97,255 matches
-
Uzinei electrice Filaret, cu toate cele trei corpuri și turnul de răcire, la interior fiind reprezentați și generatorii electrici. În perioada anilor 2000 - 2003 s-a promovat de către Asociația Generală a Inginerilor din România un proiect pentru Parcul Național al Științei și Tehnicii realizat în jurul unor centre de interes cultural din Parcul Carol I: Muzeul Național Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida", Observatorul Astronomic al Academiei Române, serele din parc, Gara Filaret, Uzina electrică Filaret și alte diverse clădiri și monumente din interiorul parcului
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
precum și prin aspirația sa de a pătrunde într-un spațiu cultural de receptare universală. Romanul era precedat de o introducere sub formă epistolară intitulată „Provocarea”, care părea o scrisoare deschisă adresată de autor unui prieten, Nic, "„mai mult om de știință”". Provocarea era semnată A., cu inițiala numelui, negând astfel pseudonimul asumat. Prietenul, real sau fictiv, pare să fie cel care i-a sugerat și subiectul cărții: "„destinul Omenirii în ultimii ani ai epocei când Soarele a înghețat”". În această provocare
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
urmare a acestor modificări, cei doi soți vor să lase copiilor parcuri cu flori pe malul Dunării și nu în Tahiti, precum și magazine pe Calea Victoriei și nu pe un bulevard newyorkez. În ediția princeps, Felix Aderca înlocuiește „Provocarea” omului de știință cu un epigraf extras din scrierile filozofului german Friedrich Nietzsche: "„În vreun colț îndepărtat al Universului plin de nenumărate sisteme solare sclipitoare s-a ivit odată o stea pe care unele viețuitoare inteligente au descoperit rațiunea. A fost clipa superbă
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
oamenilor constantele de bază precum aerul și lumina ajunge în pericol de dispariție. Mediul de viață generat de mașinării și controlat tehnologic nu este mai bun decât atmosfera Pământului. Dar, în romanul lui Aderca salvarea pare să stea numai în știință: energia furnizată de miezul topit trebuie să salveze orașele subacvatice. Deoarece vulcanul oferă tot mai puțină energie și nu se găsește o tehnică de economisire rămâne doar soluția de a înainta cât mai departe în interiorul pământului sau de a coloniza
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
de evrei refugiați din țările ocupate de naziști în Palestina în pofida restricțiilor grele impuse de autoritățile mandatare britanice. În anii 1948-1950 a servit în armata israeliană, în cadrul serviciului obligatoriu. Meir Rozen a obținut la Universitatea Sorbona din Paris licența în științe politice, apoi titlul de master în drept și, în cele din urmă, în 1957doctoratul în drept internațional. În acei ani a fost coleg de facultate cu personalități ca Jacques Chirac și Jean François Poncet. În timpul studenției la Paris, Meir Rozen
Meir Rosenne () [Corola-website/Science/334172_a_335501]
-
etnologie-antropologie la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (C.U.N.B.M.), unde a predat cursuri de: "Introducere în studiul culturii populare, Școli, curente, direcții în antropologia culturală, Mitologie, Metode de cercetare în etnologie, Practică de cercetare, Marketing tribal". Membru al "Asociației Oamenilor de Știință," al "Asociației folcloriștilor și etnografilor," al "Ethno-web. Le Portail de l’Anthropologue", al "Open Anthropology Cooperative", în prezent este etnologul cu cea mai înaltă notorietate din Ardealul de Nord si Nord-Vest, recunoscut și premiat ca Omul anului 2013, în județul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
integrați în cercetarea antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
arhaice, populația având un potențial mai mare de a păstra aceste cuvinte.” Lucrarea "„Familia în credințe, rituri, obiceiuri"”, apărută la Ed. Solstițiu, din Satu-Mare, în 2002, cu un "Cuvânt înainte" semnat de profesorul universitar Dumitru Pop, este o carte de știință, scrisă pe baza confruntării riguroase a cercetărilor întreprinse de autor pe teren, în Ținutul Codrului, cu o vastă bibliografie românească și străină de specialitate. Problemele fundamentale ale cărții sunt abordate în cinci capitole: "Sinele și ceilalți (Omul comunitar), Relația Bărbat-femeie
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura acestei cărți de știință înseamnă „descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe atât de interesantă și încărcată de ordine și spiritualitate”, iar „cititorul înțelege astfel coeziunea satului nostru tradițional, tipurile de înrudire și de relații existente în cuprinsul lui și care s-
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
excepții de la această degulă. Splicingul alternativ (recombinarea diferiților exoni) este o sursă de diversitate genetică la organismele eucariote. Splicingul alternativ ar putea fi o explicație pentru numărul relativ mic de gene din genomul uman. De-a lungul timpului oamenii de știință credeau că există aproximativ 100.000 de gene în genomul uman , dar în prezent, datorită Proiectului Genomului Uman, se știe că există de fapt doar aproximativ 20.000 de gene. În particular, o genă a Drosophila (gena Dscam) are 38
Spliceosom () [Corola-website/Science/334254_a_335583]
-
„” (în ) este un poem al scriitorului american Edgar Allan Poe, publicat pentru prima dată în volumul "Al Aaraaf, Tamerlane, and Minor Poems" (1829). Poe întreabă știința de ce îl persecută pe poet. Știința este scrutătoare, distructivă și interesată doar de realitățile reci. Ea nu va permite poetului să se înalțe pe aripile fanteziei sau chiar să stea liniștit visând sub un copac. "„”" este o lamentație a poetului
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
