10,865 matches
-
firul conduitei sale de după 1815 față de Turcia, ținând să impună acesteia din urmă respectarea tratatelor, în care scop țarul dorea să atragă de partea sa „Sfânta Alianță” și să acționeze în numele ei. Țarul - cum bine a fost spus - socotea „chestiunea Principatelor exclusiv rusă, spre deosebire de cea a Greciei, pe care o privea ca europeană”, dar retragerea trupelor otomane din Principate, stabilirea domnitorilor și, în general, reglementarea situației lor potrivit tratatelor ruso-turce au devenit cereri „internaționale”, ele fiind discutate în congresele „Sfintei Alianțe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țarul dorea să atragă de partea sa „Sfânta Alianță” și să acționeze în numele ei. Țarul - cum bine a fost spus - socotea „chestiunea Principatelor exclusiv rusă, spre deosebire de cea a Greciei, pe care o privea ca europeană”, dar retragerea trupelor otomane din Principate, stabilirea domnitorilor și, în general, reglementarea situației lor potrivit tratatelor ruso-turce au devenit cereri „internaționale”, ele fiind discutate în congresele „Sfintei Alianțe” și formând obiectul unui protocol ruso-prusian și a unei înțelegeri ruso-austriece. Ce-i drept, țarul încercase să confiște
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cereri „internaționale”, ele fiind discutate în congresele „Sfintei Alianțe” și formând obiectul unui protocol ruso-prusian și a unei înțelegeri ruso-austriece. Ce-i drept, țarul încercase să confiște negocierile ruso-otomane, dar amestecul marilor puteri s-a vădit inevitabil. Împărtășim opinia că „Principatele au devenit odată cu izbucnirea mișcării eteriste și a răscoalei lui Tudor Vladimirescu o problemă internațională” și că „anul 1826 marchează sfârșitul internaționalizării problemei Principatelor”, când ele redevin o „afacere ruso-turcă”. Am sublinia însă că, în ciuda progreselor pe care le făcea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încercase să confiște negocierile ruso-otomane, dar amestecul marilor puteri s-a vădit inevitabil. Împărtășim opinia că „Principatele au devenit odată cu izbucnirea mișcării eteriste și a răscoalei lui Tudor Vladimirescu o problemă internațională” și că „anul 1826 marchează sfârșitul internaționalizării problemei Principatelor”, când ele redevin o „afacere ruso-turcă”. Am sublinia însă că, în ciuda progreselor pe care le făcea ideea națională română, marile Puteri, conduse de „duhul Sfintei Alianțe”, n-au gândit la sensul național al problemei Principatelor, adică n-a fost pusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1826 marchează sfârșitul internaționalizării problemei Principatelor”, când ele redevin o „afacere ruso-turcă”. Am sublinia însă că, în ciuda progreselor pe care le făcea ideea națională română, marile Puteri, conduse de „duhul Sfintei Alianțe”, n-au gândit la sensul național al problemei Principatelor, adică n-a fost pusă o „chestiune română” având caracter internațional. Ele au tratat situația unor „provincii” ale Porții Otomane, asupra cărora țarul își aroga drepturi particulare, încât nu considerau necesară inițial nici măcar numirea unor domnitori pământeni. Este însă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
având caracter internațional. Ele au tratat situația unor „provincii” ale Porții Otomane, asupra cărora țarul își aroga drepturi particulare, încât nu considerau necesară inițial nici măcar numirea unor domnitori pământeni. Este însă de netăgăduit că prefacerile politice, prin care au trecut Principatele Romane în acei ani, au marcat un mare avans pe calea individualizării situației lor internaționale. Pentru prima dată se introducea într-o convenție internațională, cea de la Akkerman (1826), un Act separat relativ la Principatele Române, procedura repetată trei ani mai târziu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că prefacerile politice, prin care au trecut Principatele Romane în acei ani, au marcat un mare avans pe calea individualizării situației lor internaționale. Pentru prima dată se introducea într-o convenție internațională, cea de la Akkerman (1826), un Act separat relativ la Principatele Române, procedura repetată trei ani mai târziu prin tratatul de la Adrianopol. Este bine cunoscută însemnătatea celor două acte pentru evoluția ulterioară a societății românești. Vom sublinia doar că, prin ele, întărirea autonomiei și ruperea graduală de Poarta Otomană sunt dobândiri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
