9,913 matches
-
adaptativ, programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu acțiune nespecifică ce formează setul complementului. Un al doilea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu acțiune nespecifică ce formează setul complementului. Un al doilea aspect al dualității constă în prezența organelor limfoide centrale sau primare și a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organism, prin modificări sau alterări ireversibile (celule maligne, celule cu mare încărcătură (balast) mutațională, celule îmbătrânite sau moarte etc.). Prin mobilitatea elementelor sale, sistemul imunitar poate fi considerat ca un țesut mobil, circulant prin tot organismul pluricelular. Pentru înțelegerea mecanismelor imunității se impune definirea unor concepte de bază ale Imunologiei. Fagocitoza este procesul prin care o celulă specializată - fagocitul - ingeră o particulă nutritivă sau inertă, o altă celulă sau fragmente ale unei celule sau organism, prin înglobarea acestora în interiorul extensiunilor membranei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sa. Omul adult poartă pe suprafața tegumentului și a mucoaselor sale un număr uriaș de celule bacteriene (circa 1014), chiar mai multe decât propriile sale celule. La vertebrate, apărarea este asigurată de complicate mecanisme celulare și umorale, de rezistență și imunitate. Funcția esențială a sistemelor de apărare este protecția față de agenții patogeni invadatori. Interacțiunea permanentă cu microorganismele are un rol hotărâtor în dobândirea complexității structurale și funcționale a sistemului imunitar. Dovada o constituie faptul că la animalele germ-free (axenice), numărul limfocitelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de apărare al organismelor superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice și neadaptative (înnăscută) și a unui compartiment cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic”);- prezența a două populații de limfocite (T și B), care mediază imunitatea celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este modulată fie stimulator, fie inhibitor, sub acțiunea unor celule și a unor factori umorali;- existența organelor limfoide centrale (primare) și periferice (secundare);- existența unui răspuns imun primar și a unui răspuns imun secundar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
delayed hypersensitivity): exprimă markerul CD8. Funcțiile limfocitelor Th se realizează prin intermediul limfokinelor secretate. In funcție de limfokinele pe care le sintetizează, limfocitele Th se clasifică în două subseturi:Th-1 și Th-2. Celulele Th-1 (Th-c) secretă, citokine de tip 1, stimulatoare ale imunității mediate celular (IFN γ, IL-2 și TNF β). Citokinele de tip 1 produc următoarele efecte: stimulează reacția de citotoxicitate și inflamatorie asociată cu reacțiile de hipersensibilitate întârziată. In esență, limfocitele Th-1 au rol în edificarea unui răspuns imun mediar celular
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și în ingestia particulelor opsonizate cu fibronectină. Receptorii pentru proteinele care conțin Fe explică rolul macrofagului în metabolismul Fe. Receptorii pentru hormoni: de exemplu, receptorul pentru insulină. Receptorii pentru LPS (Lipolizaharidul bacteriilor Gram negative). Celulele SFM sunt esențiale pentru mecanismul imunității antibacteriene înnăscute. Macrofagul posedă un mecanism fin de recunoaștere a LPS. De multe ori, 1 pg/ mL (circa 100 fM) stimulează un răspuns detectabil. În soluție apoasă, LPS purificat formează complexe macromoleculare, analoage miceliilor fosfolipidice. Aceste complexe se pot insera
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reacționeze în prezența limfokinelor;- dobândirea proprietății de citotoxicitate sub acțiunea unor semnale secundare(cantități mari de limfokine, LPS etc.). Limfocitele Th 1 sunt principalele celule activatoare ale macrofagului, prin intermediul IFN γ. Interacțiunea dintre limfocitul T și macrofag stă la baza imunității mediate celular și a hipersensibilității întârziate. Un alt factor, foarte potent, activator al macrofagului este LPS. Macrofagul activat prezintă următoarele particularități:- are dimensiuni mai mari, este mai mobil, voalurile membranare sunt mai evidente;- metabolismul oxidativ al glucozei este mult mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celular, celula bacteriană aflată într-un mediu neprotejat osmotic, se lizează. Macrofagele secretă cantități mari de lizozim și îl depozitează în granulațiile citoplasmatice, spre deosebire de celelalte tipuri care îl secretă pe măsură ce îl sintetizează. 