10,776 matches
-
Bă, ce ați avut de împărțit cu mine? Nu v-a ajuns câți bani ați aruncat în dreapta și, mai ales, în stânga. Să vă fie rușine! Acu' v-ați gândit și voi să dați banu' când am făcut refinanțări peste refinanțări! Rușine vouă! Poate la anu' voi fi dispus să mă gândesc la propunerea voastră. Pa! Și vă spun de pe acuma că nu vreau percheziții din cauza neadaptării politice a premiului, numai ca voi să vă scuzați/ justificați salariul sau onorariul. Voi, cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
așa... Când sute de mii de români se duc în Italia sau în Spania pentru a îngriji de copiii și de părinții altora, lăsându-și abandonați în țară proprii copii și proprii părinți, ei bine eu numesc acest lucru o rușine națională. O rușine pentru incapacitatea unui guvern sau a unei clase politice de a crea locuri decente de muncă în România, o rușine pentru acest model de capitalism în care în mod succesiv popoare întregi trebuie să devină servitoarele altor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mii de români se duc în Italia sau în Spania pentru a îngriji de copiii și de părinții altora, lăsându-și abandonați în țară proprii copii și proprii părinți, ei bine eu numesc acest lucru o rușine națională. O rușine pentru incapacitatea unui guvern sau a unei clase politice de a crea locuri decente de muncă în România, o rușine pentru acest model de capitalism în care în mod succesiv popoare întregi trebuie să devină servitoarele altor popoare în numele economiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lăsându-și abandonați în țară proprii copii și proprii părinți, ei bine eu numesc acest lucru o rușine națională. O rușine pentru incapacitatea unui guvern sau a unei clase politice de a crea locuri decente de muncă în România, o rușine pentru acest model de capitalism în care în mod succesiv popoare întregi trebuie să devină servitoarele altor popoare în numele economiei de piață. În acest condiții nici nu-mi mai este rușine că sunt român, îmi este rușine că sunt om
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a crea locuri decente de muncă în România, o rușine pentru acest model de capitalism în care în mod succesiv popoare întregi trebuie să devină servitoarele altor popoare în numele economiei de piață. În acest condiții nici nu-mi mai este rușine că sunt român, îmi este rușine că sunt om, altfel spus un membru al acestei specii care a inventat acest tip de economie, de feudalitate târzie. În mod ciudat, m-am simțit mai puțin "jenat" că sunt român ori de câte ori am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în România, o rușine pentru acest model de capitalism în care în mod succesiv popoare întregi trebuie să devină servitoarele altor popoare în numele economiei de piață. În acest condiții nici nu-mi mai este rușine că sunt român, îmi este rușine că sunt om, altfel spus un membru al acestei specii care a inventat acest tip de economie, de feudalitate târzie. În mod ciudat, m-am simțit mai puțin "jenat" că sunt român ori de câte ori am călătorit în Japonia sau în Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și iubire ne roagă și ne așteaptă să venim la El. Deseori Îmi pun Întrebarea: „Eu ce dau În schimb? El face pentru mine atâtea. Dar eu pentru El?” Nimic. Nimic nu fac bun, doar noianuri de păcate. Mi-e rușine că le fac și-mi pare rău de tot. Deseori Încerc să nu fac unele lucruri care nu sunt plăcute lui Dumnezeu, dar fac altele și tot fac. Parcă mă Împinge ... să le fac. De aceea mă rog uneori și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Semnele se văd de pe acum, ne dau de știre că se apropie acel moment. Atâtea se Întâmplă și credința scade În loc să crească. Și acesta este un semn. Dragostea s-a răcit În familii, Între soți și Între copii, Între frați... Rușine nu mai este prea multă. Prea multă destrăbălare este. Și multe alte rele se fac. Mă Întreb eu: „Ne mai aducem aminte de Poruncile lui Dumnezeu? Cum le păzim? Am uitat că suntem trecători și locuim În țară străină. Dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
