11,568 matches
-
D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944, cu „secvențe de galeră” și mărturii despre fruntașii țărăniști ori despre încercarea de reinserție socială. Martor nemijlocit, „un om în furtuna” veacului său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini de proză memorabilă, presărată cu reflecții, iar uneori marcate de bonomie și umor în schițarea unor personaje
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
tropicală plină de zgomote neliniștitoare pândesc „pericole” la fiece pas. Și, ca în povești, în calea celui ce se încumetă să pătrundă în asemenea ținuturi stăpânite de „vraja neagră”, izbucnesc alte și alte calamități: un pârjol devastator, revărsări de ape, furtuni care, dacă nu se învârtejesc într-o „tornadă” sau un „uragan”, se manifestă măcar ca o vijelie furioasă. Se adaugă „asaltul” a fel de fel de gângănii și de lighioane, fie țânțari însetați de sânge ori muște sâcâitoare, fie, în
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
al treilea copac a fost numit „copacul regelui-șarpe Muchalinda”. Se spune că Muchalinda, o cobră miraculoasă, locuia într-o scorbură printre rădăcini. De îndată ce Buddha trecu în starea de fericire, șarpele presimți că începe să se adune un mare nor de furtună, neobișnuit la vremea aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe, adăposti sub ea, ca sub o umbrelă, capul binecuvântat. A
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe, adăposti sub ea, ca sub o umbrelă, capul binecuvântat. A plouat șapte zile, vântul a bătut rece, Buddha a rămas în meditație. Dar în cea de-a șaptea zi, neobișnuita furtună încetă; Muchalinda își desfăcu inelele, se metamorfoză într-un tânăr ales și, cu mâinile împreunate la frunte, se înclină în semn de adorație în fața mântuitorului lumii. În această legendă și în imaginile cu Buddha Muchalinda e reprezentată o perfectă reconciliere
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aspectele sale de însemnătate vitală. E un chip care întruchipează liniștea adâncurilor oceanului, calmul netulburat al cerului senin și albastru, beatitudinea inaccesibilă înțelegerii muritorilor. Șezând pe o floare de lotus, calm și netuburat, plutind deasupra pasiunilor și a dorințelor, deasupra furtunilor și a luptelor acestei lumi, e atât de departe, încât pare îndepărtat și inaccesibil. Ajunge însă să-l privești mai atent ca să vezi că îndărătul acestor trăsături calme, nemișcate, se ascund pasiuni și emoții mai stranii și mai puternice decât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aproape și mai distinct.) SCENA XIII Aceiași Zoe, Tipătescu Zoe: (coborând întâi treptele, urmată de Tipătescu, veseli și fără să vază pe cei din scenă) Și astfel, cum ai văzut (văzând pe Trahanache și Dandanache, schimbă tonul), d le prefect, furtuna rea trece curând... (coborând.) D-le Dandanache, într-un moment, masa e gata... Dandanache: Tocmai îi spuneam d-lui prefect, si dumnealui îmi spunea... Tipătescu: D-lui prefect? Dandanache: Da, d-lui prefect! (arată pe Trahanache, care vorbește lao parte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de formă fiindcă de fapt doamna va refuza dotația. Și, în adevăr, după ce colonelul Sturdza a citit propunerea, primul ministru a luat cuvântul și a refuzat dotația în numele principesei. Este ușor de înțeles că Doamna a refuzat dotația numai în urma furtunii ridicată de către propunerea guvernului. Fiindcă în realitate guvernul o propunea.16 15 ani mai târziu, sub guvernul liberal al lui Ion Brătianu, Parlamentul instituia Domeniul Coroanei.17 În sfârșit și actul acesta a contribuit la creșterea nepopularității „Neamțului care a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urma. În sfârșit, poliția fu nevoită să intervie. Prefectul Hiotu luă măsuri la viitoarea reprezentație, postă în holul Teatrului Național un număr de polițiști și îndoi posturile de jandarmi călări. Sala teatrului era plină. Când primadona apăru pe scenă, o furtună de fluierături izbucni din sală. Atunci poliția interveni și o crâncenă bătaie începu. Din ceata lui Isvoranu făceau parte, între alții, un fiu al generalului Christian Tell, cât și tenorul Theodor Popescu, un om de o statură herculeană, foarte puternic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gală Dl. și d-na Davene va escela mai cu osebire prin incredibilele sale producțiuni gimnastice pre cele trei trapeze în aer. Dl. Albert Suhr va escela mai cu osebire în producțiunea sa mimică pe cal, sub titlul: Matrozul pe timpul furtunii pe mare. Dl. Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japoneze cu membrele pe picioare. D-ra Francisca Suhr în posițiunea sa mimică pe cal. Etc. etc. În total 16 numere.4 202 bucureștii de altădată 4. Bacalbașa reproduce programul circului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cresc mai înalți decât alții. Acest fenomen se manifestă cu o mai puternică intensitate în vremile agitate. Mișcarea violentă a valurilor sociale înalță pe unii și înghite pe alții; unii dispar pentru totdeauna, alții apar vremelnic pe culmile înălțate de furtună. Câteva nume încep să umble din gură în gură. Mai întâi Nicolae Fleva. Nicolae Fleva, un advocat din Focșani, care se manifestase liberal și îm potriva regimurilor conservatoare, luând apărarea republicanilor din Ploiești în fața juraților de la Târgoviște, se aruncă unul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parcurs: La ora 3 d.a. a plecat de la Cotroceni, a trecut pe șoseaua Francmasonilor, Calea Târgoviștei, Podul Mogoșoaiei și strada Mihai-Vodă.125 Pe întregul parcurs, populația Capitalei era în picioare. Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori, era o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru cucerirea redutei Grivița
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
începutul lunii ianuarie 1882 (v. cap. Anul 1882 în volumul II al ediției de față). 4. Circul Sidoli, instalat pe Bulevardul Regina Elisabeta, s-a prăbușit asupra publicului într o zi de Paști, la 8/20 aprilie 1884, în timpul unei furtuni, cu care ocazie s-a produs și un incendiu (v. cap. „Anul 1884“ în volumul II al ediției de față). 400 addenda De îndată ce soarele începea să se posomorească răsuna o pocnitură de undeva. Era un semnal. Și apoi pocniturile se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
climatele în casa noastră. Pentru dînsa, nimic nu era constant, sigur sub soare. În orice lucru zăcea o primejdie, o forță obscură care putea deveni, în clipa următoare, potrivnică. Binele era corupt de un rău insesizabil. La capătul seninului pîndea furtuna. Bucuriile conțineau în miezul lor o amărăciune care interzicea exaltarea. Din cauza numeroaselor sale interdicții - „nu face asta!”, „nu face aia!” - mi se părea că merg „pe margini de ziduri”, gata să cad în orice clipă, că lumea e strîmtă și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Privirea mi-o ’nalț pe vîrfuri mereu: / -Tovarăși, se vede pămînt. Se vede pămînt! // Sfîșiem cu catargul al cerului cort, / Mai buni și mai demni pătrundem în zare, / vechi inerții aruncăm peste bord, / viitorul ne-așteaptă cu pîine și sare, // Furtuni de prova navei se sparg, / drumul îi greu dar nu stăm o clipă; / veghează un steag în vîrf de catarg / un albatros cu roșie aripă. // Stau la prova timpului meu / în cartea de bord cîte-un vers însemnînd / sub steagul ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și domol. Cel care ar trebui să se efaseze ori să dispară din viața celuilalt, pentru a-l elibera, sînt, firește, eu. De unde și urarea: „Nu ți-ar muri mulți înainte!” Mă prefac că n-o aud, rabd pînă trece furtuna, apoi, cum zice undeva Arghezi, „aștept crîmpeie mici de gingășie”. *M-am trezit murmurînd: De teama barbarilor/ nopțile mi-s tot mai lungi și mai albe // Fă i, Doamne, să ne ocolească, / Trimite-i asupra Groenlandelor și Saharelor lumii! // De
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îmi tremură, sînt epuizat, privirea reface cu greu contactul cu realitatea. Mă bucur că s-a terminat, nu prea tare însă, căci (după mai multe întîmplări de acest gen) știu că undeva în zarea viitorului e o sămînță mică de furtună, care poate crește și năvăli asupra-mi într-o clipită. *Zic și eu, uneori, ca bătrînul dascăl: „anevoie este în ziua de astăzi să fie cineva în pace cu lumea”!... *Iluzia lui Stelică e că folosind borcane și borcănele cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pînă în pînzele albe. Unii dintre cei cu care a polemizat, după împăcare (Mihai Drăgan, de