10,542 matches
-
propriei tale unicități. Maslow găsește aici un foarte interesant paradox al eului. Pe de o parte, este vorba despre descoperirea propriilor idiosincrasii, a felului în care cineva este diferit de toți ceilalți din întreaga lume. Pe de altă parte, totul pomenește despre descoperirea propriei legături cu specia, despre propria umanitate. Maslow îl citează pe Carl Rogers, care se întreba: „Cum se face că, cu cât înaintăm mai adânc în noi înșine căutând propria noastră identitate individuală, cu atât mai mult găsim
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
, Grigore (22.II.1810, Târgoviște - 25.XI.1885, București), poet. Provenea dintr-o familie de mici boieri scăpătați: tatăl, Mihai Lixăndrescu, sameș și vistier, mama, Maria (n. Fusea), cu înaintași pomeniți în documentele vremii lui Constantin Brâncoveanu. A copilărit la Târgoviște; era un hoinar visător și ruinele vechii curți domnești îi hrăneau himerele. La dascălul Rafail, împreună cu Vasile Cârlova, a învățat greaca modernă, apoi „elinica”, în școala lui Mitilineu. Având o
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Un lucru nu trebuie să ne scape: dacă cel mai vechi dintre acestea, copiat de Costea Dascălul de la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, datează din anul 169343, copii în limba slavonă circulau în Moldova mult mai devreme; Alexandru Mareș pomenește de un fragment succint (doar două file) păstrat într-un manuscris care datează din intervalul 1553-156344. Sunt doar câteva semne că, sub formă de manuscrise, diferite copii și variante, în slavonă, grecește, sârbă, circulau în spațiul românesc, chiar dacă azi nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
legendei inorogului, ca simbol al amenințării 64. Scena a fost reprezentată de mai multe ori în pictura murală bisericească, inorogul fiind uneori înlocuit cu o siluetă sumbră care înfățișa Moartea 65. În fine, fără a avea pretenția de a fi pomenit măcar o parte relevantă din cărțile populare în care figurile animaliere ocupă prim-planul, merită amintite două fragmente copiate de același Costea Dascălul din Brașov în jurul anului 1700: Poveastea țărilor și a împărățiilor câte-s în pământul Asiei și Împărțeala
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la orginea lor, destule) ori dintr-o fantezie crudă, dar este descrierea amănunțită, conform documentelor, a unui fapt care s-a petrecut întocmai. Dacă ar fi fost vorba de un accident, de un eveniment izolat, el ar fi fost probabil pomenit ca o ciudățenie, ca un capriciu al unei minți bolnave. Doar că, ne informează același Michel Pastoureau, în Franța au avut loc, în secolele XIII-XVI, în jur de șaizeci de astfel de procese 9. Ele presupuneau cheltuieli importante, de aceea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievale erau redactate de oameni ai Bisericii. Prin urmare, exista un conflict între o perspectivă pozitivistă, care ar fi negat existența unor ființe atestate de Biblie și atitudinea obligatorie, de principiu, pe care clericii o aveau față de tot ce este pomenit în Scripturi. Dând exemplul lui Albertus Magnus și al lui Edward Topsell (autor al unei lucrări intitluate The Histoire of Foure-footed Beasts apărută în 1606 -), autoarea sesizează că "a demitiza animalele imaginare putea la acea vreme să intre în conflict
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
automat într-o tradiție ilustră, pe care am încercat să o rezum în paginile de mai sus. Știe, altfel spus, că, în acest domeniu vast, al imaginarului animalier, arbitrariul nu este posibil. O spune el însuși, în preambulul cărții, atunci când pomenește cel de al doilea motiv al redactării alegoriei: "A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor țări καθολυκή, ce a unor case numai și μερική ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenită, pre fietecare chip supt numele a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că o eroare de traducere impune nu doar un simbol, ci și o realitate, dacă ne gândim că, secole la rând, pentru creștini, unicornul devine un animal de a cărui existență nu se poate nimeni îndoi, doar pentru că el este pomenit de șapte ori în Biblie. "A-i pune la îndoială existența, comentează inspirat Francesca Y. Caroutch, a constituit mult timp un act de ateism impardonabil"10. Iar acest tabu a supraviețuit până târziu, când o perspectivă