10,086 matches
-
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0,50 hectare și o lungime de 31 de m. Aria protejată reprezintă o cavitate (peșteră) în abruptul stâng al văii Lăpușului la baza unei doline, cu o intrare formată dintr-o poartă de fier prinsă de un zid de piatră (mascat în
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală aflată în versantul "Văii Pietrii" (afluent de stânga al râului Botizu) reprezintă o peșteră fosilă cu o importanță speologică deosebită, datorită descoperirilor făcute aici de-a lungul timpului, astfel: oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
Munților Făgăraș, între Vârful Galbenele (2.456 m), Vârful Găleșescu Mare (2.470 m) și Vârful Moldoveanu (2.544 m), în bazinul râul Doamnei-căldarea Valea Rea, la o altitudine de 2.156 m, și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă un lac de origine glaciară, alimentat de trei izvoare. La ieșirea din lac se formează albia râului Valea Rea, unul din cei doi afluenți al "râului Doamnei".
Lacul Valea Rea () [Corola-website/Science/326024_a_327353]
-
au mai fost efectuate de către stat unele exproprieri de pământuri ale unor locuitori arabi, la 11 martie 1976 Autoritatea funciară a Israelului a anunțat că se vor efectua noi exproprieri în scopul lărgirii orașului Karmiel. Era votba de circa 2000 hectare aflate între Araba și Sahnin. După eșuarea negocierilor dintre guvern și Comitetul pe țară al primarilor arabi, locuitorii din Araba, Sakhnin și Deir Hana au fost cei care au declanșat la 30 martie 1976 o furtunoasă grevă generală și mișcare
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Național Piatra Craiului și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă o cavitate (peșteră activă) cu mai multe galerii având o lungime totală de 236 m, străbătute de cursuri de apă, cu mici lacuri și cascade.
Peștera Uluce () [Corola-website/Science/326082_a_327411]
-
2002 să fie cunoscută sub denumirea actuală de „Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași”. După anul 1989 Stațiunea a fost nevoită să retrocedeze cea mai mare parte a terenurilor de care dispunea, rămânând doar cu 80 de hectare de cultură de viță-de-vie din totalul de 411 de hectare avute inițial. Activitatea Stațiunii este axată pe patru direcții de cercetare:
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași”. După anul 1989 Stațiunea a fost nevoită să retrocedeze cea mai mare parte a terenurilor de care dispunea, rămânând doar cu 80 de hectare de cultură de viță-de-vie din totalul de 411 de hectare avute inițial. Activitatea Stațiunii este axată pe patru direcții de cercetare:
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Mălușteni. Aria protejată se află în partea sudică a Podișului Central Moldovenesc, în teritoriul nord-vestic al satului Mălușeni și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate"), reprezintă un abrupt al pârâului "Valea Românească", acoperit pe alocuri de vegetație forestieră
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
Bălteni", se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea nordică a județului Vaslui și în cea estică a satului Bălteni și este străbătută de apele râului Bârlad, ocupând ambele maluri ale acestuia. Rezervația naturală cu o suprafață de 22 de hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
m, în bazinul "văii Coților", la limita nordică a județului Vâlcea cu județul Sibiu, în partea nord-estică a satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", are o suprafață de 0,10 hectare și reprezintă un aven săpat în roci solubile; cu depozite de marmură (rocă metamorfica) și dolomite (rocă sedimentara).
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Aria naturală este suprapusă sitului de importanță comunitară "Cozia - Buila - Vânturarița" și reprezintă o zonă cu un relief (dezvoltat în calcare) diversificat (cu abrupturi stâncoase, grohotișuri, ravene, hornuri, pereți verticali, văii, peșteri, avene); ce adăpostește, conservă și protejază o gamă
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
mai vechi așezăminte monahale din Oltenia. Schitul Bradu din satul Gurguiata, cu biserica de zid ce poartă hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaș de cult ridicat în anul 1784, clădire monument istoric. Parcul Național Buila-Vânturarița cu o suprafață de 4.186 hectare. Rezervații naturale incluse în parc: "Muzeul Trovanților" (arie naturală constituită în vederea protejării unor formațiuni geologice cunoscute sub denumirea de "trovanți" ), Pădurea Călinești - Brezoi, Pădurea Valea Cheii, Rădița - Mânzu" Peșteri declarate monumente ale naturii aflate pe teritoriul parcului național: "Peștera Arnăuților
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Băile Olănești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000"' (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Aria naturală inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița, reprezintă o cavernă (peșteră) în versantul drept al "Cheilor Mânzului" din Munții Căpățânii, alcătuită dintr-o galerie ascendentă la intrare, săracă în forme concreționare, cu depozite clastice acoperite cu un strat de praf
Peștera Arnăuților () [Corola-website/Science/326333_a_327662]
