10,122 matches
-
placă de marmură aflată pe un monument de piatră. Textul inscripției este următorul: ""În această biserică, la 20 august 1850, au primit sf. taină a cununiei Iraclie și Emilia Porumbescu, părinții nemuritorului Ciprian Porumbescu"". O altă serie de lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1935-1936, cu acest prilej fiind decapată tencuiala de pe porțiunea de zid de piatră din exterior, iar ocnițele din cărămidă au rămas tencuite. În cursul anului 2007, cu ocazia unor lucrări de curățare a pereților interiori
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
interioare sunt la rândul lor întărite de o structură de stâlpi care se ridicau din colțurile navei și median pe sub bolta semicilindrică. Toată nava este întărită median de o grindă tirant. În forma inițială, la care s-a revenit după restaurarea din 1967, biserica a avut doar un naos alungit și o absidă pătrată pentru altar. Lipsa pronaosului este neobișnuită bisericilor de lemn ortodoxe din secolul 17 în zonă. Modelul putea fi totuși preluat de la bisericile de zid din apropiere.
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
aprinsă candela credinței strămoșești și spiritualității românești, pentru a ne lumina calea spre mântuire nouă și urmașilor noștri“". Din cauza faptului că biserica începuse să se degradeze, ea a fost închisă în anul 2004 pentru efectuarea de lucrări de consolidare și restaurare. La 23 martie 2004 s-a sfințit locul unde urma să se ridice o capelă de lemn pentru săvârșirea slujbelor religioase în timpul cât biserica monument istoric ar fi fost închisă. Capela din lemn, cu hramurile „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ și
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
lemn, cu hramurile „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ și „Ștefan cel Mare și Sfânt“, a fost sfințită la 19 decembrie 2004 de către arhiepiscopul Pimen, înconjurat de un sobor de preoți. În anul 2009, biserica din Părhăuți a fost prezentată în programul „Restaurare”, realizat de către Televiziunea Română, în colaborare cu instituții ale statului specializate în domeniul artei și culturii. Lăcașul de cult necesita urgente lucrări de restaurare din cauza degradării construcției și a picturilor interioare. În prezent, acest lăcaș de cult nu mai păstrează nici un
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
înconjurat de un sobor de preoți. În anul 2009, biserica din Părhăuți a fost prezentată în programul „Restaurare”, realizat de către Televiziunea Română, în colaborare cu instituții ale statului specializate în domeniul artei și culturii. Lăcașul de cult necesita urgente lucrări de restaurare din cauza degradării construcției și a picturilor interioare. În prezent, acest lăcaș de cult nu mai păstrează nici un fel de mobilier vechi sau vreun obiect de cult cu valoare istorică sau artistică. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți este o construcție
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
romano-germani. Sub Ottoni, regatul francilor estici a devenit în cele din urmă Germania, cu rezultatul unificării ducatelor Lorena, Saxonia, Franconia, Suabia, Turingia și Bavaria, odată cu încoronarea imperială a lui Otto I din anul 962. Aceasta nu a fost totuși o restaurare în Evul Mediu a Imperiului Roman antic pentru că: După stingerea dinastiei ottoniene, odată cu moartea împăratului Henric al II-lea (1024), coroana a fost preluată de dinastia salienă. Liutgarda, fiică a împăratului Otto I s-a măritat cu ducele salian Conrad
Dinastia Ottoniană () [Corola-website/Science/325338_a_326667]
-
fost pictată în anul 1801 de către zugravul Vasile Muntean din Laz. În exterior, are o pictură sub streașină, un brâu. În interior pictura se păstrează în întregime, a fost restaurată în anii 1988-1989 de către Stinghe Mihai, dar după puțin timp, restaurarea picturii a fost compromisă din cauza unui puternic atac biologic (toată pictura s-a înnegrit), și a fost nevoie de o altă restaurare, cu alte metode, care să garanteze eficiența restaurării. Biserica are două cupole din cărămidă și o semicupolă deasupra
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
pictura se păstrează în întregime, a fost restaurată în anii 1988-1989 de către Stinghe Mihai, dar după puțin timp, restaurarea picturii a fost compromisă din cauza unui puternic atac biologic (toată pictura s-a înnegrit), și a fost nevoie de o altă restaurare, cu alte metode, care să garanteze eficiența restaurării. Biserica are două cupole din cărămidă și o semicupolă deasupra altarului. Cu ani în urmă, în zidurile bisericii au apărut fisuri, fapt ce a determinat ridicarea a doi stâlpi de susținere și
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
în anii 1988-1989 de către Stinghe Mihai, dar după puțin timp, restaurarea picturii a fost compromisă din cauza unui puternic atac biologic (toată pictura s-a înnegrit), și a fost nevoie de o altă restaurare, cu alte metode, care să garanteze eficiența restaurării. Biserica are două cupole din cărămidă și o semicupolă deasupra altarului. Cu ani în urmă, în zidurile bisericii au apărut fisuri, fapt ce a determinat ridicarea a doi stâlpi de susținere și protectie în dreptul tâmplei. La altar, în exterior, s-