române. Răspândirea ideilor revoluției franceze și, îndeosebi, dezvoltarea mișcării de emancipare a popoarelor făceau caduce proiectele de anexiuni teritoriale. Planurile sau sugestiile lui Pastel, în 1821, Dibici, în 1827, Jeltuhin și Polignac, în 1829, de anexare totală sau parțială a Principatelor Române au rămas fără ecou, în vreme ce cârmuitorii Rusiei țariste au eliminat din politica lor proiectele de creare a unui imperiu grecesc în sud-estul Europei și de anexări, preferând calea reorganizării statale în această parte a continentului. Aceeași soartă au avut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat în sud-estul Europei, legat dinastic sau sub protectoratul țarului. În schimb și în ciuda reacției „Sfintei Alianțe”, au făcut progrese ideile de emancipare națională deplină. Un François Recordon sau Laurençon, în 1821, de pildă, erau siguri de izbânda acesteia în Principatele Române. Referindu-se la țările noastre, „British Press” scria la 16 aprilie 1821 că, „aflate la nordul Dunării, aceste provincii pot să fie separate de Imperiul Otoman fără a pune în pericol existența acestuia”. Președintele Greciei, I. Capodistria, a trimis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cel din urmă; Constantinopol, oraș liber, și constituirea în Balcani de state monarhice independente. La 22 iunie 1828, [I. A.] Dașcov i se adresa lui Al. Sturdza, cerându-i să-l influențeze pe [generalul conte F. P.] Pahlen în reorganizarea Principatelor, în sensul unirii lor, „căci eu țin mereu la ideea, atât de fertilă în mari consecințe, a reunirii celor două Principate”. În același an, Dașcov a elaborat un memoriu privitor la chestiunea orientală și, prevăzând căderea Turciei, a propus formarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
i se adresa lui Al. Sturdza, cerându-i să-l influențeze pe [generalul conte F. P.] Pahlen în reorganizarea Principatelor, în sensul unirii lor, „căci eu țin mereu la ideea, atât de fertilă în mari consecințe, a reunirii celor două Principate”. În același an, Dașcov a elaborat un memoriu privitor la chestiunea orientală și, prevăzând căderea Turciei, a propus formarea unor state balcanice independente, soluție pe care țarul a acceptat-o vremelnic. Unirea Principatelor Române figurează și într-un proiect de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în mari consecințe, a reunirii celor două Principate”. În același an, Dașcov a elaborat un memoriu privitor la chestiunea orientală și, prevăzând căderea Turciei, a propus formarea unor state balcanice independente, soluție pe care țarul a acceptat-o vremelnic. Unirea Principatelor Române figurează și într-un proiect de raport al lui Al. Sturdza către [K. R.] Nesselrode, din 18 septembrie 1828, un prinț străin cu domnie ereditară „Grecia, Serbia și Moldovlahia” ar forma o zonă de neutralitate și bunăstare între Turcia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de țar și Nesselrode, în care se recomanda însă menținerea Imperiului Otoman și prevenirea mișcărilor de eliberare națională, ceea ce înseamnă că cercurile conducătoare țariste înțelegeau independența prezumtivelor state într-o manieră proprie. Cât de mult dorită era independența reală în Principatele Române și cât de bine era cunoscută această dorință la Petersburg, rezultă fie și numai din faptul că, în noiembrie 1828, [feldmareșalul P. H.] Wittgestein asigura boierimea moldoveană că țarul nu va pune sabia în teacă până ce coreligionarii săi nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contrarevoluție și de reflux revoluționar, a diminuat influența partidei democratice, fenomen ce s-a manifestat incipient chiar în cursul desfășurării evenimentelor din 1848-1849. Existența unui „Comitet polonez” în 1831-1832 în Moldova coincide cu începutul acțiunii organizate a emigrației polone în Principatele Române în perioada premergătoare anului 1848. „După 1835 și sigur după 1836 - spune Marceli Handelsman - anturajul prințului Czartoryski începe să arunce priviri mai atente asupra Principatelor”, pentru ca după criza politică din 1840-1841 Adam Czartoryski să-și traseze linia de conduită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
polonez” în 1831-1832 în Moldova coincide cu începutul acțiunii organizate a emigrației polone în Principatele Române în perioada premergătoare anului 1848. „După 1835 și sigur după 1836 - spune Marceli Handelsman - anturajul prințului Czartoryski începe să arunce priviri mai atente asupra Principatelor”, pentru ca după criza politică din 1840-1841 Adam Czartoryski să-și traseze linia de conduită față de Poartă și să stabilească în 1841, la Constantinopol, o agenție permanentă a emigrației polone. Principatele Române vor fi străbătute de emisari polonezi, unii dintre ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anturajul prințului Czartoryski începe să arunce priviri mai atente asupra Principatelor”, pentru ca după criza politică din 1840-1841 Adam Czartoryski să-și traseze linia de conduită față de Poartă și să stabilească în 1841, la Constantinopol, o agenție permanentă a emigrației polone. Principatele Române vor fi străbătute de emisari polonezi, unii dintre ei rămânând aici ca agenți. După proiectul din 1834 de unire a țărilor române, al polonezului Adolf David, anii 1837-1839 ni se înfățișează ca un moment de culme a raporturilor româno-polone
