11,661 matches
-
vârsta, pornind de la premisa că, în medie, persoanele mai vârstnice au mai multe probleme de sănătate decât cele mai tinere. Aceeași problemă se pune și în cazul prietenilor dar mai puțin stringent, în măsura în care prietenia este la urma urmei o experiență subiectivă; este greu de imaginat că o persoană poate să aibă prieteni cu adevărat și să fie nemulțumită de ei, altfel decât în urma unor probleme temporare. Indicatorul subiectiv este prin urmare mai potrivit în acest caz decât în cazul stării de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prietenilor dar mai puțin stringent, în măsura în care prietenia este la urma urmei o experiență subiectivă; este greu de imaginat că o persoană poate să aibă prieteni cu adevărat și să fie nemulțumită de ei, altfel decât în urma unor probleme temporare. Indicatorul subiectiv este prin urmare mai potrivit în acest caz decât în cazul stării de sănătate. În ceea ce privește religiozitatea, am folosit un indicator de credință, și anume credința în judecata de apoi, și un indicator comportamental: dacă persoana merge la biserică de cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Tabelul 7 ne arată sensul influenței pe care o au diferite variabile asupra credinței că piedicile discutate mai sus sunt compatibile cu fericirea. De exemplu, starea materială influențează pozitiv credința că oamenii săraci pot fi fericiți - atât în cazul indicatorului subiectiv cât și în cazul celui obiectiv. Starea de sănătate influențează de asemenea pozitiv credința că oamenii bolnavi pot fi fericiți în cazul indicatorului corelativ extern (vârsta). Influența pozitivă a mulțumirii cu starea de sănătate este incertă, dat fiind că probabilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dat fiind nivelul ridicat de afiliere religioasă în societatea românească. Totuși, orientarea filozofică are un efect negativ independent asupra evaluării potențialului de fericire a persoanelor care nu cred în Dumnezeu. Ce aflăm despre filozofia fericirii în condiții adverse? Folosind indicatorii subiectivi sau obiectivi disponibili, putem trage concluzia că într-adevăr sărăcia, viața familială și satisfacția față de proprii prieteni au un efect semnificativ asupra fericirii individuale în societatea românească actuală. Dimpotrivă, credința în Dumnezeu nu pare să influențeze fericirea - contrazicând astfel o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Apariția problemelor în cuplu este dificil de explicat prin intermediul variabilelor din baza de date, modelul neavând putere predictivă. Totuși, variabilele care sunt asociate semnificativ cu o relație tensionată sunt într-adevăr cele legate de starea materială - precum dotarea gospodăriei, evaluarea subiectivă a situației materiale - dar și cele legate de structura gospodăriei: numărul total de membri precum și numărul membrilor plecați temporar din localitate. Persoanele din gospodării mai puțin dotate și cei care se consideră, subiectiv, săraci au un risc mai ridicat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de starea materială - precum dotarea gospodăriei, evaluarea subiectivă a situației materiale - dar și cele legate de structura gospodăriei: numărul total de membri precum și numărul membrilor plecați temporar din localitate. Persoanele din gospodării mai puțin dotate și cei care se consideră, subiectiv, săraci au un risc mai ridicat de a trăi într-o relație tensionată. De asemenea, cei din gospodării numeroase și cei din gospodării cu membri absenți raportează mai des conflicte. În ceea ce privește importanța similarității sociale, putem observa doar că diferența de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai lungă durată decât doar o lună. Este interesant de remarcat aici că sărăcia extremă nu este considerată un pericol important pentru viitoarea căsnicie, în ciuda faptului că tensiunile din relația de cuplu sunt asociate atât statistic cât și în explicațiile subiective cu dificultățile materiale. Din acest punct de vedere, fie oamenii cred că sărăcia familiei de proveniență poate fi depășită de tineri, fie subestimează importanța banilor pentru reușita unei căsnicii. Experiența sărăciei și filozofia asupra banilor și iubirii Sunt persoanele mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ani, cu privire la slăbirea potențialului uman în spațiul rural românesc au constituit principalul imbold al demersului analitic privind starea sănătății populației din sate. Gradul de îmbolnăvire a populației într-o comunitate este rezultanta acțiunii cumulate a mai multor factori obiectivi și subiectivi, cu anvergură macroși microsocială, numiți generic „determinanți sociali ai morbidității”. Din acest punct de vedere, satul a fost și continuă să fie agresat de o serie de evenimente economice și noneconomice care au dus la slăbirea stării lui de sănătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Mai cu seamă confinii temperamentale îl trimit spre Camil Petrescu (în opera acestuia vede, indiferent de genul literar, „măști” ale aceluiași suflet), în timp ce, cu o admirație contrariată, ușor iritată, se îndreaptă spre romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care le apreciază însă subiectiv și nejudicios. Scrie elogios, fără rezerve, despre importanța romanelor lui Liviu Rebreanu (considerat un prozator de nivel european, care „depășește orice fel de naționalitate literară”), dar și despre opera lui M. Sadoveanu, în care intuiește dimensiunile mitice (scriitorul ar „înainta
