10,288 matches
-
tabelul următor: [[Pomicultura]]. Deși încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea în sat sunt consemnate grădini întinse de pomi, au fost puțini racoviceni care au reușit să obțină fructe și pentru comercializare. Ei erau proprietarii unor ogrăzi situate în ""Valea Lupului"", ""Racovicioară"" și ""După Dealu Brăniștii"", câțiva din ei fiind: Ioan Cîndea, Ioan Gusan, Mărtinean Limbășan, Iosif Murărescu, Ștefan și Emilian Stoica precum și [[Personalitățile comunei Racovița#Petru Florianu|Petru Florianu]] zis "Pătruț" care avea grădina din "capu satului", teren care a
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite și pentru prepararea țuicii, în [[1851]] fiind consemnate 23 de instalații. În anii de "glorie" ai C.A.P.-ului s-au executat plantații întinse de pomi pe ""Valea Lupului"", în [[1978]] acestea însumând 70ha de pe care s-au recoltat 48 tone de fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu.png|150px|right
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul]]. [[Pădure|Pădurile]] erau în trecut mult mai întinse decât acum, astfel în [[1885]] ele cuprindeau o suprafață de 2372 jugăre(cca 1365ha). Tradiția orală confirmă că până la sfârșitul secolului trecut, pădurile de [[fag]] de pe ""Valea Lupului"" coborau spre sat până deasupra ""Răzurelelor"", în timp ce ""Braniștea"" se unea cu ""Arinii"", care coborau și ei până la actualul drum județean [[Tălmaciu]] - Racovița - [[Avrig]] unde se întâlnea cu crângurile de sălcii din lunca [[Râul Olt|Oltului]], pe care râul le delimita
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Sîrbu, David Popa, David Maxim, Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte culturi. Cele mai cunoscute fânețe, numite de locuitori ""fânațuri"", sunt ""Luncile lui Bălan"", ""Luncile Braniștii"", ""La Cărămizi"", ""Su Braniște"", ""Valea Lupului"" și ""Racovicioara"". Deseori unele familii de racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca Legea nr. 18/[[1991]] să le
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
legătura cu cele două Sebeșe din vecini făcându-se pe "Calea Hotărălului". În hotar, cele mai importante căi de comunicație sunt următoarele "căli": Între anii [[1971]] - [[1977]], în vederea exploatării intensive a pădurilor satului, s-a construit drumul forestier de pe "Valea Lupului", cu o ramificație spre pădurea "Braniștea". În toamna anului [[1892]], s-a dat în folosință calea ferata [[Sibiu]] - [[Făgăraș]] - [[Brașov]] care trece prin imediata apropiere a satului. Inițial Racovița a fost deservită de Halta Sebeș - Olt. Din anul [[1941]], la
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
agresiv, cea ce face din el uriașul potrivit pentru îndepărtarea intrușilor. Ciobănescul Caucazian este una dintre primele rase de câini a cărui origine se pierde în trecutul nebulos. Dacă acceptăm teoria marelui Konrad Lorenz despre descendența câinelui din șacal și lup, atunci Ciobănescul Caucazian este cel mai strălucit reprezentant al celui din urmă, moștenind de la acesta independență, iubire față de libertate, curaj și agresivitate. Fără îndoială, strămoșul direct a Ciobănescului Caucazian este Mastifful de Tibet, descris în 1845 de Youatt William. După ce
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
ciobani (Hirtenhunde-germ., Shepherd dogs-engl.) care au o origine mult mai veche, având menirea de a apăra turma de prădători (inclusiv oameni),-selecția făcându-se natural și fiind caracterizați printr-o statură impozantă, agresivitate și independență. Numele băștinaș este "Volkodav" (câinele lup), dar în Rusia este cunoscut sub diminutivul "ovcharka" (овчарка,-rus) care înseamna pe undeva câinele ciobanului. Hrănirea Ciobănescului Caucazian reprezintă un eveniment zilnic (pe lângă atenție, tandrețe și implicarea în diverse activități fizice) prin care stăpânul își ia angajamentul de lider
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
Hrănirea Ciobănescului Caucazian reprezintă un eveniment zilnic (pe lângă atenție, tandrețe și implicarea în diverse activități fizice) prin care stăpânul își ia angajamentul de lider alfa și asigură cu responsabilitate o alimentație adecvată câinelui. Deoarece câinele este o specie înrudită cu lupul (Canis lupus), el este preponderent carnivor. Pe lângă alimentele de origine animală: carne de vită, porc, pui, cal, gâscă, curcan, oaie, miel și pește dezosat (în cantități nu foarte mari), se recomandă și o serie de legume (atenție la cele toxice
