10,741 matches
-
instanței, precum și pe declarațiile victimei și ale fiului acesteia, prezentate de organele de cercetare penală. Tribunalul a reținut în special că reconstituirea nu a avut loc în prezența reclamantului; instanța a subliniat că singurul aspect ce rămânea de clarificat în speță era acela dacă reclamantul fusese sau nu prezent la locul săvârșirii infracțiunii, dat fiind că ceilalți 2 inculpați recunoscuseră faptele care le erau imputate. Reamintind că sarcina probei vinovăției învinuitului le revenea organelor de urmărire penală și instanței, tribunalul a
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
pct. 47, 10 aprilie 2012). 45. Potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală în vigoare la data faptelor, instanța sesizată cu apelul nu era obligată să pronunțe o nouă hotărâre pe fond, ci doar avea această posibilitate (supra, pct. 32). În speță, Curtea de Apel Iași s-a prevalat de această posibilitate și a desființat hotărârea de achitare a reclamantului. Aspectele pe care această instanță a trebuit să le analizeze pentru a se pronunța asupra vinovăției reclamantului aveau, în speță, un caracter
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
32). În speță, Curtea de Apel Iași s-a prevalat de această posibilitate și a desființat hotărârea de achitare a reclamantului. Aspectele pe care această instanță a trebuit să le analizeze pentru a se pronunța asupra vinovăției reclamantului aveau, în speță, un caracter faptic predominant, ceea ce ar fi justificat audierea inculpatului, cu atât mai mult cu cât a fost prima instanță care l-a condamnat. Din documentele aflate la dosar reiese că reclamantul nu a fost audiat personal în apel. Reiese
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
declarațiile date de aceștia din urmă în fața poliției și parchetului, cu toate că unii dintre aceștia își retrăseseră declarațiile în fața tribunalului. 46. Referitor la rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție ca instanță de recurs într-o procedură penal��, precum cea din speță, Curtea a avut deja ocazia să se pronunțe în această privință. În cauzele Dănilă împotriva României (nr. 53.897/00, pct. 38, 8 martie 2007) și Găitănaru (citată anterior, pct. 30), Curtea a constatat că procedura în fața jurisdicției de recurs
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
atac, în ciuda faptului că ea a devenit disponibilă după introducerea cererii în fața sa (Stoica împotriva României, nr. 42.722/02, pct. 105-109, 4 martie 2008, și Chiriță împotriva României, nr. 37.147/02, pct. 99, 29 septembrie 2009). 59. În speță, reclamantul nu a afirmat că nu avusese cunoștință de decizia Parchetului Militar Iași sau că el ori părinții săi fuseseră împiedicați din motive obiective să depună plângere în fața instanței (a contrario, Chiriță, citată anterior, pct. 100). 60. De asemenea, Curtea
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
hotărâre de condamnare ar putea constitui, în sine, o reparație satisfăcătoare și că, în orice caz, sumele cerute nu concordă cu jurisprudența Curții în materie. 67. Curtea subliniază că unicul temei de reținut pentru acordarea unei reparații echitabile rezidă, în speță, în faptul că reclamantul nu a beneficiat de un proces echitabil la Curtea de Apel Iași și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin urmare, nu observă nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins de
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
prejudiciu moral incontestabil și, pronunțându-se în echitate, conform art. 41 din Convenție, îi acordă reclamantului suma de 3.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. 69. De asemenea, Curtea reamintește că, atunci când o persoană particulară, precum în speță, a fost condamnată în urma unei proceduri viciate de încălcări ale cerințelor art. 6 din Convenție, un nou proces sau o redeschidere a procedurii la solicitarea persoanei în cauză reprezintă în principiu un mijloc adecvat de reparare a încălcării constatate (a
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
judecătorești care să fi soluționat diferit în mod constant o problemă de drept într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. În speță, însă, se constată că pe rolul instanțelor judecătorești se află numeroase cauze similare ce au fost suspendate până la soluționarea prezentei sesizări, în temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în timp ce hotărârile pronunțate, într-un sens sau altul
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
