10,667 matches
-
poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare a baladei”. Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
filme, exprimată în contextul cvasiliberalizării exercitate de Noua Politică Economică (NEP), afirmase : Propaganda plictisitoare este contrapropagandă. Trebuie să găsim o linie care să asigure că filmul este atât artistic, cât și consistent ideologic și că include experiențe romantice cu caracter intim și psihologic. Brodând pe această viziune a lui Lunacearski, Boris Șumiațki conchide : Un film și succesul său sunt direct legate de gradul de antren din povestire, de motivațiile artistice realiste și adecvat construite pentru dezvoltarea sa. Iată de ce avem obligația
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a rândul, acesta a fost mesajul - mai mult sau mai puțin explicit - livrat poporului de filmul românesc, ca și de literatură. A fost transmis eficient acest mesaj ? Dacă e să judecăm după câtă disidență autentică a avut România, da. Relațiile intime și de rudenie, începând cu soț-soție, sunt și ele subordonate, în premieră, în satul lui Georgescu și Iliu, colectivului. Soția își reclamă soțul adunării generale, fiul nu poate nutri altfel de convingeri decât tatăl. Și totul nu sub semnul vreunui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acțiuni vasoconstrictoare), rolul antitrombotic prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aparțin clasei numite generic nitroderivați vasodilatatoari (nitroglicerină, nitroprusiat de sodiu, nitrați și nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
curățenie; Trezirea interesului pentru jocul în perechi; Dezvoltarea rapidității în coordonarea oculo-manuală; Sesizarea legăturilor între culoare, formă, poziție spațială. MATERIAL DIDACTIC: 2 suporturi mari de lucru împărțite în 7 coloane („sertare”) de diferite culori și patru rânduri cu îmbrăcăminte (lenjerie intimă, respectiv bluze cu forme geometriceă; 2 suporturi mai mici cu discuri cromatice conținând culorile din cele 2 suporturi mari, acrotativ; 5-6 pătrate colorate cu lenjerie intimă și bluze cu forme geometrice. DESFĂȘURAREA JOCULUI: NIVEL I: Jocul se joacă în perechi
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
împărțite în 7 coloane („sertare”) de diferite culori și patru rânduri cu îmbrăcăminte (lenjerie intimă, respectiv bluze cu forme geometriceă; 2 suporturi mai mici cu discuri cromatice conținând culorile din cele 2 suporturi mari, acrotativ; 5-6 pătrate colorate cu lenjerie intimă și bluze cu forme geometrice. DESFĂȘURAREA JOCULUI: NIVEL I: Jocul se joacă în perechi, copiii alegând după preferință câte un suport mare de lucru și, în funcție de desenele de pe carton, își aleg pătratele pe care le plasează pe cele 7 coloane
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
vârsta, etc.); Educarea unui comportament civilizat în diferite ipostaze (familie, magazine, stradă, parc) și în relaționarea cu diferiți parteneri. MATERIAL DIDACTIC: Seturi a câte 4 articole de îmbrăcăminte (rochii, paltoane, pijamale, treninguri, geci, fuste lungi-scurte, pantaloni lungi-scurți, bustiere, tricouri, lenjerie intimă, încălțăminte pentru diferite momente, căciuli, pălării, etc.) de aceeași formă dar culori diferite (roșu, galben, verde, albastruă; Un raft cu spații pentru deschiderea magazinului (cutie de cartonă; 6 8 siluete umane (familie numeroasă cu copii de diferite vârsteă; „Bani“ (eticheteă
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
de Științe din Paris care reprezenta autoritatea științifică a timpului. Aprofundând prin numeroase lucrări de laborator diferitele aspecte ale fiziologiei umane, Paulescu nu putea, la rândul său, să nu se întrebe - ce face ca ființa să viețuiască? care sunt resorturile intime ce-i determină existența? Răspunsul, ca om de știință, nu-l putea găsi decât aplicând cu rigurozitate metoda experimentală, raționamentul prin analogie și logica științifică în toate etapele ei, plecând de la cunoscut la necunoscut, iar în cazul biologiei de la ființe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
săraci, neputincioși și abandonați, înființate pe lângă mânăstiri și biserici, sau ca binefaceri ale celor avuți. Dar cercetătorul Paulescu se întreabă, ce a condus la această atitudine față de bolnav? Pentru a găsi răspunsul recurge la o explicație științifică pornind de la resorturile intime ale ființei umane față de semeni. Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație către
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nutresc pentru copiii lor, iar, în același timp, între copiii aceluiași cuplu se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune și coabitării în sânul aceleași familii. Toate aceste aspecte, cu puternice resorturi biologice, manifestate în cadrul familiei creează unitatea intimă, produce satisfacție și plăcere pentru părinți. De asemenea, pentru copii prin subzistența și protecția asigurată de părinți le conferă acestora siguranță și un sentiment de plăcere. Deci scopul familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru acuratețea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor asupra individului și societății, au tratat problemele sociale plecând de la sofisme și reprezentări false, intelectualizând și teoretizând realitățile existenței umane, cu rezultatele pe care istoria omenirii ni le prezintă ca o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aspecte existențiale a dat esență și consistență creștinismului, apropiindu-l de natura materială a omului în conjuncție cu esența sa divină. Prin aceasta creștinismul s-a dovedit superior multor credințe. Mai mult, el a reușit să pună în mișcare resorturile intime ale ființei umane și anume voința și speranța, fără de care viața nu poate avea cursivitatea normală în acord cu destinul ființei și, mai mult ca atât, nu poate avea un sens, pentru că nu ar