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
de gabaritul său. De asemenea întreaga familie și restul animalelor de casă vor intra sub `aripa protectoare` a lui. Ce aptitudini are un Ciobănesc Caucazian? Știe să apere o turmă de oi, o casă, un depozit sau o fabrică de: lupi, hoți, sau alți prădători. Deci este clar că un Ciobănesc Caucazian are nevoie de un serviciu, NU este un câine de companie. Băiat sau fată? Alegerea sexului viitorului pui ține în mare măsură dacă mai deții și alți câini. Un
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
glaciațiunii, fie datorită încrucișării cu oamenii moderni. În timp, oamenii din specia Homo Sapiens au început să-și confecționeze haine din blănuri de animale cusute cu ace din os pentru a se încălzi în peșterile reci și au domesticit anumiți lupi ce au fost strămoșii câinilor de azi. Lupul, care a fost unul dintre inamicii erei glaciare, avea să devină cel mai bun prieten al omului, pe care care îl va sprijini la vânătoare. Având nevoia de a se exprima și
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
timp, oamenii din specia Homo Sapiens au început să-și confecționeze haine din blănuri de animale cusute cu ace din os pentru a se încălzi în peșterile reci și au domesticit anumiți lupi ce au fost strămoșii câinilor de azi. Lupul, care a fost unul dintre inamicii erei glaciare, avea să devină cel mai bun prieten al omului, pe care care îl va sprijini la vânătoare. Având nevoia de a se exprima și a lăsa urme ale trecerii lor, oamenii preistorici
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică”, dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa”, ar fi făcut parte dintre „cetățile dacice puțin cunoscute astăzi”. Caracter dacic sau chiar roman i se atribuie și „Cetății” aflată la altitudinea de în pădurea „Braniștea”, pe culmea care formează hotarul dintre Racovița și Avrig, însă
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
unelte agricole: „22 de pluguri reformate și 33 grape stricate”. Înființarea "Colectivului" a generat mari tensiuni sociale în sat. Mulți locuitori, de teama de a nu fi înscriși cu forța, și-au părăsit gospodăriile și s-au ascuns pe „Valea Lupului” și prin „Racovicioară”, familiile ducându-le pe furiș mâncare cu „"straița"” sau cu „"țâchirea"”. "Colectivul" a primit la înființare, prin expropiere, întreaga gospodărie a lui Petru Florianu (Pătruț) precum și proprietățile sale agricole: „"Mestecănișul"” și locul de „"Peste Olt"”. Fiind terenuri
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
brigăzi de construcții formate din zidari, dulgheri și zugravi care în anul 1964 numărau 40 de meseriași ca: Iosif Limbășan, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Murărescu și David Murărescu. "Colectivul" deținea 123 de hectare de pomi fructiferi amenajate pe „"Valea Lupului"” și „"Dealul Brăniștii"”, livezi care nu au dat niciodată o producție semnificativă de fructe. În conformitate cu Legea nr. 18/19 februarie 1991, articolul 26 precum și cu „Legea Fondului Funciar” adoptată la data de 14 februarie 1991, "Colectivul" a fost desființat, averea
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de "Mammuthus primigenius" în Racovița, Grădina lui Cărțăoaia. În anul 1972, localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie, Valea Lupului și Valea Bisericii, se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm). Se afirmă
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
două fragmente: "Prafuri pentru mama-mare" și "Icoana făcătoare de minuni" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. Filmul începe cu eliberarea din închisoare a celor trei prieteni: Gogu Steriade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Călinescu) și Patraulea (Jean Constantin). Deveniți liberi, cei trei se căsătoresc toți odată: Patraulea se însoară cu Luminița Mardare, Trandafir cu Maricica Teică
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