pildă), îl iubesc în mod sincer! Eu îl admir pentru știința sa, vastă și sigură, pentru fermitatea masculină a stilului și pentru rezistența în fața furtunilor vremii și, mai recent, a asalturilor și insolențelor unor tineri. (Chiar la Onești, a primit un afront din partea lui Marin Mincu, care i-a strigat în public că „istoria literară nu se mai face cum o faceți dumneavoastră” și l-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi din nord. Ai noștri (ea însăși e din părțile Rădăuțiului) sînt pe cît de direcți, pe atît de loiali. Ăsta e mai curînd din familia „sudistului” G.: dă mîna cu tine, e surîzător, dar la o adică te „luxează”. *Furtuna de aseară a curățat parcul de uscături. Azi dimineață, pe fiecare alee erau zeci de bucăți de lemne groase și sumedenie de vreascuri. Existența lor era, pînă acum, necunoscută. Stăteau ascunse în coroanele arborilor. Au căzut și ramuri verzi, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ascunse în coroanele arborilor. Au căzut și ramuri verzi, dar puține, ciocnindu-se cu cele vecine sau rupte, în cădere, de cele uscate. Pășesc peste unele, pe altele le ocolesc, gîndindu-mă că, fără îndoială, tot așa se întîmplă și în furtunile sociale: răscoale, revolte, revoluții. Natura e cel mai bun autor de discursuri morale simple și de fabule. „Doar trei minute, să vă consult într-o problemă.” Ovidiu Bufnilă, cu care am mai stat cîndva de vorbă, e un „tînăr autor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după-amiază de lucrările rămase nerezolvate, că poate vom scăpa de calvarul ce-l înduram de atâta vreme și secretarul general al partidului, pornit pe alte orbite, ne va lăsa să ne descurcăm singuri, cum o făceam mereu. Deodată, ca o furtună pornită din senin, trecând printr-o intrare dosnică, apăru în mare viteză o mașină singură. Până când cei mari aflați în pavilion să se dezmeticească, președintele republicii, urmat de un ofițer de Securitate, se afla în incinta expoziției. Nu primire cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
precum au deranjat și anumite luări de poziție pur cetățenești față de autorități, în legătură cu degradarea vieții din orașul Cluj, dar aceasta nu intră în subiectul textului de față. Totuși nu ar fi exclus ca tocmai acestea din urmă să fi declanșat furtuna asupra mea: în toamna lui 81, studenții mi-au fost anchetați de Securitate (le mulțumesc și cu acest prilej că au avut loialitatea și curajul să mă avertizeze că le-au fost smulse declarații împotriva mea). Curând după aceea, într-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trăiește pe același pământ cu noi, se hrănește din suferința noastră, disprețuindu-ne pe toți cei care îngenunchem sub greutatea mizeriei, sub rușinea de a-l fi cocoțat pe cel mai nesăbuit dintre noi la cârma unei corăbii amețite de furtunile unei minți palide, uscate, asemenea unei crengi lipsite de rod. Același securist dezamăgit, [toamna] 1984, difuzată la 21 și 22 ianuarie 1985 Stimate domnule director Vlad Georgescu, Cunoscător fiind într-ale Securității, pot să vă confirm încă o dată că popoarele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai bine intenționați și mai sus-puși dintre colegi, nu mi-ar fi putut salva numele și cărțile. Ajuns la Berlin, am scris președintelui Uniunii Scriitorilor o formală scrisoare de protest, În legătură cu anularea premiului. Avusesem, Între timp, și ecouri românești la furtuna din paharul cu zoaie ceaușiste. Mircea Iorgulescu, aflat la Paris, Îmi scria: „Coane Nikișor, gândește-te ce ai de făcut - dacă nu ți-au dat premiul, ăsta e un semn clar. Și cine știe ce va mai fi...”. Virgil Duda califica din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
până În prezent. Un James Joyce al literaturii române, stabilit la Baia Mare”. Romanul de debut al lui Adrian Oțoiu se cheamă Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita. În rest, apele vieții literare românești par destul de liniștite; dacă facem abstracție de mărunta furtună iscată de cearta dintre Ion Vartic și profesorul Mircea Zaciu, o ceartă ce se poartă pe seama unor mărunțișuri, dar care are meritul de a pune În evidență harul de polemist al unui individ altminteri atât de delicat: Ion Vartic. Dragii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]