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
Evului Mediu românesc. Aceasta a fost finalizată și sfințită în anul 1609. După construirea bisericii mari, Biserica „Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul” a devenit biserică de cimitir. În perioada 1961-1976 s-au efectuat, cu sprijinul statului, ample lucrări de restaurare a Mănăstirii Dragomirna. Cu acest prilej, s-a restaurat și biserica din cimitir. Biserica din cimitir are formă de navă, cu un pridvor deschis de formă poligonală. Pridvorul este mărginit spre vest de cinci arcade sprijinite pe patru stâlpi cu
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
muzeele românești", cotidianul "The New York Times" făcând cu această ocazie elogiul micilor expoziții de mare semnificație. În 1991 Radu Varia creează la New York și la București Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși, menite să mobilizeze toate competențele naționale și internaționale precum și fondurile necesare pentru restaurarea Ansamblului Monumental creat de Brâncuși la Târgu Jiu. Tot în anul 1991 primește Premiul Ion Andreescu al Academiei Române. În 1992 susține prima sa conferință despre Brâncuși în Aula Academiei. În 1993 el prezintă în Aula Academiei Române cea de-a doua
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
creat de Brâncuși la Târgu Jiu. Tot în anul 1991 primește Premiul Ion Andreescu al Academiei Române. În 1992 susține prima sa conferință despre Brâncuși în Aula Academiei. În 1993 el prezintă în Aula Academiei Române cea de-a doua conferință, consacrată restaurării Ansamblului Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu. Radu Varia angrenează în proiectul de restaurare Fondul Mondial al Monumentelor de la New York, care în mai 1996 acceptă pentru prima dată să participe la procesul de restaurare a unei opere moderne. Tot el este
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Andreescu al Academiei Române. În 1992 susține prima sa conferință despre Brâncuși în Aula Academiei. În 1993 el prezintă în Aula Academiei Române cea de-a doua conferință, consacrată restaurării Ansamblului Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu. Radu Varia angrenează în proiectul de restaurare Fondul Mondial al Monumentelor de la New York, care în mai 1996 acceptă pentru prima dată să participe la procesul de restaurare a unei opere moderne. Tot el este acela care, la Washington, stabilește relația cu Banca Mondială. Fondurile pe care aceasta
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Academiei Române cea de-a doua conferință, consacrată restaurării Ansamblului Monumental Brâncuși de la Târgu Jiu. Radu Varia angrenează în proiectul de restaurare Fondul Mondial al Monumentelor de la New York, care în mai 1996 acceptă pentru prima dată să participe la procesul de restaurare a unei opere moderne. Tot el este acela care, la Washington, stabilește relația cu Banca Mondială. Fondurile pe care aceasta avea să le deblocheze sunt aprobate în baza proiectului elaborat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. "The New York Times
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
să le deblocheze sunt aprobate în baza proiectului elaborat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. "The New York Times" și "Art Watch UK", de la Londra, aveau să prezinte de altfel în articole ample și solid documentate adevărul cu privire la Proiectul de restaurare, amenajare și punere în valoare a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, proiect inițiat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. Aceste publicații au demonstrat soliditatea cercetării întreprinse de inginerii și specialiștii români împreună cu cei de la Getty Conservation Institute
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
inițiat de Radu Varia și de Fundațiile Internaționale Constantin Brâncuși. Aceste publicații au demonstrat soliditatea cercetării întreprinse de inginerii și specialiștii români împreună cu cei de la Getty Conservation Institute din Los Angeles și de la Swedish Corrosion Institute din Stockholm, angrenați în restaurarea operei lui Brâncuși de Radu Varia. Propunând, în 1998, să i se acorde lui Radu Varia Premiul Mondial "Leonardo da Vinci", Dr. Vladimir Kucera, Directorul Cercetării Științifice la Institutul Suedez de Coroziune din Stockholm, Președinte al Comisiei Europene a Națiunilor
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Comisiei Europene a Națiunilor Unite pentru Coroziune și Mediu, scrie: “Într-o lume în care specializarea devine din ce în ce mai strâmtă, e un semn de încurajare să știm că există și personalități cu o viziune globală. Participarea la procesul de cercetare în vederea restaurării "Coloanei fără Sfârșit" mi-a oferit prilejul de a-l întâlni pe Dr. Radu Varia. Am fost impresionat de extraordinara sa capacitate de-a domina nu numai domeniul istoriei artei, în care este un specialist mondial recunoscut, dar și numeroasele
