11,011 matches
-
fi trecut prin cap să pun vreo Întrebare În legătură cu el, dar cât de Înduioșat am fost când mama - la prima reîntâlnire după 12ani!- mi l-a Înmânat. Îl purtasem până la vârsta de opt ani, de sărbători... Sași, aici la Berlin, slavă Domnului, nu există - sau cel puțin nu Întâlnesc vreunul, În nici un caz În clasele unde Îmi țin cursurile. Podoaba incognito am arătat-o cursanților Încântați. Nu văzuseră În viața lor asemenea piesă de garderobă! În afara tuturor modelelor... În gând, i-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era dintr-o tipică familie triestină, cu rude croate și grecești. Familia mea era foarte italiană, dar cosmopolită. Bunicul dinspre mamă, scriitor și filosof, vorbea și croata. M-au interesat scriitorii veniți la Trieste, care au renunțat la formația lor slavă, devenind ai locului pe care l-au descoperit și reinventat. Așa am intrat În contact și cu iudaismul Europei Centrale. Părinții mei aveau relații cu evrei. Nu erau evreii italieni naționaliști și antifasciști. Reprezentau o spontană nouă dimensiune culturală pluralistă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
soluția de evadare. Acesta aștepta, crispat, În colțul de stradă convenit, când a văzut, Îngrozit, apropiindu-se o figură ieșită din caricaturile antisemite ale vremii. Arătarea, Înfășurată Într-o imensă blană groasă, l-a salutat, de departe, zgomotos și vesel: «Slavă Domnului, frigul s-a mai muiat!». Nu de nemții din jur Îi era frică. Întregul Reich nazist n-ar fi izbutit să-i schimbe cu o iotă comportarea. Era gata, oricând, să-și riște viața În Înfruntarea cu Hitler, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mișcare se urmărea stăpânirea directă a puterii politice din România. Nu era o forță politică organizată care să se opună comunismului. Autoritatea de stat era bazată pe principiul democrației absolute. În regiunile unde se infiltraseră mase mari de străini, minorități slave înclinate spre comunism, aveau răspunderea menținerii siguranței poporului român, oameni cu trecut îndoielnic sau chiar de sânge străin. Partidul liberal înfrânt în alegerile din Decembrie 1928, a așteptat acest pretext pentru a veni din nou în atenția opiniei publice. Ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Acuzat, Martor, Apărător în Procesul Vieții Mele”. în această carte, la pagina 159 este un capitol intitulat: Nemaipomenita moarte a lui Nicolae Petrașcu: „Poate nu scriam aceste rânduri dacă moartea lui nu m-ar fi cutremurat și pe mine, care slavă Domnului, am trecut prin multe necazuri și suferințe. Într-o zi (în 1968), sosește de la București un anchetator de la Ministerul Securității, căci poate nu erau destui securiști la Sibiu. Nicolae Petrașcu e „invitat” la Securitate. La întrebarea mea, ulterior: „Ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mi-am sprijinit coatele de o ieșitură în stâncă, am pus un picior într-o scobitură și m-am ridicat deasupra. — Am găsit-o! Vocea mea a răsunat ciudat din pricina durerii pe care o simțeam în rana ce pulsa puternic. — Slavă Domnului! exclamă ea. I-am luat lanterna din mână și am tras-o și pe ea sus. Ne-am așezat în fața grotei. Tremuram de frig. Mi se udaseră pantalonii și cămașa. Aveam senzația că înotasem într-un pahar uriaș cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fondului comun, ceea ce nu ar duce la negarea provenienței sud-dunărene a unor subiecte. Ca modele de urmat, F. și-a ales dintre comparatiști pe B.P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, D. Caracostea, M. Gaster și Tache Papahagi. Și-a însușit câteva limbi slave, ca să aibă astfel acces la izvoare de mâna întâi, să identifice, pe cât posibil, toate paralelismele la subiectele ce l-au interesat. În Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești (1975) afirmă că din 401 de subiecte, câte însumează cântecul epic
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
să hotărască care dintre cele trei zeițe: Athena, Hera și Afrodita merită mărul. Fiecare dintre zeițe căuta să-l înduplece să-i dea ei mărul, făgăduindu-i o mare răsplată; astfel, Hera îi promise domnia peste Asia întreagă, zeița Athena slavă și biruință în războaie, iar Afrodita îi făgădui să-i dea de soție pe cea mai frumoasă dintre muritoare, pe Elena, fiica lui Zeus și a Ledei. Paris nu stătu mult pe gânduri și-i dădu mărul Afroditei. Bibliografie Victor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
