9,717 matches
-
mod neechivoc în legătură cu consecințele încălcării enunțurilor legale. Prealabil susținerii raportului, judecătorul care l-a întocmit a arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în ședința din data de 26 mai 2014, a statuat, prin Decizia nr. 5 dată în Dosarul nr. 5/1/2014/HP/P, că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, împrejurare în care prezenta sesizare, care are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
curții de apel și a tribunalului, învestite cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia nr. 5 în Dosarul nr. 5/1/2014/HP/P, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014, statuând că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, motiv pentru care a constatat că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
ca fiind relevante sub aspectul chestiunii de drept supuse dezlegării și care au incidență în interpretarea cu valoare de principiu a dispozițiilor art. 5 din Codul penal. Astfel, prin Decizia nr. 5 din 26 mai 2014 , în concordanță cu cele statuate de Curtea Constituțională în sensul că viciul de neconstituționalitate al interpretării prevederilor art. 5 din Codul penal poate fi înlăturat numai dacă legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei, fără a se putea combina dispoziții penale mai favorabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
drept penal sunt autonome, se observă că lămurirea acestei chestiuni are un caracter subsidiar și ar trebui rezolvată doar în măsura în care s-ar fi concluzionat că legea penală mai favorabilă se determină folosind criteriul instituțiilor juridice autonome, or, date fiind cele statuate cu valoare de principiu și general obligatoriu de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 5 din 26 mai 2014 , în sensul că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, trebuie avut în vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
constituționalității dispozițiilor de lege atacate, cu raportare la aceleași prevederi constituționale și cu motivare similară, s-a pronunțat prin Decizia nr. 101 din 9 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 11 aprilie 2012, statuând că dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și ale art. 116 alin. (2). În speță, Curtea reține însă că autorul excepției, fiind nemulțumit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241617_a_242946]
-
2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013). Prin Decizia nr. 512 din 18 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.246 din 23 decembrie 2004, Curtea a statuat că textul constituțional al art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective față de care s-a promovat un tratament juridic diferențiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256268_a_257597]
-
existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței sau a rezoluției de netrimitere în judecată atacate, dacă această soluție a fost sau nu dispusă cu respectarea dispozițiilor legale. Cu aceeași ocazie, Curtea a statuat că dispozițiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, petentul având deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205540_a_206869]
-
constată că, prin numeroase decizii, a respins ca neîntemeiate excepții similare. Astfel, prin Decizia nr. 139 din 12 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, paragrafele 15 și 16, Curtea a statuat că "stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului". Atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la "condițiile legii" atunci când
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274955_a_276284]
-
instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de convenție (cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) și, în consecință, nu impune un anumit număr de grade de jurisdicție sau un anumit număr de căi de atac. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003 , că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171447_a_172776]
-
au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 363 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 15 septembrie 2005, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetățenii aflați în situații identice. Dispozițiile legale criticate ocrotesc în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187415_a_188744]
-
dispozițiilor art. 34 alin. (2) și ale art. 107 din Legea nr. 8/1996 Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 180/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000, statuând că aceste texte nu contravin Legii fundamentale. Soluția pronunțată în această decizie este valabilă și în cauză de față, neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148777_a_150106]
-
cei ce invocă astfel de excepții în procedura insolvenței, deoarece aceștia din urmă nu beneficiază de suspendarea cauzei. Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191912_a_193241]
-
neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Asupra constituționalității dispozițiilor art. 80 și art. 83 din Legea nr. 85/2006 , Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 748/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, statuând că acestea constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acțiunii pauliene, și anume creditorii, titularii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191912_a_193241]
-
pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate numai dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Cu prilejul controlului de constituționalitate exercitat, Curtea a statuat prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, și prin Decizia nr. 1.196 din 30 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
majore de conținut juridic între forma finală a legii și forma proiectului de lege, modificările și completările adoptate de Camera Deputaților dând o configurație deosebită, semnificativ diferită față de cea a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, "potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
de lege ce fac obiectul excepției garantează exercitarea activității de transport în condițiile legii și asigură totodată crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate reprezintă o concretizare a regulii constituționale statuate prin art. 45 și art. 135 alin. (2), potrivit căreia accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii, fiind astfel asigurată crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
regimul de circulație pe drumurile publice astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță. Prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 2 februarie 2004, Curtea Constituțională a statuat că textele de lege criticate instituie, în sarcina participanților la traficul pe drumurile publice, o obligație a cărei îndeplinire are ca scop prevenirea consecințelor negative în cazul încălcării reglementărilor privind regimul drumurilor. De aceea, nu se poate susține încălcarea prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
ci și ale societății comerciale și ale terților. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 209/2005 și Decizia nr. 488/2005 , prin care s-a statuat că dispozițiile art. 133 din Legea nr. 31/1990 nu contravin prevederilor art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182700_a_184029]
-
cauțiunii constituie o garanție, în sensul că, în urma respingerii acțiunii în anulare a hotărârilor luate de adunarea generală a acționarilor, partea interesată va putea cere și obține despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării hotărârii respective. În consecință, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Constituție. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182700_a_184029]
-
al României, Partea I, a Deciziei nr. 40 din 29 ianuarie 2004 . În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, dar totodată, așa cum a statuat Curtea în numeroase cazuri, acestea sunt opozabile Curții Constituționale de la data pronunțării lor. Ținând seama de toate aceste considerente, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157097_a_158426]
-
neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 338 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 august 2005, Curtea a statuat că legiuitorul a reglementat posibilitatea pentru instanța de judecată de a dispune, motivat, ca pedeapsa să se execute în alt mod decât cel care este propriu naturii acesteia, iar dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege, să dispună suspendarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178407_a_179736]
-
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004, și nr. 36 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 22 februarie 2005, Curtea Constituțională a statuat că textul de lege criticat este constituțional. În considerentele deciziilor menționate Curtea a reținut că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu conține nici o dispoziție de natură să îngrădească exercițiul dreptului de acces liber la justiție, al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172407_a_173736]
-
din Constituție, «Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege». Constituția, consacrând dreptul fundamental de acces liber la justiție, nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții, reguli de procedură, în privința exercitării acestui drept". Potrivit celor statuate de Curte, "(...) condi��ionarea suspendării executării silite de depunerea unei cauțiuni, în cuantum stabilit de instanța judecătorească, se impune pentru prevenirea exercitării abuzive a dreptului de a cere suspendarea executării, precum și pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172407_a_173736]