venit o măicuță și m-a invitat la masă. Era și părintele arhim. Ieronim Crețu. A ținut să fie tot personalul la masă. Era și ziua lui de naștere, am Înțeles. Am fost vreo 9 persoane la masă. Doamne, ce rușine mi-a fost! Cum!? eu, un gunoi, să stau la masă cu superiorul Așezământului românesc de la Ierihon? Imposibil! Când am intrat pe ușă am dat Înapoi, nu voiam nici În ruptul capului. Dar nu mi-a mers. Ei au făcut
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
românesc de la Ierihon? Imposibil! Când am intrat pe ușă am dat Înapoi, nu voiam nici În ruptul capului. Dar nu mi-a mers. Ei au făcut În așa fel Încât să nu refuz. Mi se umpleau ochii de lacrimi de rușine. Cu cât doream să nu fiu văzută sau luată În seamă, cu atât mai mult ei mă Întrebau câte ceva legat de călătorie și cum mi s-a părut pelerinajul. Era greu de dat acest răspuns. Nu din cauză că nu știam, pentru
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nu fiu văzută sau luată În seamă, cu atât mai mult ei mă Întrebau câte ceva legat de călătorie și cum mi s-a părut pelerinajul. Era greu de dat acest răspuns. Nu din cauză că nu știam, pentru 157 că știam, dar rușinea a ieșit la suprafață pe obraz. Doamne, numai a mânca nu-mi mai era. Și nici foame nu-mi era deloc. Dar și Bunul Dumnezeu a stat la masă cu neputincioșii, vameșii și păcătoșii. Eu eram dintre cei din urmă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Noapte 27.07.2007 În miez de noapte Te aud Iisuse Cum tu vii Și mulți Te-așteptă... Priveghind Luptându-se cu somnul Ispitelor. Te aud, Te văd, cum vii Și mă cutremur De-al meu trecut, Și fapte de rușine Pe căi străine Departe, de lângă Tine Lumină, eu nu am găsit Așa cum, E lângă Tine! Aș spune tuturor Ce beznă-i fără Tine... Tu Ești Luceafăr, din Lumină Și-n noapte, Tu! De vii, Aduci Lumină Din Lumină! Un Bătrân
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mult, Dumnezeu s-o ierte!) Duhul Sfânt 21.02.2013 El vine la noi Să ne scoată din nevoi Duhule Sfinte Luminate Te rog, Iartă-mi păcatele toate Că multe Doamne sunt... Și nu pot ca să le uit! Mi-e rușine Și-mi pare rău C-am păcătuit mereu Dar, Te rog, de mi le iartă Și mă spală de Îndată! Cu lacrimile mele Ca să-mi duc zilele... Puține, puțin a mai rămas Poate ziua cea de azi! Te strig! Te
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Străinul Străin am fost odată Străin și alungat Nici frați n-avem, nici tată Nici Mamă-ndurerată Să-mi mângâie vreodată Obrazu-nlăcrimat Dar Te-am aflat pe Tine Iisuse prea iubit! În chinuri și suspine La mulți le-a fost rușine Să vină lângă mine Tu singur ai venit Necazurile toate La Tine m-au adus De atunci Îmi ești de toate Milă și Dreptate Tată-mi ești și frate Și Mamă, Tu Iisus! Rămân eu lângă Tine Sub crucea Ta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
masă. Când trece un străin pe acolo, dacă-l văd, îl poftesc să bea și dacă acela refuză, îl iau pe sus și îl duc în casa, unde îi dau să bea până îl îmbată (socotind că este o mare rușine ca un străin să plece de la ei fără să se fi îmbătat (subl. ns.); iar acesta blesteamă apoi și înjură pe stăpânul casei care l-a poftit, în loc să-i mulțumească”. Totodată, misionarul, în călătoria sa, descria ținuturile tătarilor, cerchezilor, abbazilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la aceeași dată, Papa Urban al VIII-lea, într-o "Bulă" "Despre iarba numită vulgar tabaco", având în vedere că "mul-te persoane de ambele sexe, chiar și sacerdoți și clerici, uitând de cele sfinte îl fumează peste tot, fără rușine, chiar și în timpul oficierii sfintei slujbe", interzicea "utilizarea tutunului sub portice și în interiorul bisericilor, fie că tutunul este mestecat, fumat în pipă sau prizat pe nas", delincvenții "fiind excomunicați imediat". În Franța, o ordonanță regală din 1615 decidea că "este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și numărul lui cel mai reușit era cu April Showers - „Ploi de aprilie”. Într-o zi Benny a intrat În camera de zi foarte agitat. - Moishe tocmai s-a internat, a zis el. E un pomanagiu și un curist. O rușine pentru rasa evreiască. - Dar, Benny, a zis cineva, are soție și copii. - Poa’ să aibă și zece copii, a replicat Benny. Tot curist rămîne. Moishe și-a făcut apariția o oră mai tîrziu. Era În mod destul de vădit curist și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
