9,879 matches
-
povestirile biblice? Istoria, sau știința numită istoriografie, se bazează pe documente și martori. Documentele pot fi scrise sau nescrise. Un palat sau o casă, un mormânt, un vârf de săgeată, un desen pe o piatră sau cenușa lăsată de o vatră sunt documente care ne permit să depistăm existența unor persoane. Plecând de la aceste documente putem elabora - cu prudența și rigoarea necesară - un portret al persoanelor care au lăsat aceste documente și reconstrui lumea în care trăiau. Desigur, documentele scrise sunt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Orizont” și ulterior figurează în volumul colectiv Drumul cel mare (1985), iar prima carte de proză, Indiile galante, îi apare în 1993, fiind distinsă cu Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Vatra”, „Familia”, „Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui P. relevă câteva trăsături ce indică un autor capabil să evite excesele și să controleze efectele asupra cititorului. Formula este, în general, aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
1982). Din 1990 I. revine periodic în țară. Este membru de onoare al Uniunii Scriitorilor, care îi acordă în 1991 Marele Premiu pentru Opera Omnia. Colaborează sistematic la „România literară” (unde din 1996 susține împreună cu Monica Lovinescu rubrica „Diagonale”), „Familia”, „Vatra”, „Viața românească”, „Echinox”, „Apostrof”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Orizont”, „22”, „Jurnalul literar” ș.a. Editura Humanitas începe publicarea unei serii din operele sale. Ciclul este inaugurat cu două reeditări: Fenomenul Pitești (1990, apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
al tranșeelor, în furtunile din munți și în temnițele antihristului. Am urcat, am coborât și iar m-am ridicat. Sufletul mi-i împăcat. Acum, trupul meu nevolnic a obosit. Brațul, „înverșunat” altădată, nu mai poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am fost surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce nu vrea să se-ncline.” Petru C. Baciu „Să nu lăsăm pe urmașii noștri să piardă binefacerile sufletești ale Nașterii Mântuitorului! Să nu lăsăm un sat fără biserici, fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
oraș. Debutează în 1961, în „Luceafărul”, colaborând la numeroase publicații din țară („România literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Familia”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a.), dar și din Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc. În 1971 devine, alături de Romulus Guga, Mihai Sin ș.a., redactor-fondator al revistei „Vatra”. În 1987, urmându-și soția, prozatoarea Maria Mailat, se stabilește în Franța. La Paris face diverse meserii, stagii de specializare în IT, sociologie, redactare pe computer etc. După ce urmează cursurile Institutului Francez de Presă al Universității Paris II, colaborează sporadic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
în glose savante, preocupări de estetică laolaltă cu puseuri de hedonism, dar și de activism în unghiul ierarhizării faptelor artistice. Volumul Citind sau trăind literatura (1976) vine după cinci ani de la marea cotitură din viața autorului: intrarea în redacția revistei „Vatra”. Ceea ce contează acum nu mai e (cel puțin vizibil) persoana autorului, ci forța verdictului său, laolaltă cu anvergura socială a demersului: „Actualizarea criticii înseamnă impunerea unui program, a unei acțiuni de dirijare a conștiinței publicului, de conștientizare a zonelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
eului criticului la un exercițiu perpetuu de autodesăvârșire întru captarea esențelor publice. Moralist, psiholog și filosof, C. nu a ajuns. În schimb, sociolog - da. Părăsind voluptățile autonarative și lirismul rafinat al reflecției morale, criticul literar de direcție și întâmpinare de la „Vatra” (foarte preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii, înglobând teorii estice și occidentale, de stânga și de dreapta. Cartea Serii și grupuri (1981) făcea o breșă serioasă la vremea apariției în rândul comentatorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
urmele lui Lucian Blaga (Suivre leș pas de Lucian Blaga), Mircea Vaida réalise " une monographie de l'existence du poète et du philosophe "793, considérant que la biographie de Blaga est intimement liée à son œuvre : " Biografia gravitează în jurul simbolului vetrei. Drumurile iradiază din acest focar, spre a reveni la el. Relația vatră-drum e analizată atât în spațiul real, geografico-istoric, cât și în cel poetic, al ficțiunii creatoare. În acest sens, biografia și opera se completează reciproc. "794 Voilà donc deux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
deux espaces-symboles, le foyer et le chemin, qui deviendront leitmotivs dans la création de Blaga et qui portent en eux de riches connotations culturelles. Mircea Vaida continue l'analyse de ces deux topoï : " În opera și biografia lui Lucian Blaga, vatra și drumul sunt două dimensiuni lăuntrice ale unui temperament fundamental teluric. Prin alte cuvinte, Lucian Blaga e legat de vatra prin acele fire invizibile, care îl reîntorc, oriunde s-ar afla, în punctul unic, satul natal, centru al lumii. "795