pozitivistă începuse să fisureze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aparține în mod egal ambelor extreme, această poziționare este cea mai apropiată de aceea în care fiecare parte își are cornul său"18. Nici nu era nevoie de mai mult pentru imaginația creștinului european. Avea deja dovada că unicul corn, pomenit de șapte ori în Cartea Sfântă, era o certitudine, nu doar o figură de stil. O altă atestare a unui animal cu un singur corn găsim în lucrarea lui Caesar, Bellum Gallicum (VI, 26), unde împăratul preia un astfel de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Orient, mai ales) și care, mai ales, lasă în urmă dovezi, rare ce e drept, ale existenței sale. Cornul reprezintă principalul indiciu în această privință și, câtă vreme imaginarul european nu găzduiește narvalul (Albertus Magnus este singurul care îl pomenește vag), nu poate exista dubiu cu privire la autenticitatea celor atestate în atâtea scrieri religioase. Dar nici motivele strict pragmatice nu trebuie excluse din discuție. Valoarea pecuniară a unor astfel de artefacte realizate din pretinsul corn de unicorn este în creștere începând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vede rinoceri și crede, dezamăgit, că a zărit unicorni mult mai urâți decât apăreau ei în iconografia creștină, a apus de mult. Ambroise Paré este radical, negând nu existența unicornului, ci doar calitățile profilactice ale cornului său, care nu sunt pomenite în Biblie. Dovezile pe care le aduce însă sunt foarte puternice și dificil de ignorat. Epoca incredulității a început. Cu toate acestea, lucrarea este aprig contestată de colegii săi medici atitudine care nu exclude și un anumit interes din partea patronilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază. Și, trebuie să o spun, se dovedește foarte priceput în această artă. Amintește de ajutorul pe care l-a dat odinioară Crocodilului, pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor la viață pe cât o făceau stoicii autentici și mândrii unicorni
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat să pomenească. Ochiuri de cucoară, voi, limpedzi izvoară, a izvorî vă părăsiți, și-n amar vă primeniți. Gliganul sălbatec viieriu, și-n livedzile lui ursul ușeriu să să facă, în grădini târvelește, în pomăt batelește să să prefacă. Clătească-să ceriul, tremure pământul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
interesului fiecărui vorbitor. Lupul dă cărțile pe față, nu e învățat să vorbească în dodii. De aceea el este periculos, pentru că poate deturna multe interese și poate dejuca planuri deja stabilite. Mai ales că, în încheierea acestui prim discurs, el pomenește și de pretențiile îndreptățite ale Inorogului și Filului care atrag împotriva lor ura monarhilor, încălcând un adevărat tabu: "Și deciia urmadză între împărați nu numai pentru Liliiac scânteile împotrivirii a scântiia, ce încă și pentru Fili și Inorog pârjolul mâniii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întunecate plăsmuiri ale acestora. Lui i s-ar potrivi una dintre formulările lui Roger Caillois, privitoare însă la o cârtiță cu nas în formă de stea: "fantasticul natural"2. Așa îl descrie, de la bun început, autorul: "Deci, precum s-au pomenit, fietecarea cu ceata sa, în partea monarhului să alegea, și una după alaltă la orânduiala sa să alcătuia. Iar mai pre urmă decât toate, Liliacul urma, carile cu aripile ce zbura și cu slobodzeniia prin aier ce îmbla, spre ceata
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cale socotesc a fi, ca poftei adevărului, iară nu glasului Corbului, ascultători să fim. Așédară, aievea ieste că precum pofta adevărului, așé încheierea voroavei mele aceasta va să fie, adecă că de vréme ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe Vidra între dobitoace a o numi ar trebui. Pre Strutocamila, dară, lipsa slujbelor firii dintre pasiri afară o scoate, iară dintre dobitoace toate hirișiile o gonesc, pre carea noi, pedéstrele, așéși măcar vreodânăoară nici am numit-o, nici am pomenit-o, nici între noi cumva a încăpea am gândit-o. Și așé de va fi și a voastră socoteală, precum a adevărului poftéște orânduială, ca nici pre pământ, nici în văzduh, nici în apă și nici în foc și așéși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Kunst des Mittelalters, Wilhelm Fink Verlag, ed. a II-a, München, 1998, care conține peste 200 de reproduceri ale unor imagini din manuscrise, din iconografia creștină sau pur și simplu din pictură, sculptură, miniatură ș.a.m.d. Autorul german îl pomenește și pe Cantemir, însă doar în treacăt, fără să dea semne că ar ști foarte multe despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 53 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253. 54 C.G. Jung, op. cit., p. 211. 55