nu dă pace mâțelor, merge cu plugul, se scaldă, fură mere, pere, cireșe și o pupăză (pe care apoi vrea să o vândă la iarmaroc drept găinușă), ridică, jucându-se cu fratele Zahei de-a biserica și popii, „casa în slavă”, nu își ajută mama pe cât ar trebui etc. Despre Nică nu se mai pot spune multe dacă se acceptă axioma călinesciană potrivit căreia „Creangă povestește copilăria copilului universal”. Soluția ar fi de a citi Amintirile... din perspectiva din care au
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
IX.1927, Glăvani - Cetatea Albă - 25.IV.1993, București), traducător și poet. Este fiul Paraschivei (n. Balaban) și al lui Dumitru Deșliu, învățător. După studii liceale la Ismail, Pitești, București și Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secția de limbi slave a Universității din București (1972-1975). Funcționează, în județul Argeș, ca pedagog și profesor suplinitor la Școala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borlești, șef al Secției de cultură și artă a raionului Merișani. A fost și redactor la
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
acuzat că ar fi „unealta și năimitul” consulului rus Hitrovo, mânia celui care scrie articolul Hitrovo și uneltele sale fiind stârnită și de poezia Înmânarea unui cavaler guard din „România literară”, în care Macedonski se lăuda cu o presupusă origine slavă. Din „Revista nouă” se reproduc și Amintiri din pribegia după 1848 de lon Ghica. Mai multe traduceri, din operele istoricului Theodor Mommsen (Războaiele romanilor la Dunăre), ale lui Luigi Capuana (Scârba), Ouida (romanul Molii), Dostoievski (Femeia altuia), Armando Palacio Valdès
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
îl reține ca poet cu o evoluție dintre cele mai spectaculoase și totodată ca pe un caz dramatic de conștiință. SCRIERI: Goarnele inimii, București, 1949; Cântec pentru Legea cea Mare, București, 1949; Lazăr de la Rusca, București, 1949; Poezii. Cântec pentru slava lui Gheorghi Dimitrov, București, 1949; În numele vieții, București, 1950; Minerii din Maramureș, București, 1951; Versuri alese, București, 1953; Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, București, 1956; Cântec de ruină, București, 1957; Ceva mai greu, București, 1958; Lazăr de la Rusca. Minerii din
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după izvoare slave (Vasile Christu), Poezia armatolilor în literatura populară neogreaca (Ion Scrima) ș.a. De o atenție deosebită beneficiază literatura neogreaca prin traduceri din Campanis, Mavlis, Eftaliotis, C. Palamas, Aristotel Valaoritis, în vreme ce D. Păscu scrie despre Nopțile albaneze. Revista este o sursă de
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
vârtej năucitor, a atâtor personaje, „înghesuirea” atâtor elemente: toate acestea au fost pictate, cu imagini cinetice și sintetice, prin utilizarea mecanismelor argheziene de producere și însuflețire a versului. Dar, odată developate aceste instantanee, ele trebuie să încremenească într-o barbiană „slavă stătătoare”, pentru ca magia să nu se mai spulbere niciodată. Bâlciul oniric, suspendat într-o imagine bogată, somptuoasă, fabuloasă, va fi astfel prelungit la infinit, eternizat. Poezia lui D. este în întregul ei o minunată halima. Dintre poeții de azi Leonid
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
de un an urmează cursuri de filologie la École des Hautes Études, la École des Chartres, la Collège de France și la École des Langues Orientales. Inteligență vie, dar nedisciplinată, G. este preocupat pe rând de limbile romanice, de limbile slave și de filologie, concurând chiar pentru un post la Catedra de filosofie a Universității ieșene. Se oprește, în cele din urmă, la studierea psihologiei. Cu sprijinul efectiv al lui Titu Maiorescu, în anul 1889 obține o bursă de studii în
GRUBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287375_a_288704]
-
cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
din casa mea/ să poată citi cu ușurință ceea ce uneori nici cu/ prețul vieții nu au putut desluși»./ și i-am mai spus Zguduitorului să-mi ia poezia dar să-mi/ lase mintea întreagă ca să pot scrie poeme numai despre / slava și mărirea Lui și acele poeme să fie numai și numai tăcere.” Altă dată dialoghează căutându-l și drămuindu-l, arghezian, în tencuială: „I-am spus Zguduitorului: când Te caut în var și nu te găsesc/ Te caut în tencuială
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
