12,372 matches
-
de onoare...”. Vigilenți și temători că s-ar putea să nu fie considerați membri marcanți ai partidului, la rândul lor Farfuridi și Brânzovenescu trimit spre Centru o telegramă; o semnează, fiindcă e anonimă. Dar telegrama devine un mod de organizare narativă a discursului literar În schița intitulată, firesc, Telegrame; schimbul de telegrame, Întretăiate de câte un raport, realizează un dialog la distanță, Între potentați, peste capetele muritorilor de rând. Se trimit telegrame din provincie către Centru, se primesc de la centru alte
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ferește!...”) a proiecțiilor catastrofale augmentate de un nejustificat sentiment de culpabilitate: „Da de ce nu i-am spus...”; „de ce nu l-am rugat...”; „la ce am plecat...”). Monologul ei interior, centrat pe Îngrijorarea pentru viața lui Chiriac, este sintetizat și redat narativ. Presimțiri are și Mița Baston (din D-ale carnavalului), confirmate Însă În timp. Presimțirea de care-i vorbește Mița lui Pampon e, de fapt, deducție și doar În mică măsură intuiție: „Eu am o presimțire...”. Ea se conduce după semnele
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nimerește din greșeală În casa negustorului, dar furtunoase sunt și serile petrecute la Iunion. Cu adevărat furtunoase sunt Însă peripețiile lui Rică Îndrăgostitul În Încercarea de a-și salva pielea, când, urmărit, află scăpare Într-un butoi; episodul este reconstituit narativ de către protagonist: „O, ce noapte furtunoasă! Oribilă tragedie! (i se pare că aude ceva și tresare) Ce de peripețiuni!... Ies pe fereastră și pornesc pe dibuite pe schele! mă Țiu binișor de zid și ajung În capătul binalii... Destinul mă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) (72d). (72) a. Mecti, adunca, unu exemplu face.PS.3SG astfel un exemplu a provari lu primu modu INF încerca.INF DEF prim mod ' El
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este opțiunea reziduală, valorile discursive asociate cu inversiunea sunt secundare valorii principale pe care o antrenează deplasarea V-la-C, și anume codarea forței asertive. Una dintre valorile interesante ale inversiunii, pusă în valoare mai ales în cronici, predoslovii și alte texte narative, se leagă de funcția narativă a structurilor inversate. La fel ca în structuri latinești de tipul VeniuntHerbitam duo praetoris aemuli non molesti (Verr 2.3.78), discutate de Devine și Stephens (2006: 150-153), în exemple ca (123) se face o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asociate cu inversiunea sunt secundare valorii principale pe care o antrenează deplasarea V-la-C, și anume codarea forței asertive. Una dintre valorile interesante ale inversiunii, pusă în valoare mai ales în cronici, predoslovii și alte texte narative, se leagă de funcția narativă a structurilor inversate. La fel ca în structuri latinești de tipul VeniuntHerbitam duo praetoris aemuli non molesti (Verr 2.3.78), discutate de Devine și Stephens (2006: 150-153), în exemple ca (123) se face o partiție clară a structurii informaționale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
locul și data tipăririi): (123) (Dumnezăiasca Liturghie, acmu întăi tipărită rumănește, cu multă osârdie, să-nțăleagă toț spăsenia lui Dumnezău cu întreg înțăles.) Tipăritu-s-au la svânta Mitropolie în Iaș, mesiță mai, în anul 7187. (DDL.1679: 3) O strategie narativă asemănătoare plasează verbul inversat în prima poziție și asociază inversiunea cu schimbarea de perspectivă narativă (v. discuția la Hill și Alboiu 2016). Inversiunea nu este sistematică în acest context, dar când se produce - cel puțin în cronici - se asociază cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
toț spăsenia lui Dumnezău cu întreg înțăles.) Tipăritu-s-au la svânta Mitropolie în Iaș, mesiță mai, în anul 7187. (DDL.1679: 3) O strategie narativă asemănătoare plasează verbul inversat în prima poziție și asociază inversiunea cu schimbarea de perspectivă narativă (v. discuția la Hill și Alboiu 2016). Inversiunea nu este sistematică în acest context, dar când se produce - cel puțin în cronici - se asociază cu efecte de acest tip. (124) Înțelegând Ștefan vodă cum că adevărat Radul vodă domnul muntenesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de la structura de bază SOV. În primul rând, există structuri V1, cu avansare a verbului la C (137); în exemple ca (137b), este clară valoarea deziderativ-augurală asociată cu verbul plasat în prima poziție, iar exemplul (137c) este relevant pentru funcția narativă a inversiunii (NB. inscripția din care este extras (137c) este, în parte, versificată (Stati 1961: 128) - hexametru complet pentru (137c)): (137) a. Cernis que mihi solus coniunx Aelius coque post obitum memor amoris dicat '[Să] vezi ce-mi aduce singurul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
