97,255 matches
-
Tineret din 2014, Aurelian Silvestru a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” pentru întreaga activitate în domeniul cărții pentru copii, acordat de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. În 2014 i-a fost acordată cea mai înaltă distincție a Academiei de Științe a Moldovei, Medalia „Dimitrie Cantemir”.
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
de arhitectură de însemnătate națională, amplasat pe str. 31 august 1989, 155 din Chișinău, în prezent sediul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Clădirea este inclusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău alcătuită de Academia de Științe ca monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională. A fost construită în stilul eclectic, cu sursa de influențat de goticul florentin. Clădirea de 2,5 etaje a fost construită în 1901, după un proiect de Alexandru Bernardazzi. Până atunci
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
timpul celui de-al doilea război mondial, când partea superioară a fost deteriorată. Până în anul 1964 a fost al comitetului central al partidului comunist al RSSM, după care devine Palatul Pionerilor și a elevilor, iar aripa stângă găzduiește Societatea republicană „Știința”. În 1976, în interiorul clădirii este amenajat Muzeului de istorie a partidului comunist al Moldovei. Pentru a extinde spațiul de expoziție, la dreapta clădirii a fost construită o aripă din două niveluri, simetrică cu cea din stânga, atât după amplasament cât și
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
până relativ aproape de epoca actuală. În opinia lingviștilor sovietici din anii 1960-1990, limba literară rusă este o formă superioară a limbii naționale elaborată de-a lungul istoriei, normată și corectă, fiind limba operelor literare, a mass mediei, a teatrului, a științelor, a instituțiilor oficiale, a școlii etc. Prin calitățile sale superioare față de ale celorlalte variante ale limbii, ea corespunde nevoilor culturale ale comunității, având mijloacele optime pentru exprimarea ideilor și sentimentelor, și asigură comunicarea socială la scară mare. Este însușită și
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
iar Guvernul Român: „Coroana României” Societatea de Geografie Nantes, medalie L' Association pour l' encouragement des Etudes grecques en France, prima sa medalie 3 iunie 1923-noiembrie 1937, membru activ, secțiunea artistică, Ateneul Român 1927: Premiul „Bodin” al Academiei Franceze de Științe 1927-1930: Fondator și director al revistei „Artă și Arheologie” (1927-1936) 1925: membru activ al Societății Academice Arheologice bulgară din Sofia 1931: membru activ al Academiei savanților ruși pribegi în lumea întreagă, care au întemeiat la Praga Kondakof Instituti 1933: membru
Oreste Tafrali () [Corola-website/Science/335258_a_336587]
-
Julius Vincenz Edler von Krombholz (n. 19 decembrie 1782, Oberpolitz (în apropiere de (Leitmeritz) - d. 1 noiembrie 1843, Praga) a fost un renumit om de știință, medic, patolog, botanist, micolog, scriitor științific, rector al Universității Carolina și mecena austriac în secolul al XIX-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Krombh.. Tatăl lui, Julius, un învățător, a murit deja devreme, în anul 1788. Familia, având
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
diploma de la 17 septembrie al anului), scientistul a fost înnobilat de către împăratul Ferdinand I al Austriei pentru serviciile sale medicale și educaționale cu titlul "Edler von Krombholz". Krombholz a elaborat, în 1837, un ghid cu adrese importante ale oamenilor de știință precum medicilor din Praga, fiind ales un an mai târziu membru al Leopoldinei. Pe ziua de 20 decembrie 1838 a fost numit cetățean de onoare al orașului Praga și în 1939 împăratul i-a mai dat titlul de consilier gubernial
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
Ernestine și Theresia precum de multe sute de persoane prezente. Inima lui mumificata este încă păstrată in primul departament de medicină internă al universității. Faimosul medic și micolog a fost numit membru în multe organizații, printre altele: Acestui om de știință au fost dedicate mai multe genuri și specii. Toate lucrările au fost scrise în limba germană:
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
al clubului de tenis de tineret din Wuhan să practice acest sport. Ea a devenit jucătoare profesionistă de tenis în 1999.La sfârșitul anului 2002, Li a părăsit echipa națională de tenis pentru a studia part-time la Huazhong Universitatea de Știință și Tehnologie (HUST),unde și-a obținut și licența în jurnalism. Pe 27 ianuarie 2006 s-a căsători cu Jiang Shan care a deevnit și antrenorul ei personal.In 2008 renunța la sistemul chinez de tenis și își ia în
Li Na () [Corola-website/Science/335266_a_336595]
-
Alchemist: Brotherhood cuprinde episoadele din anime-ul Fullmetal Alchemist: Brotherhood, în care doi băieți care își pierd mama în urma unei boli incurabile. Folosindu-se de alchimie, cei doi încearcă să o învie, încălcând astfel cel mai mare tabu al acestei științe „transmutația umană”. Încercarea eșuează, iar fratele mai mare, Edward „Ed” Elric, își pierde piciorul stâng, în timp ce fratele său Alphonse „Al” își pierde întreg corpul. Sacrificându-și brațul drept, Ed reușește să fixeze sufletul lui Al într-o armură, dar, pentru