întreținut relații bune cu regatul Ungaria, cu care s-a aliat (a fost căsătorit cu Anamaria, fiica regelui Ungariei Andrei al II-lea). Atunci a fost adoptată stema cu 12 benzi (6 roșii, 6 aur) și cu două labe de lup încrucișate, însemnând : "alianță între doi mari suverani", care figurează în infobox. Relații bilaterale bune a avut și cu împăratul latin din Constantinopol, precum și cu papalitatea. În 1229-1230, Ioan Asan al II-lea încearcă să-și întărească poziția față de Cruciații din
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
plăcute. În centrul grădinii Pré-Catelan se gaseste un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriș acoperă peste 500m² de gazon. Pe vremea Merovingienilor, în "Pădurea Rouvre", sau "Rouvray", numită astfel după denumirea franceză a arborelui dominant: gorunul, vânătorii urmăreau urșii, cerbii, lupii și mistreții, care erau foarte ușor de întâlnit. În 1308, tăietorii de lemne din cătunul Menus au făcut un pelerinaj la Notre-Dame de Boulogne-sur-Mer. La întoarcere, cu ajutorul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, ei au construit o biserică asemănătoare
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
Pindar și asupra filosofiei lui Platon. În mitologia nordică, sfârștul lumii - denumit ""Ragnarök"" - este descris în ciclul de legende ""Edda"". După trei ani de lupte și trei ani de iarnă, forțele răului devin predominante. Soarele și Luna sunt înghițite de lupi uriași, monștri enormi, ca lupul "Fenril" și șarpele "Midgard", care sunt eliberați și - împreună cu focuri uriașe - pornesc la luptă împotriva zeilor și devastează pământul. Războinici pământeni căzuți în trecut ("Einherjer") întăresc rândurilor armatei de zeități. În lupte sunt uciși numeroși
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Platon. În mitologia nordică, sfârștul lumii - denumit ""Ragnarök"" - este descris în ciclul de legende ""Edda"". După trei ani de lupte și trei ani de iarnă, forțele răului devin predominante. Soarele și Luna sunt înghițite de lupi uriași, monștri enormi, ca lupul "Fenril" și șarpele "Midgard", care sunt eliberați și - împreună cu focuri uriașe - pornesc la luptă împotriva zeilor și devastează pământul. Războinici pământeni căzuți în trecut ("Einherjer") întăresc rândurilor armatei de zeități. În lupte sunt uciși numeroși monștri și zei (zeii erau
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
ca o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul "Piatra Șoimului" (apărut la Editura Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele "Cântecul ciocârliei" (1997), " Răpirea de la Mănăstirea Căpriana" (1998), "Primarul din Poarta Țărnii" (2001), "Lupul alb" (2002), "Hanul răzeșilor" (2004) - o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editura Danaster, precum și romanul în trei volume "Sub sabia cu straja-n cruce", publicate în perioada 2003-2008. Este membru al Uniunii Scriitorilor din
Ion Muscalu () [Corola-website/Science/309755_a_311084]
-
Arini", în locul denumit până astăzi "În Rudari", unde confecționau diferite unelte agricole sau gospodărești pe care le vindeau în sat. Cu timpul, când li s-a permis, ei și-au părăsit așezarea inițială și au venit în sat, spre "Valea Lupului" unde sunt și astăzi. Pe lângă prelucrarea lemnului, băieșii s-au mai ocupat și cu cărămidăritul, fiind neîntrecuți muncitori cu ziua, harnici, cinstiți și "curați" comparativ cu ceilalți țigani. Din rândurile lor s-au recrutat în trecut, ""diplașii"" satului, după cum unele
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
1886, existau două moașe comunale care erau plătite cu câte 12 florini pe an. După anul 1900 au fost moașe ""comunale"": Ana Bobanga și Maria Dănilă, iar ca ""particulară"" Ana Cîndea(mai apoi Drăgoiu) cunoscută și sub numele de "Moașa Lupii". În perioada 1926 - 1936, în sat și-a desfășurat activitatea și o "soră de ocrotire" în persoana Dorinei Olaru, soția notarului Ioaneș Olaru. Până în primăvara anului 1944, Racovița a fost arondată dispensarelor medicale din Avrig sau Tălmaciu, periodic medicii acestora
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocos de munte, acvila ș.a. Comună Bistra se bucură de o bogată rețea hidrografica, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]