doar lumea actuală, în timp ce Leibniz afirmă că aceasta e cea mai bună dintre lumile posibile, adică dintr-o infinitate de lumi. Pentru Leibniz dacă un obiect este posibil atunci există într-o lume posibilă 232. Pozițiile celor doi filosofi sunt diferite, iar poziția lui Leibniz, din perspectiva teoriei lumilor posibile, prin analiza conceptului de existență necesară (un concept mai bogat și mai valoros din perspectiva argumentului ontologic) și prin raportarea existenței la posibilitate, este benefică discuțiilor actuale din filosofia
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]