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
este permanent întrerupt de intervenția unor „umbre” - în fapt, gânduri ale personajului care se confesează, prea tainice și apăsătoare pentru a putea fi articulate. Piesa încearcă să surprindă, în oglinzile paralele ale discursului „obiectiv” al medicului psihiatru și al aceluia „subiectiv” al pacientului, stranietatea, caracterul de nepătruns din punct de vedere rațional al sinuciderii: internat într-un spital de boli nervoase în urma unei false tentative de a-și curma viața - o farsă menită, în opinia sa, să-i acorde un răgaz
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
lăsând loc pentru rostirea adevărului"8. Odată cu Istoria ieroglifică însă ceva se schimbă în atitudinea lui Cantemir față de sursele pe care le folosește. "Autorul" se individualizează, iar opera, intrând, fără a avea această prejudecată, pe tărâm literar, devine din ce în ce mai apăsat subiectivă. Personalitatea autorului nu se mai ascunde în spatele autorității mesajului pe care îl transmite, ci are inițiativa de a ieși dintr-un semi-anonimat strategic, de a modela mesajul în funcție de propriile interese, de propriile intenții. Nici o scriere din cultura noastră de până în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care îl transmite, ci are inițiativa de a ieși dintr-un semi-anonimat strategic, de a modela mesajul în funcție de propriile interese, de propriile intenții. Nici o scriere din cultura noastră de până în secolul al XIX-lea nu este într-o măsură apropiată subiectivă, slujind intereselor autorului, constituindu-se în platformă de uz personal. Cantemir marchează, de fapt, posibilitatea unei mutații de perspectivă în conceperea statutului celui care scrie (e drept, fără urmări, din păcate; din această cauză discut doar de "posibilitate", nu și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de fapt, posibilitatea unei mutații de perspectivă în conceperea statutului celui care scrie (e drept, fără urmări, din păcate; din această cauză discut doar de "posibilitate", nu și de împlinirea ei în act): textul devine operă, adică o creație asumată subiectiv, iar emițătorul, până în acel moment un element de rang secund (cum este și cazul Divanului...) devine autor, adică entitate personalizată, care are nu doar inițiativa, ci și autoritatea de a manipula argumentele în funcție de mesajul subiectiv pe care îl imprimă operei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
operă, adică o creație asumată subiectiv, iar emițătorul, până în acel moment un element de rang secund (cum este și cazul Divanului...) devine autor, adică entitate personalizată, care are nu doar inițiativa, ci și autoritatea de a manipula argumentele în funcție de mesajul subiectiv pe care îl imprimă operei. Ceea ce se face cu prețul lezării tradiției. În alegoria sa, Cantemir intră în polemică nici măcar discretă cu o tradiție patriarhală, încă normativă: aceea a gândirii religioase. Gestul său nu este însă unul reformator, ci, așa cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lumii sale sau era, oricum, una secundară. Prin urmare, efortul de a se "nevoi" către "deprinderea ritoricească" ascunde o intenție pragmatică. Care? Vom vedea... De ce scrie Cantemir Istoria ieroglifică? Motivațiile scrierii Istoriei ieroglifice sunt în primul rând de ordin personal, subiectiv. Mai mulți critici s-au întrebat de ce o fi scris Cantemir o carte de o asemenea factură? Ce tip de cititor va fi avut în minte, de vreme ce a redactat-o în limba maternă? Căci o simplă consultare a Bibliografiei românești
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a rămâne indiferent la un asemenea imaginar escatologic. Autorul preferă să mizeze pe latura simbolică a măștilor pe care le manipulează, obținând efecte maxime din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în tradiția creștină și deformările sale subiective, dar mereu cu potențial expresiv și nu numai. În fine, merită amintit și faptul că iconografia răsăriteană ținea cont și de anumite coduri simbolice cu autoritate verificată. Exemplul cel mai potrivit este al celor patru evangheliști și al simbolurilor lor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze și să trateze ludic, aparent raționalist sau iconoclast, o serie de simboluri zoomorfe creștine, pentru a ilustra schimonosirea unei lumi care nu mai are salvare, care nu se mai lasă inclusă în lumea ordonată, armonioasă a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a comportamentului sunt schemele cognitive. O schemă cognitivă poate fi definită, în general, ca fiind "o structură cognitivă ce reprezintă cunoștințele despre un concept sau un stimul, inclusiv atributele sale și relația dintre aceste atribute" (23). Reprezentarea este o reflectare subiectivă a unei realități exterioare. Schema include atât cunoștințe implicite, cât și explicite. Un anumit tip de scheme cognitive sunt reprezentările cu privire la boală, inclusiv convingeri, emoții, cunoștințe și experiențe personale. Reprezentarea mentală a bolii are funcții de stocare a informațiilor, de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