muncă. Poate că nu Întotdeauna este nevoie și de o compunere colectivă, dar la compunerea semicolectivă nu trebuie renunțat; ea deschide elevilor mai multe căi spre Însusirea unor procedee de redactare independentă. II. După modul de expunere, compunerile pot fi narative (povestiri, Întâmplări, rezumate), descriptive (descrierea unei ființe, a unui peisaj, a unui fenomen al naturii) și dialogate (se folosește dialogul). Compunerile narative sunt mai ușor de realizat de către elevi. Acestea pot fi abordate, În scris, Încă din clasa a IlI
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
mai multe căi spre Însusirea unor procedee de redactare independentă. II. După modul de expunere, compunerile pot fi narative (povestiri, Întâmplări, rezumate), descriptive (descrierea unei ființe, a unui peisaj, a unui fenomen al naturii) și dialogate (se folosește dialogul). Compunerile narative sunt mai ușor de realizat de către elevi. Acestea pot fi abordate, În scris, Încă din clasa a IlI-a. Ele se Îmbină În mod eficient cu expunerile În care elevii au modele din operele literare. Cu acestea, precum și cu cele
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
În scris, Încă din clasa a IlI-a. Ele se Îmbină În mod eficient cu expunerile În care elevii au modele din operele literare. Cu acestea, precum și cu cele oferite ca model de Învățător, elevul reușește să elaboreze o compunere narativă În mod independent. Desigur că la clasele mici sunt unele greutăți determinate de faptul că elevii nu au cunoștințe minime de teorie literară. Totuși, apreciind metaforele, comparațiile, epitetele ca "expresii frumoase", așa cum s-au obișnuit cei din ciclul primar, elevii
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
animale, prezintă evenimente, personaje, obiecte care-l pregătesc pentru elaborarea cu succes În clasele mai mari a comentariului literar și a analizei literare. Între aceste două feluri de compuneri există deosebiri evidente, fapt ce necesită alcătuirea unor planuri diferite. Compunerea narativa: I. Introducere: a) Locul unde s-a desfășurat Întâmplarea. b) Timpul când se petrece Întămplarea. II.Cuprins a) Cauza Întâmplării. b) Cum s-a desfășurat ea: momentele mai importante ale Întâmplării, În ordinea succesiunii lor. III.Încheiere: a) Cum s-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
intensiv în perioada studiilor mele de la Geneva. Considerațiile despre rezistența, refuzul traducerii (Ricœur, 2004), sarcina traducătorului, între fidelitate și libertate (Benjamin, 2000), arta, solitudinea și pericolele traducerii (Steiner, 1978) căpătau noi valențe atunci când le aplicam căutărilor mele. Descriere și flux narativ așadar, cu scene detaliate, suprapuneri de voci, cuvinte tari, emoție, situații neobișnuite. Când am recitit ansamblul, am devenit conștient de faptul că toate acestea au creat un anumit fel de a relata (traduce) fenomenul pelerinajului. Pelerinajul și schimbarea socială. „Viitorul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajului de la Lourdes, aș dori să mai amintesc cititorilor interesați trei abordări diferite, dar care se completează reciproc : Ruth Harris, cu masivul studiu istoric intitulat Lourdes. Body and Spirit in the Secular Age (1999), Clara Gallini și a sa etnologie narativă Il miracolo e la sua prova. Un etnologo a Lourdes (1998) și antropologul britanic John Eade, cu Order and Power at Lourdes : Lay Helpers and the Organization of a Pilgrimage Shrine. Contesting the Sacred (1991), în care acesta își descrie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în media televizuală. Un posibil răspuns poate fi găsit în celebrul eseu al lui Roland Barthes „L’effet de réel”. (1968). Rezumat, Barthes afirmă că, pentru a mări credibilitatea realistă a narațiunii, autorii includ elemente concrete (obiecte, fapte), fără funcție narativă evidentă, care duc însă la „efectul de real”. Detaliul, un fel de „lux necesar”, are deci rolul de a crește „costul” oricărei informații structurate narativ. Tehnica detaliului a existat dintotdeauna în cultura europeană, dar niciodată în detrimentul sensului. Numai că, astăzi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru a mări credibilitatea realistă a narațiunii, autorii includ elemente concrete (obiecte, fapte), fără funcție narativă evidentă, care duc însă la „efectul de real”. Detaliul, un fel de „lux necesar”, are deci rolul de a crește „costul” oricărei informații structurate narativ. Tehnica detaliului a existat dintotdeauna în cultura europeană, dar niciodată în detrimentul sensului. Numai că, astăzi, datorită noii paradigme comunicaționale, asistăm la o supraproducție, la o inflație de detalii, cu scopul de a produce un „efect de real”, impus, paradoxal, tocmai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1980, anii penuriei maxime, coada devenise o prezență constantă în spațiul public. Iar atunci când o coadă se instituționalizează, ea devine o tradiție, un ritual (Mann, 1969 : 341). Se ancorează adânc în memoria oamenilor. După cum se poate constata din prima parte narativă a cărții, referințele la coada din timpul comunismului revin în mod constant în discuțiile pelerinilor din rând. Un fapt important care mi-a atras atenția încă de la începutul monitorizării știrilor cu privire la pelerinaje a fost acela că Biserica Ortodoxă refuză cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să documenteze elementele pe care se sprijină în concluziile sale. 33. Analiza sistemului contabil și de control intern se face folosind diferite tehnici, la alegerea auditorului: descrieri narative, chestionare, liste de control, organigrame. 