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
lui Brâncuși ar rămâne necunoscute generațiilor viitoare”. Thomas Krens Director, The Solomon R. Guggenheim, New York “Dr. Varia se distinge prin cariera sa dedicată operei lui Constantin Brâncuși, interpretând în lucrări de importanță majoră operele acestui artist revoluționar. Inițiativa sa de restaurare a Coloanei fără Sfârșit e o importantă contribuție la prezervarea moștenirii lăsate de Brâncuși”. Nicholas Serota Director, The Tate Gallery, Londra “Cartea lui Radu Varia despre Brâncuși a dobândit o largă recunoaștere internațională. În ultimii ani Dr. Varia și-a
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Omer Profesor, Universitatea din Tel Aviv Director al Muzeului de Artă din Tel Aviv “Dr. Varia este un mare savant, a cărui cercetare în domeniul Brâncuși a fost salutată în lumea întreagă. Lupta sa încununată de succes pentru prezervarea și restaurarea Ansamblului Brâncuși este de o incomparabilă valoare, căci este extrem de important ca această mare operă să continue să existe pentru generațiile viitoare”. Dr. Vladimir Kucera Directorul Cercetării Științifice, Swedish Corrosion Institute, Stockholm Președintele Comitetului European al Națiunilor Unite pentru studiul
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
Președintele Comitetului European al Națiunilor Unite pentru studiul efectelor poluante asupra materialelor, inclusiv a monumentelor istorice și culturale “Într-o lume caracterizată din ce în ce mai mult de specializări restrânse, este încurajator să întâlnești persoane cu vederi globale. Participarea la splendidul Proiect de restaurare a Coloanei fără Sfârșit de Brâncuși mi-a oferit posibilitatea de a-l întâlni pe Dr. Radu Varia. În calitatea mea de specialist, de Președinte al Comitetului European al Națiunilor Unite pentru studiul efectelor poluante asupra materialelor, inclusiv a monumentelor
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
aspectele legate de istoria artei, domeniu în care este un specialist mondial recunoscut, ci și numeroasele aspecte științifice și tehnice legate de salvarea și prezervarea acestui monument unic. Proiectul inițiat și condus de Dr. Radu Varia va contribui astfel, odată cu restaurarea Coloanei, la noi descoperiri științifice de importanță generală pentru prezervarea obiectelor de artă”. Virgiliu Niculae Constantinescu Profesor, Universitatea Politehnica, București Președintele Academiei Române “Dr. Varia a primit în 1991 Premiul Academiei Române în domeniul istoriei artei și e la originea celui mai
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
descoperiri științifice de importanță generală pentru prezervarea obiectelor de artă”. Virgiliu Niculae Constantinescu Profesor, Universitatea Politehnica, București Președintele Academiei Române “Dr. Varia a primit în 1991 Premiul Academiei Române în domeniul istoriei artei și e la originea celui mai important proiect de restaurare a Ansamblului Monumental Brâncuși. Personal, am avut plăcerea de a-l prezenta unora dintre cei mai de seamă oameni de știință și inginei ai universității mele și ai României. Acest lucru s-a dovedit a fi pentru ei un nou
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
oameni de știință și inginei ai universității mele și ai României. Acest lucru s-a dovedit a fi pentru ei un nou teren de cercetare, iar pentru Dr. Varia garanția, din multiple puncte de vedere, a justeții soluțiilor impuse de restaurare”. Roxana Theodorescu Directorul Muzeului Național de Artă al României “Cartea lui Radu Varia despre Brâncuși este recunoscută drept fundamentală, și universal aclamată, iar restaurarea în curs de la Târgu Jiu este una dintre cele mai importante operațiuni de acest fel din
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
cercetare, iar pentru Dr. Varia garanția, din multiple puncte de vedere, a justeții soluțiilor impuse de restaurare”. Roxana Theodorescu Directorul Muzeului Național de Artă al României “Cartea lui Radu Varia despre Brâncuși este recunoscută drept fundamentală, și universal aclamată, iar restaurarea în curs de la Târgu Jiu este una dintre cele mai importante operațiuni de acest fel din lume”. George Emil Palade Profesor, University of California, San Diego Laureat al Premiului Nobel “Dr. Varia a publicat cea mai completă carte despre Brâncuși
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
acest fel din lume”. George Emil Palade Profesor, University of California, San Diego Laureat al Premiului Nobel “Dr. Varia a publicat cea mai completă carte despre Brâncuși, salutată ca o capodoperă. În ultimii ani, Dr. Varia s-a implicat în restaurarea Ansamblului Monumental creat de Brâncuși la Târgu Jiu, ansamblu neglijat un mare număr de ani”. Christo și Jeanne-Claude “Radu Varia a surprins lumea întreagă cu răbdarea și cu îndelungatul său devotament în bătălia dusă pentru restaurarea operei unuia dintre cei
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]