9,942 matches
-
naturalistic. Este util totuși s] remarc]m c] nu exist] o distincție important] între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acesta nu încalc] regulă universalizabilit]ții, deoarece dorințele diferite fac situațiile diferite. Bernard Shaw spunea: „Nu face altora ceea ce ai vrea s]-ți fac] ei ție. Gusturile lor ar putea fi diferite” (1903, p. 227); dar aceasta nu este o obiecție la universalizabilitate. Dac] se cuvine s]-l gâdil pe un copil pentru c] îi place, ăsta nu înseamn] c] se cuvine s]-l gâdil și pe altul, oricât de asem]n]tor, dac] acestuia nu-i place. În al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sa (dar nu are obligația de a ar]ta că mamele altor persoane) este universalizabil]. Același lucru poate fi spus despre afirmația c] se cuvine s]-mi țin promisiunile, dar nu și pe ale altora. De aceea nu este o obiecție la teza universalizabilit]ții c] pot exista obligații pe care cineva le are doar fâț] de o persoan], cu condiția ca acea persoan] s] poat] fi specificat] în termeni universali calitativi sau relaționali. Mai mult, nu este o obiecție c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o obiecție la teza universalizabilit]ții c] pot exista obligații pe care cineva le are doar fâț] de o persoan], cu condiția ca acea persoan] s] poat] fi specificat] în termeni universali calitativi sau relaționali. Mai mult, nu este o obiecție c] cineva poate avea relația în discuție numai cu o persoan]. „Mama lui...” este un exemplu. Acest punct poate fi legat de cel precedent citând un exemplu celebru, desi folosit des în mod greșit, dat de Jean-Paul Sartre (1946, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Peter Kropotkin (1902), care susținea c] lupta se desf]șoar] doar între specii. În cadrul unui grup, precum specia uman], biologia promoveaz] armonia și prietenia („ajutorul reciproc”), datoria moral] fiind aceea de a acționa în acest sens. La acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumente logice este ilicit. Exemple în acest sens sunt mesajele legate de spiritualism, care satisfac nevoile și neliniștile oamenilor, sau etică. Afirmațiile morale sunt pure adapt]ri. Nu mai este loc și nevoie de argumente logice. Cum r]mane cu obiecția potrivit c]reia, deși procesul evolutiv ar fi imprimat un mod de gândire moral, acest lucru nu neag] faptul c] exist] totuși o bâz] obiectiv] a moralei? La urma urmei, dac] lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urmei, dac] lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală nu se aseam]n] cu trenurile. Dac] vrem s] cooper]m mai bine prin adoptarea unei poziții opuse a ceea ce se înțelege prin moral], atunci s] fie așa. S] facem un exercițiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu voiește tot ceea ce este bine și tot ceea ce voiește Dumnezeu este bine. Acest lucru produce echivalentă dorit] f]r] a face apel la aspectele semantice problematice. Dar chiar și în aceast] form] modest], „Teoria Poruncii Divine” ridic] inc] multe obiecții. Un lucru este sigur, o mare parte din ceea ce numim porunca lui Dumnezeu, de la practicile rituale pan] la s]rb]torirea sabatului, pare s] nu fie același lucru cu ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin moral]. (Bineînțeles, ceea ce înțelegem în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
când este un rezultat al voinței lui Dumnezeu. Aceasta ar fi o teorie metaetic], despre natura esenței bun]ț]ții. Este r]spunsul la întrebarea „Ce face un lucru s] fie bun?” (Harrison, 1971, ofer] o expunere mai detaliat]). Principala obiecție care se ridic] împotriva primei teorii, explicând voia lui Dumnezeu în termeni de bine, este c] pare s] încalce suveranitatea și omnipotenta lui Dumnezeu, f] cându-L subiectul unei norme morale independente. Alte asemenea constrângeri legate de libertatea și puterea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]-ți respecți promisiunile. Cealalt] parte a dilemei în Euthyphros a fost concepția potrivit c]reia a gandi bine este bine deoarece Dumnezeu dorește acest lucru; faptul c] el dorește binele (și nimic altceva) este ceea ce creaz] binele. Aici, principala obiecție a fost c] însușirea binelui devine prea arbitrar]. Dac] bun]tatea se rezum] la faptul c] este dorit] de Dumnezeu, atunci, de vreme ce, în principiu, orice poate fi dorit de Dumnezeu, înseamn] c] orice ar putea fi bun. Chiar și lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bine depinde de voia lui Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r]spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție extins], vezi sugestiile de bibliografie suplimentar] de mai jos.) îi. Dumnezeu și cunoașterea moral] Discuția despre cum etică ar putea depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r]spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție extins], vezi sugestiile de bibliografie suplimentar] de mai jos.) îi. Dumnezeu și cunoașterea moral] Discuția despre cum etică ar putea depinde de religie s-a concentrat pan] acum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le justificare suficient de bine, deoarece ele nu reprezint] cunoaștere în sensul deplin al cuvântului. Ideea c] percepțiile morale ale nonteștilor sunt prea lipsite de justificare pentru a fi considerate cunoaștere moral] este criticabil] din dou] puncte de vedere. O obiecție ar fi c] aceast] percepție încalc] în mod brutal bunul-simț sau cel puțin limbajul comun. În mod normal, am spune despre orice adult s]n]tos c] are cunoștinț] de faptul c] a ucide este un lucru r]u, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand action]m rațional acțiunile noastre sunt explicabile rațional, ins] nu determinist. Într-o asemenea interpretare, motivele sunt radical diferite de cauze (compar] cu Kant; vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus despre un alt grup de libertarieni, existențialiștii. Existențialiștii, de la Kierkegaard pan] la Sartre au proclamat c] a fi pe deplin uman înseamn] a face alegeri radicale; aceasta înseamn] alegeri care nu numai c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forme primitive la forme dezvoltate, de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Ea nu este întâmplătoare sau ciclică, ci progresivă. i) Adaptabilitate schimbarea e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre aceste idei atrage obiecții care vor conduce la reformulări teoretice variate. Printre cele mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este universală, ci există o mare varietate și eterogenitate, constatate empiric, ale comunităților, civilizațiilor (argument relativist); faptul că schimbarea nu e uniliniară, de la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