34. Auditorul recurge la tehnică testării sistemelor și conturilor semnificative pentru obținerea elementelor probante asupra eficacității: - concepției sistemelor contabile și de control intern, adică în ce măsură ele permit prevenirea sau depistarea și corectarea anomaliilor semnificative; - funcționarii
HOTĂRÂRE nr. 99/24 din 27 ianuarie 1999 pentru aprobarea Declaraţiei de principiu şi a Normelor naţionale de audit şi de servicii conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123610_a_124939]
-
și de raportare a informațiilor financiare previzionale care conțin atât previziuni (bazate pe ipotezele cele mai plauzibile), cât și proiectări (bazate pe ipoteze teoretice). Această normă nu se aplică în cazul examinării informațiilor financiare previzionale exprimate în termeni generali sau narativi, cum ar fi alocuțiunile conducerii sau în analizele cuprinse în raportul anual al unei entități, desi numeroase proceduri prezentate în această normă pot fi aplicate unei astfel de verificări. 3. Expresia "informațiile financiare previzionale" desemnează informațiile financiare bazate pe premisa
HOTĂRÂRE nr. 99/24 din 27 ianuarie 1999 pentru aprobarea Declaraţiei de principiu şi a Normelor naţionale de audit şi de servicii conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123610_a_124939]
-
narațiune ci la analogii între o instanță particulară a comportamentului față de cel general 230. Fabula și parabola își au originea în culturile orale și reflectă înțelepciunea populară. Stilurile diferă prin detaliul și realismul social, chiar satiric al fabulei și suprafața narativă cu ton misterios și utilitate de învățare a valorilor spirituale din parabole. Tâlcul lor original sugerează direcția în care au evoluat. Fabula accentuează narațiunea 231, parabola sugerează un contrast evident între poveste și idee232. Alegoria înseamnă mai mult, ascunzând sensul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dogmatic Căci dacă cineva ascultă Cuvântul și nu-l împlinește, se aseamănă cu omul care își privește propria față în oglindă: s-a privit pe sine, a plecat și a uitat îndată cum era338. Ca expresie a imaginației în formă narativă a unei realități experimentate și înțelese, mitul poate fi elaborat teologic sau filosofic. Creația se referă la începutul timpurilor, când voința și lucrarea unei ființe transcendente realizează o emanație din izvorul originar. Mitul creației este o narațiune simbolică, iar doctrinele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Modelul referatului de evaluare, cu elementele pe care le cuprinde, este prezentat în anexa nr. 1 la prezentul regulament. (5) După completarea datelor cuprinse în introducere celelalte părți ale referatului de evaluare vor fi prezentate pe scurt, într-o formă narativă, evitându-se pe cât posibil folosirea unor termeni de specialitate sau a unor exprimări care ar face dificilă înțelegerea conținutului referatului de evaluare. ... (6) În cazul în care în conținutul referatului de evaluare rămân pagini sau spații libere, acestea se vor
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
4) Modelul planului de supraveghere este prezentat în anexa nr. 2 la prezentul regulament, cuprinzând formularul tipizat al introducerii. ... (5) După completarea formularului tipizat al introducerii celelalte capitole ale planului de supraveghere vor fi prezentate pe scurt, într-o formă narativă, evitându-se pe cât posibil folosirea unor termeni de specialitate sau a unor exprimări care ar face dificilă înțelegerea conținutului acestuia. ... §2. Supravegherea executării măsurilor prevăzute la art. 86^3 alin. 1 din Codul penal Articolul 27 Pentru supravegherea respectării de către
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
se urmărește evaluarea capacității candidatului de a opera cu noțiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial. În realizarea unor compoziții cu cerințe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conținutului: A. Rezumarea unui text literar: a) stabilirea secvențelor narative, pe baza ideilor principale; ... b) precizarea personajelor implicate în acțiune; ... c) respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; ... d) respectarea altor convenții specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]