de la Universitatea din Kiev, ca bursier, până în 1911, când își ia licența magna cum laude. În 1911-1912 urmează un curs superior academic, cu o specializare pe profil pedagogic. În perioada studenției, profesorul Vladimir Peretz, eminent savant, bun cunoscător al literaturilor slave de răsărit, îl îndrumă către studiul literaturii și culturii românești, din perspectiva documentelor aflate în biblioteci și arhive din Ucraina, Rusia și Polonia. Din aceeași perioadă datează și debutul său publicistic, în ziarul „Viața Basarabiei”, unde semnează articole politice cu
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
române vechi la Universitatea din București. Colaborează cu studii la „Cuvânt moldovenesc”, „Școala basarabeană”, „Revista istorică română”, „Analele Academiei Române” ș.a. Istoric și slavist, C. este un cercetător pe linia documentarismului erudit. Istoria veche se circumscrie, în viziunea sa, „unei lumi slave care ne înconjoară și cu care trăim într-o ajutorare spirituală” (Marin Bucur). Dacă N. Cartojan identificase legăturile cu lumea sud-est europeană, C. urmărește, cercetând spațiul slav răsăritean, o apropiere, o legătură cu acesta, dar nu o suprapunere. „Scopul istoricului
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
pseudonim al lui Mircea Sandu; 13.V.1940, București - 22.IV.1996, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Răportaru) și al lui Gheorghe Sandu, constructor. După absolvirea Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, face studii de filologie slavă, începându-le la Iași, în 1959, și terminându-le la București, în 1964. Este redactor la Agerpres (1965-1966), la Editura pentru Literatură (1967-1969), la Editura Eminescu și la Cartea Românească (de la înființarea acesteia, în 1970). După 1989 este redactor-șef
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Lăcustele, Brașov, 1897; Casierul, Brașov, 1897; Plevna, Brașov, 1902; Vițelul de aur, Brașov, 1903; Vistavoiul Marcu, Brașov, 1903; Nici minte, nici noroc, Brașov, 1903; Pur și simplu, Brașov, 1903; Bicicleta la mahala, Brașov, 1903; Săricica, Brașov, 1903; Împletește-despletește, Brașov, 1903; Slavă Domnului, masa e pusă, Brașov, 1903; Apă rece, Brașov, 1903; Tot găina cântă, Brașov, 1903; Otilia sa, Brașov, 1903; Ah, sărmana vreme veche, Brașov, 1904; În preajma expozițiii. Amintiri reîmprospătate. Domnul Tudor - Cuza Vodă, Brașov, 1906; Cartea veteranului Stan Pârjol, Brașov
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
ei consacrat sau sub diferite alte titluri (Albinușa, ...), lucrarea a pătruns în spațiul autohton încă din secolul al XVI-lea. Nicolae Cartojan înregistrează doar pomenirea unei traduceri din limba italiană, datând din 1592 de către Gherman Vlahul, din păcate pierdută. Din slavă s-au tradus mai multe variante, cea mai veche în 1620, de către popa Ion Românul din Ardeal, cuprinsă în Codex Neagoeanus, o alta din 1693, realizată de prolificul dascăl Costea de la biserica Șcheilor din Brașov 53. În fine, nu au
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
către Romani ale apostolului Pavel (8, 20-21: Căci făptura a fost supusă deșertăciunii nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o cu nădejdea însă că și ea, făptura însăși, se va elibera din robia stricăciunii spre libertatea slavei fiilor lui Dumnezeu"6) a dat mult de furcă scolasticilor. Într-un studiu care pledează pentru o judecare a acestor realități în contextul lor firesc, Michel Pastoureau rezumă întreaga dezbatere scolastică pe marginea acestui subiect dificil, privind statutul animalului într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
probabil în secolul al IV-lea, deși primele manuscrise păstrate datează din secolul al IX-lea, acest tratat atrage imediat și influențează decisiv întreaga cultură europeană, fiind tradus, prelucrat, transformat, imitat, într-un cuvânt adaptat în toate limbile vernaculare și slave ale Europei creștine. Simplitatea sa, continuarea unei tradiții perene, a fabulei, căreia i se extinde de acestă dată morala, care devine mai explicită îi asigură un succes extraordinar. Puține cărți ale Evului Mediu au fost atât de traduse, de citite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pământului mai vestit și mai ales era (nici de alcătuire a atâtea numere într-un nume te mira, căci mai pre urmă și aceasta taină vii înțelege), a căruia vrednicie, macar că lumii știută ieste, însă într-acesta chip numele, slava și puterea adăogând, până într-atâta au crescut."9 Superlativul este la el acasă și cu aceste premise înfipte trainic în memorie va trebui urmărită întreaga saga a transformării unui miel într-un leu care cumulează calitățile mai multor viețuitoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]