-
sud-vestică a satului Ciungetu, în lunca dreaptă a râului Latorița la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
Olănești. Rezervatia naturală se află în Munții Căpățânii, grupa ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine cuprinsă între 650 și 950 m, în bazinul superior al râului Olănești, în partea central-nordică a județului Vâlcea. cu o suprafață de 10 hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 Martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul National Buila-Vânturarița și reprezintă o zonă cu un relief diversificat, cu
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului Bistrița, pe teritoriul împădurit al mănăstirii cu aceelași nume. cu o suprafață de 0,25 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală reprezintă o grotă (peșteră
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
și sub denumirea de "Piramidele de pământ de la Slătioara", se află în Subcarpații Vâlcii o subdiviziune a Subcarpaților Getici, în versantul stâng al râului Cerna, în partea nordică a satului Gorunești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 10, 50 hectare în "Măgura Slătioarei", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un relief cu un ansamblu de abrupturi (piramide
Piramidele de la Slătioara () [Corola-website/Science/326421_a_327750]
-
castelului, este istoria Grădinii botanice în interiorul căreia se află reședința nobiliara. Începută de familia Csernovics, în principal Mihai, primul care dorea trasarea unui parc în jurul edificiului ce era în construcție. La cumpărarea de către Karolyi parcul avea o întindere de 10 hectare (20 holde). În timpul lui Tibor Karolyi moșia avea deja 100 de holde de pădure plantata și populată cu fazani (localnicii o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
cererea, apreciind frumusețea parcului și însemnătatea istorică a locului frecventat de numeroase personalități. Naționalizarea din 1948 a deposedat familia de întreaga proprietate, care a fost preluată de stat. Ce a rămas din palat, anexe și parcul de aproape 150 de hectare a fost transformat de comuniști într-o unitate de dresaj canin. După 1965, pe domeniu s-a înființat un sanatoriu TBC, care funcționează și până în ziua de azi. La cutremurul din 1977 s-au dărâmat coșurile. Tot atunci au căzut
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
Parcul Municipal sau mai demult Grădina Mare, se află pe strada Ștefan cel Mare vizavi de gara din Roman, Neamț, România.Parcul datează din anul 1906 și se întinde pe o suprafață de 13,3 hectare. Obiective: Îm parcul din Roman se află un lac prezăvut cu debarcader cu 8 bărci cu vâsle și două cu pedale. Se efectuează plimbări de agrement pe timpul sezonului cald de la 1 mai la 30 septembrie.Din mijlocului primei părți a
Parcul Municipal din Roman () [Corola-website/Science/322796_a_324125]
-
este o insulă pe Dunăre, situată în aval de hidrocentrala Porțile de Fier I, între România și Șerbia, la sud-est de municipiul Drobeta Turnu-Severin, în dreptul localității Simian din județul Mehedinți. Insula are o suprafață de 55,50 de hectare. Că încadrare teritorial-administrativă aparține comunei Simian. Descoperirile arheologice arată că insula a fost locuită încă din neoliticul mijlociu, găsindu-se urme ale culturilor Starčevo-Criș și Turdaș-Vinca. În anul 1968, înainte de construcția lacului de acumulare Porțile de Fier, obiectivele turistice de pe
Insula Șimian () [Corola-website/Science/322152_a_323481]
-
în permanent serviciu de gardă la intrare (Ilustrația 17). Prinții suverani, desi legați prin constituție, sunt implicați în viața de zi cu zi a Monaco-ului atât ca tară cât și ca afacere. Astăzi, Monaco ocupă o arie de 197 de hectare din care 40 au fost luate mării încă din 1980. Pentru evenimentele importante MonA©gasque-cum sunt căsătoriile și nașterile în familia Grimaldi-curtea palatului este deschisă și cetățenilor adunați ai Monaco-ului li se adresează prințul din Galeria lui Hercule, privind către
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
în permanent serviciu de gardă la intrare (Ilustrația 17). Prinții suverani, desi legați prin constituție, sunt implicați în viața de zi cu zi a Monaco-ului atât ca tară cât și ca afacere. Astăzi, Monaco ocupă o arie de 197 de hectare din care 40 au fost luate mării încă din 1980. Pentru evenimentele importante Monégasque-cum sunt căsătoriile și nașterile în familia Grimaldi-curtea palatului este deschisă și cetățenilor adunați ai Monaco-ului li se adresează prințul din Galeria lui Hercule, privind către curte
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
împroprietărirea; în 1879, veteranii texiani care mai supraviețuiseră și care luptaseră cel puțin trei luni între 1 octombrie 1835 și 1 ianuarie 1837 au primit încă 520 ha de pământ din domeniul public. S-au distribuit peste 559.000 de hectare; o parte a fost în comitatul Greer, care ulterior a fost atribuit statului Oklahoma. Politicile Republicii Texas au modificat statutul multor persoane ce trăiau în regiune. Constituția a interzis negrilor liberi să trăiască permanent în Texas. Sclavii individuali puteau fi
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]