separația și echilibrul puterilor în stat și egalitatea în fața legii. Potrivit acestui principiu, autoritățile statului au datoria de a-și exercita competențele în limitele impuse de Constituție și de lege, fără a imixtiona în atribuțiile legale ale celorlalte autorități. În speță, puterea judecătorească a fost în mod legal învestită cu soluționarea cauzei având ca obiect aprecierea legalității raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care a fost constatată starea de conflict de interese în ceea ce îl privește pe
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
aplicarea conjugată a principiilor potrivit cărora norma specială se aplică cu prioritate față de norma generală, iar o normă specială nu poate să fie modificată sau abrogată decât în mod expres printr-o normă generală ulterioară, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății în acest caz. În concluzie, faptul că prefectul județului Suceava nu a omis și nici nu a refuzat să îndeplinească acte care intră în obligația sa și nici nu a întreprins acte sau acțiuni concrete prin care să
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
juridice de natură constituțională nu se limitează numai la conflictele de competență, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituționale, ci vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției. 3. Raportând datele speței la considerentele de principiu reținute în jurisprudența sa, Curtea Constituțională urmează să analizeze dacă aspectele sesizate în cererea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii întrunesc elementele constitutive ale unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judec��torească și autoritatea executivă
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
criticate nu contravin principiului legalității incriminării, ci, dimpotrivă, asigură caracterul de previzibilitate al normei juridice, iar lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezintă o nouă formă de răspundere penală, ci doar consecința nerespectării obligației la care partea, în speță, asiguratul este ținut în temeiul contractului de asigurare. 2. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 44 și art. 136 alin. (5), Curtea a reținut că la încheierea contractului de asigurare, asiguratul și-a asumat, prin acceptarea obligațiilor
DECIZIE nr. 77 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260780_a_262109]
-
să aibă o bază legală în dreptul intern, în virtutea principiului legalității. În cazul în care statul ar percepe anumite sume de bani sub formă de contribuții financiare, fără a exista un suport legal, vorbim de o veritabilă privare de proprietate. În speță, aplicarea contribuției trimestriale nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoarea adăugată aplicată prețului medicamentelor, chiar dacă textul art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 nu consacră in terminis această posibilitate
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
de urgență a Guvernului nr. 77/2011 ". Având în vedere cele arătate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 și în mod special ale art. 1 și art. 3 criticate în speță vizează probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii la cauzele deduse judecății, aspect ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, urmând ca excepția de neconstituționalitate să fie respinsă ca inadmisibilă". Referitor la o eventuală atingere adusă
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79, pentru reglementarea rolului și atribuțiilor Consiliului Legislativ. Având în vedere aspectele menționate, Curtea constată că nici în speța de față nu poate fi reținută neconstituționalitatea ordonanței de urgență prin raportare la art. 141 din Constituție. În ceea ce privește critica referitoare la conținutul preambulului ordonanței de urgență, Curtea reține că pentru ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu, acesta cuprinzând prezentarea elementelor
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
pronunțe o decizie de interpretare în sensul celor reținute prin Decizia nr. 39/2013 . Având în vedere cele arătate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 criticate în speță vizează probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii la cauzele deduse judecății, aspect ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. De altfel, Curtea reține că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat, cu valoarea de principiu
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, problema de drept este aceeași, astfel încât considerentele Curții Constituționale nu pot fi ignorate. Regula de principiu stabilită de instanța de contencios constituțional se aplică, pentru identitate de rațiune, și speței deduse judecății, astfel încât orice modificare legislativă va produce efecte doar pentru viitor. De aceea, constatarea unui caz de incompatibilitate și încetarea mandatului acordat pentru o perioadă de 4 ani întrucât ulterior a intrat o nouă lege în vigoare, care instituie