46 Cap. 1. Bazele celulare și moleculare ale imunității Lizozimul se găsește în granulațiile neutrofilelor, macrofagelor, în celulele epiteliale ale glandelor exocrine (celulele Paneth). Macrofagele secretă constitutiv lizozimul, dar rata sintezei crește în macrofagele activate. Neutrofilele și celulele Paneth depozitează lizozimul în granulațiile citoplasmatice. Efectul litic al lizozimului s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de la drosofila, se pare că nu au în comun componente intermediare. Ele mediază expresia diferențială a genelor codificatoare de AMP prin factori de transcripție distincți asemănători celor de tip NF-kB (Hoffmann și Rechhart, 2002). Cel mai puțin înțeles aspect al imunității insectelor este însă acela al modalității prin care aceasta detectează infecția cu microbi. Injectarea bacteriilor Gram-negative și Gram-pozitive în cavitatea corpului insectei induce diferite pattern-uri de expresie genică antimicrobiană, ceea ce s-a considerat a reprezenta dovada că mecanismele de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
încapsularea și reacțiile de melanizare, dar numai o redusă expresie genică antimicrobiană. Capacitatea insectei de a diferenția patogenii și a edifica un răspuns imun specific demonstrează faptul că recunoașterea patogenului la insecte conduce la răspunsuri imune înnăscute, adică la funcționarea imunității naturale, care este o formă ancestrală de apărare împotriva infecțiilor microbiene, întâlnită la plante, nevertebrate și vertebrate (Medzhitov și Janeway, 1997). Dar, recunoașterea patogenului de către sistemul imunitar se bazează pe interacțiunile dintre structurile moleculare prezente pe suprafața patogenilor și proteinele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
evoluția rapidă a peptidelor antimicrobiene variante, pe calea evenimentelor de crossing-over inegal prin care se asigură recombinarea diferitelor domenii funcționale, ceea ce ar reprezenta echivalentul recombinării somatice din cadrul codificării genelor imunoglobulinice, de la mamifere. Sunt redate grafic diferitele clase de gene ale imunității la Drosophila. Genele și proteinele sunt listate împreună cu omologii de la mamifere, trecuți în paranteze. Genele peptidelor antimicrobiene sunt: and, attacin; cec, cecropin; def, defensin; dpt, diptericin; drs, drosomycin; lys, lysosyme; (lys#, gena care codifică o proteină cu patru domenii lizozimice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în separarea de mediul exterior și au rol tot în combaterea infecțiilor. Țesuturile epiteliale sunt cele care declanșează apărarea chimică pentru a preveni invazia țesuturilor interne de către patogeni. Țesuturile epiteliale expuse microorganismelor din mediul înconjurător joacă un rol important în imunitatea înnăscută. În plus față de faptul că reprezintă o barieră fizică, astfel de epitelii secretă o barieră chimică pentru a preveni penetrarea țesuturilor interne de către patogeni. Studii recente au arătat că epiteliile de la drosofila, la fel ca și cele de la om
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
implicate în răspunsul imun la drosofila sunt active în următoarele etape: declanșarea răspunsului AMP, recunoașterea microbiană, fagocitoză, melanizare, coagulare, producerea de specii reactive de oxigen, repararea rănii și sechestrarea ionilor de fier. Mare parte dintre mecanismele fundamentale și principii ale imunității înnăscute au fost puse în evidență prin studii utilizând atât musculița de fructe (Lemaitre și Hoffmann, 2007) cât și vertebrate superioare, în special specii murine, Mus musculus domesticus, însă extinderea studiilor la specii expuse sistematic la factori nocivi non self
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