împlini nevoia de transcendent pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la o incursiune în viața, și îndeosebi în modul de viață al principalilor promotori ai reformei, judecându-i prin prisma celor patru porniri instinctuale în care-și au originea viciile omenești. Constatarea lui este uimitoare, reușind astfel să descifreze resorturile intime, biologic umane, care au determinat acești oameni, într-o conjunctură istorică dată, să comită un asemenea sacrilegiu, într-un domeniu atât de bine alcătuit și pentru care au depus jurământ de credință, unde canoanele bisericești cer ascultare și supunere. Iată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a fiecărui autor. Cu Literatura subiectivă (I, 1989), criticul se întoarce la preocuparea mai veche pentru literatura confesivă, „personală”, a „pactului autobiografic” (definit, cu unele nuanțări, după Philippe Lejeune, ca și în cartea despre Creangă). Obiectul analizei îl fac jurnalul intim (de la C. A. Rosetti la Petre Stoica) și autobiografia literară (de la Teodor Vârnav la Valeriu Cristea). Volumul anunță o serie mai amplă și pledează cauza integrării între granițele literarității a unor scrieri ce tematizează și textualizează viața, făcând din persoana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
îndulcit de opt comori” și așa mai departe, până la numărul 90. SCRIERI: Proza criticilor, București, 1983; Ion Creangă. Spațiul memoriei, Iași, 1984; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1985; ed. 2, Iași, 2002; Profiluri epice contemporane, București, 1987; Literatura subiectivă, vol. I: Jurnalul intim. Autobiografia literară, București, 1989; Albumul Iași, Iași, 1994 (în colaborare); Cimitirul Eternitatea, Iași, 1995 (în colaborare); Prin Iașii de odinioară, Iași, 1995 (în colaborare); Salonul refuzaților, Iași, 1993; Poarta lumii. Jurnal în China, Iași, 1999; Istoria literaturii române. Portrete contemporane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
dar, mai ales, în "Ion", critică platoniciana, la care poetul român pare să adere, vizează tocmai acest aspect: dezvăluie alteritatea fundamentală a creației literare - opera se situează dincolo de proiectul inițial și de intențiile autorului ca subiect istoric, iar mecanismele ei intime îi rămân necunoscute: La fel stau lucrurile și cu poeții lirici, la fel cum cei cuprinși de frenezie coribanți nu sunt, cănd dansează, în mințile lor, tot așa nici poeții lirici nu sunt în mințile lor când alcătuiesc frumoasele lor
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se dissimulait déjà derrière leș besoins qui ont créé le moț lui-même. Et ce ne șont pas seulement leș objets extérieurs, ce șont aussi nos propres états d'âme qui se dérobent à nous dans ce qu'ils ont d'intime, de personnel, d'originalement vécu. Quand nous éprouvons de l'amour ou de la haine, quand nous nous sentons joyeux ou tristes, est-ce bien notre sentiment lui-même qui arrive à notre conscience avec leș mille nuances fugitives et leș mille résonances
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din populația activă a țării. Două exemple mi se par elocvente sub acest aspect: pe de-o parte, politica așa-numit demografică, dar care era în realitate cu mult mai mult, anume un instrument de control polițienesc al celor mai intime componente ale vieții private 18. Decretul din 1966 nu se limita la a interzice avorturile, ci incrimina pe oricine ar fi putut avea de-a face cu operația, începând cu femeia care renunța la sarcină și cu persoana, calificată sau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
democratic -, ideea pe care Brucan o exprima făcea din încetineala procesului de construcție democratică în România o "necesitate obiectivă" cum se spunea la cursurile de marxism, un dat fatal și inevitabil. De bună seamă, așa cum am mai spus, în țesutul intim al societății românești și în istoria acesteia existau există încă factori care îi frânează progresul rapid în termenii unei democrații pe deplin asumate 48. Tradiția istorică a unui stat hipercentralizat și urbanizat doar superficial nu a favorizat niciodată afirmarea unei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
versuri al lui D. Th. Neculuță. La I. L. Caragiale, detecta un aparent scepticism și „un feroce egoism de artist”, blamabile în sine, dar existența, în profunzime, a unei revolte perpetue și a geniului reprezintă un argument de autoritate. În forul intim, C. avea un orizont mult mai larg. Un personaj al său, căruia îi împrumută mult din propria-i biografie, închină un adevărat cult marilor poeți, de la Leopardi la Mallarmé. De altfel, el a intuit de timpuriu talentul lui Arghezi, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
mijloc eficient de caracterizare / portretizare a personajelor; mai ales prin : 1. vocabular, limba, limbajul folosite; 2. inteligența, subtilitatea replicii; 3. rapiditatea de gândire; etc.; prin felul de: 1. a fi; 2. de a gândi; 3. a se comporta; prin motivele intime ce pun personajele în mișcare, cauzele acțiunilor; etc. - prin dialog se dezvăluie interesele, țelurile care animă acțiunea; - astfel, se captează mai mult interesul cititorului / spectatorului; - prin dialog, personajul își dezvăluie direct gândurile și sentimentele (nedeformate de timp sau de influența
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
regimul formal al exprimării în stil direct; ceea ce înseamnă că poate marca o opoziție între persoanele verbale (pers. a III-a / pers. I); - este un artificiu prin care narația progresează; - este, nu neapărat, o formă de exteriorizare a unor trăiri intime și preconștiente. Aparteul: - este un scurt monolog într-o piesă de teatru; - este rostit cu glas scăzut de acor, către spectatori;marcând astfel, că este spus pentru sine și auzit numai de aceștia; nu este auzit și de partenerii săi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]