până se va întoarce. Nu reveni însă, ci trimise pe al doilea agent să ridice pe cel dintâi. Acesta era un dezertor care m-a apostrofat pe românește ca să mă încurajeze și să mi arate simpatia lui. „Nu ți-e rușine, domnule, să faci o astfel de meserie? Vorbești românește, spui că ești ofițer român și servești dușmanul! Cu mine să nu mai vorbești!“ Hartenstein se duse direct la Grig. Cantacuzino, căci trebuia să execute mandatul de aducere, dat din eroare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alți ofițeri instalați și a fost oprită a mai călca prin casă. Această frumoasă poliție avea o purtare de ne închipuit. Orgiile petrecute în casă la Ionel și chiar în bazinul grădinii au înmărmurit pe servitori și pe vecini. [Spre rușinea noastră, se cita și numele unor doamne române care au participat cel puțin la mesele lor mai puțin decoltate, dar totuși destul de vesele - d-nele dr. Vlădoianu.](Ibidem, p. 85.) Într-o zi, d-na Crivăț fu chemată de căpitanul Scheibl
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe furiș din ele în buzunar. Au vândut călugărițelor, mie și Liei multe bucăți. Bucura, femeia de serviciu, care rămăsese cu mine după plecarea Dumitrei, a recunoscut pe un soldat ardelean care opera la clopote. „Nu ți-e milă și rușine să faci așa ceva?“ l-a întrebat. — „Ba îmi este, dar ce pot?](Ibidem, p. 169.) Într-o oră tot a fost săvârșit. Maica stariță, revenind acasă cu trăsura, i-a întâlnit, cu camionul încărcat cu clopote întregi și sfărâmate, la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la noi. „Doamnă, să nu vă supărați“, dar fără voie i-am zis: „Cum, domnule, faci pe jidanul la nemți și vii să-i bagi în casa unde ai fost așa de bine primit și de atâtea ori ospătat? E rușine!“ - „A plecat?“ - „Da, n-a mai zis nimic și au plecat!“ - „Bine ai făcut.“ Dacă în urmă a tradus Biblia, să-i fie ca o ispășire pentru păcatele împotriva Neamului și credinței, dar să nu facă morală în public.] (Ibidem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
biroul păcii, înaintă și-i strânse mâna, apoi, întorcându se la lume, dete cuvântul lui de onoare că nu au venit francezi în Athénée Palace; fluierăturile se înmulțeau, [ca] și apostrofele injurioase. Pia Danielo polu, pierzându-și timiditatea, îi strigă: „Rușine, domnule, ca un ofițer român în uniformă să dea mâna cu vrăjmașul înaintea noastră!“ El, foarte supărat: „Mai bine te-ai duce acasă, domnișoară!“ Mackensen, dus la masă pe ușa din dos. C. Arion, speriat și prea vecin cu teatrul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcut cererea de trei săptămâni și noi nu v-am executat încă, în speranța de a vă putea porni și cruța de această greutate. Acum trebuie să vă îndreptați prin cale oficială, nu prin mine.“ [„Știu, doamnă, mi-e foarte rușine de a mă adresa la dumneata.“ „Eu, domnule, mă simt foarte măgulită că, după ce m-ați persecutat în toate felurile timp de doi ani, aveți așa mare încredere în simțimintele mele uma nitare, încât la mine veniți, dar, într-adevăr
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1939345, Basarabia. Fără această nădejde nu ar mai fi de trăit. Să tindem din copilărie la România Mare, înfăptuită prin sacrificiile a trei generații și ale familiei mele, în special, și să vedem acum destrămarea acestei unități, ce durere, ce rușine și ce umilire, mai ales în chipul cum a fost începută, fără o protestare măcar, dacă nu o rezistență! audiențe la rege 1 iulie - Generalul Antonescu 3 iulie - Opoziția unită. Guvernul Gigurtu Arestarea generalului Antonescu - 9 iulie La 1 iulie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu a voit să oficieze, simțind, probabil, că în ziua scadenței, care fatal va urma, ar face parte din cei cari vor plăti cu capul lor aceste nenorocite ceremonii și asasinate. Precum nici la Iași, la serbarea legionară, numai Gurie, rușinea prelaților basarabeni, a oficiat slujba. La Radio Londra concluziunea era: „Ces assasinats avec la connivence du gouvernement qui n’a pas arrété les assasins“. ianuarie 1941 Legionarii au toată puterea, Antonescu joacă rolul lui Kerenski: discursuri, proclamații și completă neputință
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]