„” (în ) este un poem al scriitorului american Edgar Allan Poe, publicat pentru prima dată în volumul "Al Aaraaf, Tamerlane, and Minor Poems" (1829). Poe întreabă știința de ce îl persecută pe poet. Știința este scrutătoare, distructivă și interesată doar de realitățile reci. Ea nu va permite poetului să se înalțe pe aripile fanteziei sau chiar să stea liniștit visând sub un copac. "„”" este o lamentație a poetului asupra pericolelor dezvoltării științifice și a
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
fiecare etapă de progres științific, de la Renaștere și până în ziua curentă, deoarece fiecare serie de modificări tehnologice au trezit teama eternă că omul își va distruge propria umanitate în timpul căutării sale entuziaste pentru mașinării mai eficiente. În particular, "„Sonet — Către știință”" face aluzie la tensiunea apărută între avansurile anticipative ale Revoluției Industriale și tendințele de orientare spre natură din epoca romanticilor. Romantismul a apărut ca un contraargument la filozofia iluministă a promovării progresului tehnico-științific. Membrii acestei mișcări au încercat să se
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
lui Poe explorează în consecință ciocnirea inevitabilă dintre perspectivele romantice asupra vieții și lipsa de chibzuință a industrializării. Poetul din sonetul lui Poe este îngrijorat și respinge dogmatismul științific pentru că îl consideră prea lipsit de imaginație si stagnant. Pentru el, știința este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-a paralizat distrugător imaginația cu „realități plictisitoare”. În critica sa adusă științei, el face aluzie la personaje din mitologiile greacă și romană, cum ar fi driadele, nimfele
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
și respinge dogmatismul științific pentru că îl consideră prea lipsit de imaginație si stagnant. Pentru el, știința este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-a paralizat distrugător imaginația cu „realități plictisitoare”. În critica sa adusă științei, el face aluzie la personaje din mitologiile greacă și romană, cum ar fi driadele, nimfele naiade și Diana, zeița romană a vânătorii, descriind exilul lor forțat ca o dovadă că omenirea este prea doritoare să se debaraseze de sufletul ei
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte, personificarea sa poate evidenția incompatibilitatea sa fundamentală cu știința, deoarece el
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte, personificarea sa poate evidenția incompatibilitatea sa fundamentală cu știința, deoarece el nu o poate ajuta, ci poate doar poetiza lumescul. În plus, utilizarea unei forme rigide de sonet poate, de asemenea, indica faptul că poezia nu
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte, personificarea sa poate evidenția incompatibilitatea sa fundamentală cu știința, deoarece el nu o poate ajuta, ci poate doar poetiza lumescul. În plus, utilizarea unei forme rigide de sonet poate, de asemenea, indica faptul că poezia nu are o formă liberă așa cum poetul o caracterizează sau, alternativ, ar putea sugera
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
Acestea sunt tipărite "verbatim" — fără modificarea textului din ediția originală - data căreia este prea îndepărtată pentru a fi judicios recunoscută”. Prima traducere în limba română a fost realizată de Dan Botta și publicată în anul 1963 sub titlul „Sonet — Către știință” în volumele "Scrieri alese", editate de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. O altă traducere a fost realizată de Mihu Dragomir și publicată sub titlul „Sonet științei” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
publicată în anul 1963 sub titlul „Sonet — Către știință” în volumele "Scrieri alese", editate de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. O altă traducere a fost realizată de Mihu Dragomir și publicată sub titlul „Sonet științei” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. <poem>Science! true daughter of Old Time thou art! Who alterest all things with thy peering eyes. Why preyest thou thus upon
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. O altă traducere a fost realizată de Mihu Dragomir și publicată sub titlul „Sonet științei” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. <poem>Science! true daughter of Old Time thou art! Who alterest all things with thy peering eyes. Why preyest thou thus upon the poet's heart, Vulture, whose wings are dull realities? How should he love thee? or
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
este o tehnică folosită de oamenii de știință pentru identificarea persoanelor, bazată pe caracterizarea ADN-ului. Amprentele ADN-ului sunt mici variații ale ADN-ului care sunt în general diferite de la un individ la altul. -ului este diferită de secvențierea unui genom întreg. Amprentarea ADN este folosită, de
Amprentarea ADN () [Corola-website/Science/334202_a_335531]
-
(pronunțat //; n. 4 mai 1825, Ealing, Middlesex - d. 29 iunie 1895, Eastbourne) a fost un biolog britanic, om de știință, reprezentant al agnosticismului. A avut o mare influență asupra științelor naturale din secolul al XIX-lea. A fost susținător al empirismului lui David Hume și a Teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin, fiind poreclit „"Bulldog-ul lui Darwin"” ("Darwin's Bulldog
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
(pronunțat //; n. 4 mai 1825, Ealing, Middlesex - d. 29 iunie 1895, Eastbourne) a fost un biolog britanic, om de știință, reprezentant al agnosticismului. A avut o mare influență asupra științelor naturale din secolul al XIX-lea. A fost susținător al empirismului lui David Hume și a Teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin, fiind poreclit „"Bulldog-ul lui Darwin"” ("Darwin's Bulldog"). s-a născut pe 4 mai 1825, în familia unui
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]