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Kunst des Mittelalters, Wilhelm Fink Verlag, ed. a II-a, Munchen, 1998, care conține peste 200 de reproduceri ale unor imagini din manuscrise, din iconografia creștină sau pur și simplu din pictură, sculptură, miniatură ș.a.m.d. Autorul german îl pomenește și pe Cantemir, însă doar în treacăt, fără să dea semne că ar ști foarte multe despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 340 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253. 341 C.G. Jung, op. cit., p. 211. 342
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate trece efectiv prin implantarea unor cipuri în creier, permițând reactivarea prin gândire a anumitor membre, ceea ce ne apropie de universul cyberspațiului. 1.3. Noi teritorii Pe lângă narațiunile legate de antropocentrism sau de metaforele metafizice pe care tocmai le-am pomenit, tematica robotului permite o explorare a raporturilor dintre om și mașină din unghiuri originale. Obiectele cele mai comune pot fi totodată, într-un univers ultraliberal, lipsite de "reflexe umane". În Ubik, ușa frigiderului lui Joe Chip refuză să se deschidă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în apărarea lui Avicena, în 1530, L. Fries publică la Strasbourg lucrarea „În apărarea lui Avicena, principele medicilor. Către medicii din Germania”. Un elogiu încă și mai mare îi va fi adus lui Avicena de către Dante Alighieri (1265-1321), care îl pomenește alături de Hipocrate și Galen. Este cea mai bună mărturie a celebrității meritate a marelui învățat provenit din lumea arabă. Pentru acest motiv, el a fost numit „Galen al Islamului” (31). Nu mai puțin apreciată a fost filosofia lui. Abdul Latif
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Altersir”), se remarcă prin îndepărtarea de speculațiile filosofico-medicale în favoarea experienței personale. Averroes (1126-1198), pe numele arab Ibn Rashid, a fost nu numai un mare medic, dar și un istoric și filosof, faimos comentator al lucrărilor lui Aristotel (despre el, Dante pomenește în „Divina Comedie”: „Che e gran commento feo”). Încercarea lui de a împăca filosofia greacă cu teologia musulmană i-a adus critici virulente, atât din partea creștinilor (Toma d’Aquino), cât și din partea arabilor. Medicina ebraică s-a împletit cu cea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
autoritate ca cea reprezentată de Claude Bernard. Numai așa se poate explica de ce prezentarea făcută de Lancereaux în 1877 la Academia de Medicină (la care Bouchardat trebuie să fi fost prezent), privind originea pancreatică a diabetului, n-a fost niciodată pomenită în Tratatul său de Igienă, publicat în 1881, deși în el pot fi regăsite referințe bibliografice mergând până la 1880. Singura circumstanță atenuantă ar fi aceea că în 1881 Bouchardat împlinea 75 de ani, iar mai tânărul Lancereaux (în 1877 împlinea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
tatăl meu, aruncate câteva lătinești mai mult tot teologice, afară de câțiva clasici. Grija ce dintâi mi-au fost ca, mergând acasă pe vacanția următoare, să scutur de praf toate cărticelele noastre și să caut de voi afla vreuna de care pomenește istoricul 8. A face inventarul e unul din cele mai frecvente gesturi de la începuturile culturii române moderne, afirmând implicit că literatura există deja, în forme poate subtile, poate obscure și ilizibile, și că ea trebuie luată în primire și gestionată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru creațiuni noi? Să plătească locșorul ocupat de el în lumea aceasta și scurtul crâmpei de timp ce i-a fost hărăzit, prin ceva în veci durabil chiar aici pe pământ, așa încât el, ca ins, deși fără a i se pomeni numele în istorie (căci e vanitate respingătoare setea după glorie), să lase totuși în propria sa conștiință și în credința sa urme vădite că și el a existat? Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea aceasta, ziceam 42. Or
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]