producerea pagubei, însă persoanele păgubite se prezintă la asigurătorul acestuia cu dovezi privind răspunderea asiguratului, cauzele și împrejurările accidentului. Articolul 27 (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semnează de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia. ... (2) Eventualele obiecții ale părților cu privire la pagubele constatate vor fi menționate în procesul-verbal sau într-o anexă la acesta. ... (3) Eventualele modificări în cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnătura acelorași persoane care l-au semnat. ... (4) Dacă prin demontarea sau reparația bunului avariat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
ar urma să se facă ulterior; 3. deși acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecata sau din actele încheiate de autoritățile publice, semnate fără obiecții de deținătorul ori conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, rezultă cu certitudine atât răspunderea civilă a acestora, pagubele cauzate, cât și vinovăția penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
a efectuat reparația. ... (2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care în drepturile persoanei păgubite s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 , cu modificările ulterioare, astfel: ... a) dacă nu există obiecții asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 20 de zile calendaristice; ... b) dacă există obiecții asupra acestor sume, acestea se vor comunica solicitantului în termen de cel mult 15 zile calendaristice, urmând ca în termen de cel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 , cu modificările ulterioare, astfel: ... a) dacă nu există obiecții asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 20 de zile calendaristice; ... b) dacă există obiecții asupra acestor sume, acestea se vor comunica solicitantului în termen de cel mult 15 zile calendaristice, urmând ca în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la soluționarea obiecțiunilor să se efectueze plata. ... (3) Față de termenele prevăzute mai sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
În situația efectuării plății de către asigurător direct în contul bancar al persoanei păgubite, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului eventualele obiecții referitoare la cuantumul despăgubirii. ... Capitolul V Dispoziții finale Articolul 48 (1) În cazurile în care nu s-a realizat convenția și despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, asigurătorul va acorda despăgubiri fără a mai fi necesară încuviințarea asiguratului, în baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
sau măcar acceptarea, în zona semnificativă a înțelegerii "lucrurilor", a cunoașterii acestora etc. Aristotel pune pe seama celor două modele și funcții "locale", particulare. De exemplu, în privința rolului topicii (dialecticii) pentru filosofie, el susține că "dacă suntem în stare să ridicăm obiecții din două puncte de vedere, vom cunoaște mai ușor ceea ce este adevărat și ceea ce este fals într-un caz sau altul."53 Și este, desigur, temă a topicii o asemenea cercetare a unor condiții de "adevăr", cu totul semnificative pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-un caz sau altul."53 Și este, desigur, temă a topicii o asemenea cercetare a unor condiții de "adevăr", cu totul semnificative pentru cunoaștere, dar pentru o cunoaștere particularizată prin obiect ("într-un caz sau altul") și prin premise ("obiecții din două puncte de vedere"). Particularizarea este operată ea însăși după reguli: acesta este de fapt scopul pe care Aristotel îl urmărește, uneori, în Topica (și, cumva, în Respingerile sofistice). 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii Unul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eliberată de ....... la data de ........, CNP ........., înregistrată la Oficiul registrului comerțului cu nr. ......., cod fiscal ........., reprezentata de ...... având funcția de ........... la ........... . Față de cele constatate contravenientul se sancționează cu amendă de ......./(cifre și litere).............. lei, conform ............... Agent constatator, ..................... (Semnătura) Alte mențiuni: Obiecțiile contravenientului: ......................................... ....................................................................... �� Contravenient, ................ (Semnătura) Contravenientul refuza să semneze procesul-verbal/nefiind prezent, cele constatate sunt confirmate de martorii: ........................., domiciliați în ................., identificați cu ...................., Martor, ................ (Semnătura) Înștiințarea de plată Amenda se achită în contul nr. ............, deschis la ........., în termen de 15 zile de la luarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176565_a_177894]
-
Părți în termen de 30 de zile după terminarea semestrului respectiv. Achitarea sumelor decontate Articolul 13 În termen de 30 de zile de la primirea decontului, Partea obligată la plata va efectua verificarea acestuia și va comunica celeilalte Părți acceptul sau obiecțiile în legătură cu decontul. Decontul respins în totalitate sau parțial va fi verificat în comun în termen de 30 de zile de la primirea obiecțiilor. Transferul sumelor datorate urmare prestărilor de servicii confirmate se va efectua în termen de 15 zile de la primirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177394_a_178723]