componente ale sistemului imunitar care le asigură rezistența excepțională a acestor specii la patogeni și la substanțe organice intrate în descompunere, factori cu care nu vin în contact alte nevertebrate și alte specii de vertebrate, incluzând specia umană. La om, imunitatea înnăscută este bariera prin care gazda se apără și care acționează înaintea sistemului imunitar adaptativ. Deși sistemul imunitar adaptativ poate fi programat să recunoască un număr aproape infinit de antigene specifice, sistemul imunitar înnăscut poate recunoaște numai un număr limitat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mature, dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică V( D)J este definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenă grea IgM. După schimbarea clasei unitatea V-D-J este reunită cu un nou segment genic pentru catena grea (în cazul de față Cγ2b). Toate Capitolul 7 GENETICA EVOLUTIVĂ A IMUNOGLOBULINELOR ȘI A COMPLEMENTULUI 7.1. INTRODUCERE Evoluția unui sistem de imunitate adaptativă este o caracteristică a vertebratelor. Caracteristicile răspunsului imun adaptativ sunt specificitatea, amplificarea și memoria. Imunoglobulinele mamiferelor sunt printre cele mai studiate proteine, cele mai puține date fiind cele referitoare la complement și la imunoglobulinele primitive. La peștii elasmobranhi se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acesta există markeri separați spațial. A fost necesară introducerea termenului „homoalelă” pentru a descrie două secvențe ADN care până la un anumit punct se exclud reciproc sau se confundă, ceea ce denotă dificultatea înțelegerii mecanismelor genetice complexe ale organizării informației genetice pentru imunitate. De exemplu, pentru catena γ1, poziția 214, Gm 4 și Gm 7 sunt homoalele în sensul definiției de mai sus, deoarece reflectă existența a doi aminoacizi alternativi, într-o singură poziție a catenei. Gm4 și Gm7 reflectă substituții a doi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
punctul de injectare a tuberculinei, producând reacția intensă la tuberculină, ale cărei semne clinice specifice oferă medicului aprecierea asupra capacității sistemului imunitar al celui testat de a opune rezistență la atacul agentului patogen real al tuberculozei. Celulele TCD4+ stimulează deopotrivă imunitatea mediată celular și imunitatea mediată umoral prin intermediul limfokinelor. IL-2 este principala limfokină a celulelor TCD4+ care stimulează răspunsul limfocitelor B la antigenul specific și proliferarea acestor celule în clone secretătoare de anticorpi. Datorită acestui rol pe care îl au celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tuberculinei, producând reacția intensă la tuberculină, ale cărei semne clinice specifice oferă medicului aprecierea asupra capacității sistemului imunitar al celui testat de a opune rezistență la atacul agentului patogen real al tuberculozei. Celulele TCD4+ stimulează deopotrivă imunitatea mediată celular și imunitatea mediată umoral prin intermediul limfokinelor. IL-2 este principala limfokină a celulelor TCD4+ care stimulează răspunsul limfocitelor B la antigenul specific și proliferarea acestor celule în clone secretătoare de anticorpi. Datorită acestui rol pe care îl au celulele TCD4+ de a ajuta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale complexului major de histocompatibilitate, răspunsul imun general al organismului fiind controlat nu numai de genele imunoglobulinice, ci și de genele CMH, aceste două sisteme genice reprezentând componentele inseparabile ale unui suprasistem genic complex de nivel genomic, funcțional în asigurarea imunității normale a organismului. Individul capabil de a da un răspuns imun eficient față de elementul nonself este considerat a avea structura genetică Ir+ (dă un răspuns imun pozitiv), pe când acela care nu este capabil de a da un răspuns imun eficient
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o celulă țintă infectată. Celulele T helper ajută în realizarea interacțiunii de ucidere mediată de celula T a celulelor țintă sau a interacțiunii antigen- anticorp, mediată de limfocitele B. Receptorul TCRαβ este responsabil de îndeplinirea funcției celulei T helper, în cadrul imunității umorale (fig. 9.4) și a celulei T killer , în cadrul imunității mediată celular (fig. 9.5). Răspunsul imun cere ca o celulă T să recunoască o celulă gazdă care expune un fragment al unei proteine străine pe suprafața sa. În cadrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de ucidere mediată de celula T a celulelor țintă sau a interacțiunii antigen- anticorp, mediată de limfocitele B. Receptorul TCRαβ este responsabil de îndeplinirea funcției celulei T helper, în cadrul imunității umorale (fig. 9.4) și a celulei T killer , în cadrul imunității mediată celular (fig. 9.5). Răspunsul imun cere ca o celulă T să recunoască o celulă gazdă care expune un fragment al unei proteine străine pe suprafața sa. În cadrul acestui proces, celula T recunoaște simultan antigenul străin și o proteină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]