a fost foarte mult folosit în acest domeniu de cercetare. Principala contribuție a acestui model este introducerea conceptului de intenție, care precede și poate fi un predictor pentru comportament. Intențiile sunt determinate de atitudini cu privire la un anumit comportament și normele subiective cu privire la acel comportament. Teoria Comportamentului Planificat (TPB) aduce nou controlul comportamental perceput (măsura în care o persoană simte că a adopta un anumit comportament este în limitele controlului propriu) și obstacolele percepute. Conceptul de control comportamental este considerat a fi
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
care o persoană simte că a adopta un anumit comportament este în limitele controlului propriu) și obstacolele percepute. Conceptul de control comportamental este considerat a fi similar cu conceptul de auto-eficacitate introdus de Bandura (30). În TPB, atitudinile și normele subiective își exercită influența asupra comportamentului în mod indirect, prin intermediul efectului pe care-l au asupra intențiilor. Modelele autoreglării sunt: Modelul Auto-Reglării la Boală (The SelfRegulation Model of Illness), (24), Modelul Bunului Simț (Common Sense Model of Illness) (31). Acestea au
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
activitățile de auto-îngrijire a bolii. În ceea ce privește momentul în care se recomandă începerea insulinoterapiei la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, de cele mai multe ori acest moment nu este însoțit de simptome specifice. Dacă luăm în considerare acest aspect, al trăirii subiective al simptomatologiei, diabetul poate fi considerat o boală aparte, deoarece caracteristica esențială a acestei boli, respectiv creșterea glicemiei iar apoi modificarea nivelului glicemic, sunt modificări fiziologice care nu provoacă întotdeauna simptomele specifice unei boli (ex: durere, inabilități specifice). În cele mai multe
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
neplăcut creșterile glicemiei, mai ales când acestea sunt de durată. Sunt acești pacienți o categorie care aceptă mai ușor insulinoterapia? În reprezentarea mentală a bolii devin mai activate posibilele complicații în cazul unui control glicemic nesatisfăcător la persoanele care resimt subiectiv simptomele hiperglicemiei? Anumite studii (36, 37) susțin această ipoteză, conform căreia cei care experiențează 208 simptomele subiective ale hiperglicemiei acceptă mai ușor tratametul cu insulină decât cei care nu au aceste simptome. REPREZENTĂRI ALE CAUZEI BOLII / SIMPTOMELOR Convingerile despre cauza
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mai ușor insulinoterapia? În reprezentarea mentală a bolii devin mai activate posibilele complicații în cazul unui control glicemic nesatisfăcător la persoanele care resimt subiectiv simptomele hiperglicemiei? Anumite studii (36, 37) susțin această ipoteză, conform căreia cei care experiențează 208 simptomele subiective ale hiperglicemiei acceptă mai ușor tratametul cu insulină decât cei care nu au aceste simptome. REPREZENTĂRI ALE CAUZEI BOLII / SIMPTOMELOR Convingerile despre cauza bolii au fost studiate din perspectiva teoriei atribuționale. Teoria atribuțională clasifică aceste convingeri despre starea de sănătate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
față de insulină sunt atât negative, cât și pozitive. Atitudinile pozitive se centrează pe eficiența tratamentului, evitarea complicațiilor, senzația de bine produsă de insulinoterapie. Atitudinile negative includ "îngrijorări tehnice": durerea provocată de injecție, tehnica de administrare, simptomele hipoglicemiei, dar și "îngrijorări subiective": senzația că insulinoterapia este semnul agravării bolii, eforturile anterioare au dat greș, sau pacientul nu s-a îngrijit conform recomandărilor medicului. Aceste atitudini au la bază experiența personală a pacientului, dar și ceea ce spun alți pacienți, familia, sau echipa medicală
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și dacă trebuie și dacă nu. (adulți din studiul realizat la Centrul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Cluj-Napoca (37) Un nou impediment pe care-l aduce insulinoterapia, în opinia unor pacienți, este creșterea frecvenței / severității hipoglicemiilor. Hipoglicemiile sunt retrăite subiectiv diferit, de la un pacient la altul. Simptomele cele mai comune sunt: amețeală, senzația de foame, tremurături, transpirații abundente, pierderi ale echilibrului, scăderea puterii de concentrare, tulburări comportamentale. De multe ori acestea pot să apară atunci când persoanele cu diabet sunt pe
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]