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de riches connotations culturelles. Mircea Vaida continue l'analyse de ces deux topoï : " În opera și biografia lui Lucian Blaga, vatra și drumul sunt două dimensiuni lăuntrice ale unui temperament fundamental teluric. Prin alte cuvinte, Lucian Blaga e legat de vatra prin acele fire invizibile, care îl reîntorc, oriunde s-ar afla, în punctul unic, satul natal, centru al lumii. "795 Ce topos mythique de l'œuvre de Blaga est souvent comparé à une monade, à une unité indissoluble de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mènent, l'image symbolique du village roumain, matrice culturelle incontestable de șa création : Că orice monada, sătul blagian e zăvorât ermetic, e semănător de energii, mai mult chiar, aici, prin poetizare, el devine o realitate psihică închisă, cu legile ei. [...] Vatra e steaua polara, punctul fix în care pașii poetului revin, țară care îl cheamă că un destin. [...] Satul natal " cu sunet de lacrima " și, implicit, într-o concepție generală, satul-monadă constituie, în dominantă orizontului inconștient al poetului și gânditorului, cercul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Qui commence maintenant le chant de passage ? À qui leș eaux noires donnent le ton ? (Frontière) (Miclău, 1978 : 383) Se-ntind domol părinții pe sub pietre, în timp ce în lumini mai adăstam, în timp ce fericiri ne-mprumutăm și suferinți și apa vie pe la vetre. (Părinții) (Blaga, 2010 : 350) Leș parents s'étendent doucement sous leș pierres, cependant qu'en lumière nous attendons, cependant qu'au bonheur nous empruntons des souffrances, de l'eau de jouvence clăire. (Leș parents) (Miclău, 1978 : 487) Prin toate erele
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la rime du texte source, le traducteur ajoute une unité sémantique supplémentaire : la bouche de Dieu devient " pure " dans son texte-traduction. À remarquer aussi l'interprétation du nom " arătările " (littéralement : " leș visions ", " leș apparences "), traduit génériquement par " l'existant ". Pe vetre și în càpiște s-ațâță jăratecul. S-aprinde ambra pentru zei, si mirtul, sălbaticul. (Supremă ardere) (Blaga, 2010 : 314) Dans leș âtres et leș temples on attise le feu sage. On allume l'ambre pour leș dieux et le myrte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tot strigă,/tot strigă prin satele românești. " " Dans leș villages roumains leș coqs/apocalyptiques crient sans répit. " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " cocoși dunăreni " " des coqs danubiens " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; Le nom " vatra " est traduit par " foyer " : " sunt fratele obosit/[...] al fumului căzut din vatra. " " je suiș le frère fatigué/[...] de la fumée tombant du foyer. " (Fum căzut/Fumée basse) (Miclău, 1978 : 319). Le prototype du village présenté par Blaga dans șes poèmes est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
coqs/apocalyptiques crient sans répit. " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " cocoși dunăreni " " des coqs danubiens " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; Le nom " vatra " est traduit par " foyer " : " sunt fratele obosit/[...] al fumului căzut din vatra. " " je suiș le frère fatigué/[...] de la fumée tombant du foyer. " (Fum căzut/Fumée basse) (Miclău, 1978 : 319). Le prototype du village présenté par Blaga dans șes poèmes est son village natal, Lancrăm, que le poète désigne comme un " sat de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans la traduction de Paul Miclău : Cu mișcări oprite ades cad bolti prăbușite în apă. Din frunzele satului ies că dintr-o biblică șatra. Aleluia, astăzi că niciodată sunt fratele oboist al cerului de jos și-al fumului căzut din vatra. Avec des mouvements cassés souvent dans l'eau j'aperçois des voûtes effondrées. Je sors des feuilles du village comme d'une tente de mages. Alléluia, aujourd'hui plus que jamais je suiș le frère fatigué du ciel d'ici-bas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du village comme d'une tente de mages. Alléluia, aujourd'hui plus que jamais je suiș le frère fatigué du ciel d'ici-bas et de la fume tombée du foyer. Comme le poème source contient une rime croisée (" apă "/" niciodată " ; " șatra "/" vatra "), le traducteur choisit de multiplier leș vers en langue cible et de recréer la rime par compensation (" cassée "/" effondrées " ; " village "/" mages " ; " jamais "/" fatigué "/" foyer "). 3. Vers doublés et mis en retrăit dans la traduction de Philippe Loubière : Către cititori (Aux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
comparative des traductions, comprennent également un bilan des traits stylistiques des poèmes de Blaga. V., à titre d'exemple, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., des poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975, p.111-114
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din 1990, demisionează în august 1996 și funcționează, câteva luni, ca ministru al Culturii. În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943). Liceul și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între cele două planuri, cel real și cel imaginar, continuă și În ultima secvență din partea de mijloc a structurii motivului liric. „Am luat cenușa morților din vatră / Și am făcut-o Dumnezeu de piatră,/ Hotar Înalt, cu două lumi pe poale,/ Păzind În piscul datoriei tale.” Se observă trecerea din planul perisabilității („cenușa morților din vatră”) la cel al perenității („Dumnezeu de piatră”), constituind o sacralizare, prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de mijloc a structurii motivului liric. „Am luat cenușa morților din vatră / Și am făcut-o Dumnezeu de piatră,/ Hotar Înalt, cu două lumi pe poale,/ Păzind În piscul datoriei tale.” Se observă trecerea din planul perisabilității („cenușa morților din vatră”) la cel al perenității („Dumnezeu de piatră”), constituind o sacralizare, prin mit, a materiei inerte, dar purtătoare de simboluri ancestrale. Această Împlinire divină pare a fi limita dintre două lumi, amintind urmașului datoriile ce decurg din condiția descendenței sale. Superlativul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îmbietoare, fapte și Întâmplări din vechime, Învăluind locul Într-o aura de basm, ori de legendă. Această atmosferă Îi facea pe oameni să se apropie cu căldură unii de alții, să se asculte cu interes, evocând Întâmplări din trecut, la vatra focului. În mijlocul trecătoriilor se află Ancuța cea tânără, la fel de frumoasă și de vioaie ca și cealaltă Ancuță, mama sa. Printre drumeți se află și Ioniță comisul de la Drăgănești, un fel de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]