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de utilizare a românilor și a teritoriului lor, cărora tinerii fruntași români le-au răspuns - după opinia lui Gh. Duzinchevici - în 1837, deci înainte de Câmpineanu, cu propuneri de colaborare în temeiul forței pe care le-ar fi oferit-o unirea Principatelor. Au fost apoi angajate binecunoscutele tratative cu Ion Câmpineanu, care ținteau, printre altele, și la unirea Moldovei cu Țara Românească. Activitatea partidei democratice a urmat și ea o curbă progresivă. La 27 februarie 1835, Metternich îl încunoștiința pe contele Bekendorff
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova, care a dobândit treptat un asemenea ascendent, încât cinci ani mai târziu ea avea la dispoziție biroul lui Gherghel, ispravnicul de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Gherghel, ispravnicul de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să asigure partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să asigure partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie pe care cauza polonă o afla în patria noastră. Prin tradiție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preciza noi. Se cuvine totuși să subliniem că este vorba numai de o influență, deoarece coordonatele gândirii și acțiunii românești în cele trei direcții aveau un contur propriu relativ bine închegat. În ajunul izbucnirii revoluției din 1848, emigrația polonă în Principatele Române era numeroasă și puternic ancorată. Zeci de preceptori, zeci de medici, mecanici și meșteșugari, arendași și administratori de moșii, negustori etc., erau răspândiți pe întreg teritoriul românesc, îndeosebi în stânga Milcovului, unde formaseră mari grupări la Iași, Botoșani, Mihăileni ș.a.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșiile Cantacuzineștilor și Moruzeștilor, la cele ale lui Vasile Sturdza, D. Rallet etc. Ajuns în Moldova în 1846, Anton Wasniewski constata că, „în anii din urmă, chiar și polonii emigrați caută în număr mare aici adăpostul”. Numărul emigraților polonezi în Principatele Române a sporit însă considerabil după evenimentele anului 1846 din Galiția, când „mulți polonezi au început să treacă în Moldova” - constata consulul rus la Iași, Kotzebue, într-un raport din 24 ianuarie 1847. Acest aflux, ca și febrila activitate a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1847. Acest aflux, ca și febrila activitate a emigraților, a îngrijorat cabinetele din Petersburg și Viena. După ce au nimicit republica Cracoviei - scria Codrika lui Guizot la 4 ianuarie 1847 - guvernele care au cooperat la acest act își întorc privirea spre Principate. Sub pretextul că Moldova servește de refugiu unui număr de polonezi, agenții ruși și austrieci au primit ordin să-și dubleze vigilența. Invocând surse autentice, Codrika susținea că Metternich proferase amenințarea „că dacă Moldova continua să fie un focar de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie un focar de intrigi și comploturi, nu se va sta la îndoială deloc să fie tratată cum a fost tratată Cracovia”. Istoricul V. Ja. Grosul a avansat chiar ideea potrivit căreia între cauzele intrării trupelor țariste la 1848 în Principatele Române ar fi fost și aceea a activității emigrației polone aici, Nicolae I declarând că „nu va îngădui ca Moldova să devină un focar polonez”. Fapt este că, încă în 1846, austriecii și rușii au trimis în Moldova agenți însărcinați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sârbi și românii moldoveni pentru răscularea Galiției. Aceste obiective erau realizabile, de vreme ce în Moldova se acumulaseră condiții interne vădind existența tuturor trăsăturilor proprii unei situații revoluționare. Pe de altă parte, partida aristocratică plănuise să anihileze acțiunea partidei democratice polone în Principatele Române și să aducă sub ascultarea ei pe toți emigrații polonezi de aici. Aceasta a și fost principala misiune a emisarilor lui Adam Czartoryski, trimiși în Principatele, începând cu 1846: Mihail Budzynski, P. Butkiewicz etc. În mai 1847, Budzynski elaborase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]