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
arestul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova și la personalul medical din arest în urma anchetei efectuate împotriva lor pentru neglijență în îndeplinirea funcțiilor lor. El a considerat că elementele constitutive ale acestei infracțiuni prevăzute în Codul penal nu erau îndeplinite în speță cu privire la modul în care paznicii și personalul medical își îndepliniseră atribuțiile de serviciu. El a notat că paznicii l-au transferat pe I.M. în celula nr. 3 cu scopul precis de a-i asigura protecția, deoarece era vorba de celula
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
I.M. i-a fost administrat un tratament sedativ și că D.V. a spus paznicilor că I.M. dormea, circumstanțe care nu au permis supraveghetorilor să se sesizeze și să intervină. Procurorul a arătat, de altfel, că faptele au fost favorizate în speță de anumite elemente obiective, printre care supraaglomerarea arestului Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, care, în ciuda capacității sale de nouăzeci de deținuți, adăpostea două sute. La aceasta s-a adăugat, în opinia procurorului însărcinat cu ancheta, încălcarea, de către administrația închisorii, a regulamentului
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
Interne, deoarece aceste analize se efectuau contra cost în spitalele ce aparțineau Ministerului Sănătății. Constatând, în cele din urmă, că supravegherea este greu de realizat în mod corespunzător în toate celulele unui centru de reținere, procurorul a arătat că, în speță, nerespectările regulamentului interior comise de paznici nu erau de natură să angajeze răspunderea lor penală. Parchetul a dat, de asemenea, o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale pentru acuzația de lovire și alte violențe provocate de către codeținuți asupra lui I.M.
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
Guerra și alții împotriva Italiei din 19 februarie 1998, pct. 44, Culegere de hotărâri și decizii 1998-I, și Berktay împotriva Turciei, nr. 22.493/93, pct. 167, 1 martie 2001). În lumina acestor principii, Curtea consideră necesar, în circumstanțele speței, să examineze întregul capăt de cerere din perspectiva art. 2 din Convenție, formulat după cum urmează în părțile sale relevante: "1. Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva [...]" A. Cu privire la admisibilitate 54
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
de la pronunțarea hotărârii definitive de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la 14 ianuarie 2005. 58. Mai mult, Curtea nu este convinsă că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale a parchetului militar din 27 iunie 2002 ar putea trece, în speță, ca fiind ultima hotărâre internă definitivă, în sensul art. 35 § 1 din Convenție, întruc��t, în temeiul art. 278 din Codul de procedură penală, această decizie ar fi putut fi confirmată sau infirmată ulterior de procurorii ierarhic superiori celui care
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
art. 278^1 din Codul de procedură penală coroborat cu art. IX din Legea nr. 281/2003 , aceasta nu a devenit disponibilă decât la 1 iulie 2003, adică după data introducerii cererii. Presupunând chiar că se face o excepție, în speță, de la regula conform căreia căile de atac trebuie să fie disponibile la data introducerii cererii (Brusco, citată anterior, și Prodan, citată anterior, pct. 39), nu este deloc sigur că această cale de atac ar fi putut fi folosită în circumstanțele
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
persoane reținute sau arestate care se află astfel într-un raport de dependență cu statul, astfel cum este cazul lui I.M. după încarcerarea sa în închisoarea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. 65. Datoria Curții este de a verifica dacă, în speță, autoritățile au luat, în cadrul atribuțiilor lor, măsuri care, dintr-un punct de vedere rezonabil, ar fi putut preveni rezultatul fatal pentru persoana în cauză, în timpul în care aceasta se afla sub supravegherea paznicilor închisorii. În cazul în care sunt formulate
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
și că nu mai este posibil ca o persoană care a primit o asemenea pedeapsă să fie închisă în caz de neplată (supra, pct. 51). 73. În lumina tuturor acestor elemente, Curtea apreciază că statul nu și-a îndeplinit, în speță, obligația de a proteja viața lui I.M. când se afla sub supravegherea sa și că a fost încălcat art. 2 din Convenție sub aspect material. 2. Cu privire la aspectul material al art. 2 din Convenție 74. Reclamanții denunță lipsa anchetei efective
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]