Lista episoadelor din Fullmetal Alchemist: BrOtherhood () [Corola-website/Science/335267_a_336596]
-
paralel cu activitățile didactice, Carol Walenstein s-a implicat în organizarea muzeului înființat în anul 1834 la Colegiul Sfântul Sava din inițiativa lui Mihalache Ghica. În calitatea funcției de "conservator" al muzeului, Wallenstein a îmbogățit colecția de numismatică, sigilografie și științele naturii cu multe exponate, mai ales la secția de ornitologie de care era pasionat. Wallenstein a fost primul director al Muzeului Național din București din data de 8 iulie 1837. Prin decretul dat de către Barbu Știrbei în data de 24
Carol Wallenstein de Vella () [Corola-website/Science/335287_a_336616]
-
Yediot Aharonot (în seria de articole „Tot adevărul despre Hollywood” și a revistei israeliene de cinema „Olam Hakolnóa”. În anii 1960 a scris în cotidianul „Davar” articole în domeniul militar și strategic, apoi la ziarul „Haaretz” în domeniul apărării, al științei și tehnicii, traducând pentru acesta și sute de reportaje din presa mondială. A redactat și prima rubrică din Haaretz consacrată calculatoarelor. După studii de istorie generală și istoria Statelor Unite la Universitatea Țel Aviv, Hashavia a devenit specialist în strategie și
Arie Hashavia () [Corola-website/Science/335289_a_336618]
-
Lucrărilor academice ale Budismului tibetan, editor șef la Vocea Dharmei, ziarul Asociației Budiste din China, stareț al mănăstirilor Guanghua (Putian, Fujian), Famen (Fufeng, Shaanxi) și Longquan (Beijing), secretar-general al Comitetului de religie și pace al Chinei, Vicepreședinte al Institutului pentru Științe Umaniste Avansate și Religie la Universitatea Normală din Beijing, membru în Comitetul Național Permanent al poporului chinez, consultant politic, vicepreședinte al Federațiilor de Tineret din China. Cu o minte deschisă și măreață, Maestrul Xuechng susține cu entuziasm integrarea limbilor familiare
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
ELTE) din Budapesta. Reîntors în România, a lucrat între 1971-1974 ca jurnalist și asistent universitar la Catedra de limba maghiară a Universității București. În 1974 s-a mutat în Ungaria. A lucrat pe postul de cercetător asociat la Facultatea de Științe Umaniste din cadrul Universității Eötvös Loránd, apoi ca asistent universitar la Catedra de limba română (din 1980) și la Catedra de literatură universală comparată (din 1984). A urmat studii pregătitoare de doctorat în literatură comparată la Universitatea Sorbona din Paris (1980-1981
Péter Zirkuli () [Corola-website/Science/335334_a_336663]
-
fost întemeiat orașul Bagdad, perla imperiului islamic. În teritoriile arabe, odată cu instaurarea noului regim, va avea loc o deschidere către elementele străine, o renaștere a culturii antice, a artelor și o înflorire a tuturor domeniilor artistice și chiar și a științelor exacte, acesta fiind motivul pentru care istoricii prezintă perioada abbasidă ca o „epocă de aur” a imperiului islamic, epocă ce s-a întins de-a lungul secolelor, până la invazia mongolă a Bagdadului, în anul 1258. Odată cu mutarea centrului puterii și
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
a lungul secolelor, până la invazia mongolă a Bagdadului, în anul 1258. Odată cu mutarea centrului puterii și administrației la Bagdad, orașul va deveni de asemenea și capitala culturii arabe, capitală ce a găzduit de-a rândul secolelor vârfurile de lance ale științelor, artelor și literaturii, califii abbasizi fiind adevărați mecena care au încurajat deschiderile culturale ale epocii. Mutarea capitalei de la Damasc la Bagdad, în anul 762, a fost însă o strategie a conducătorului Al-Manșūr, prin care își asigura stabilitatea pe scaunul califal
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
este un ansamblu de clădiri, monument de arhitectură de însemnătate națională, amplasat pe str. Aleksandr Pușkin, 11 din Chișinău. Este inclus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Lotul de teren pe care este amplasat complexul de clădiri a fost cumpărat în 1878 de secretarul gubernial Nicolai Ivanovici Kușkovski la licitația publică organizată de Uprava urbană. Între anii 1879 și 1894, acesta a ridicat o casă de colț
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
județul Lăpușna, Basarabia — d. 18 august 2006, Moscova) a fost un critic literar, scriitor, poet și traducător sovietic și rus, specialist în literatura română. A fost doctor în filologie, cercetător principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a URSS (ulterior Academia Rusă de Științe). S-a născut în satul Drăgușenii Noi, Basarabia (în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova), fiind fiul comerciantului Vladimir Fridman și al Sarei (născută Grossman). A urmat studii la Liceul Casei Corpului Didactic
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
Moscova) a fost un critic literar, scriitor, poet și traducător sovietic și rus, specialist în literatura română. A fost doctor în filologie, cercetător principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a URSS (ulterior Academia Rusă de Științe). S-a născut în satul Drăgușenii Noi, Basarabia (în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova), fiind fiul comerciantului Vladimir Fridman și al Sarei (născută Grossman). A urmat studii la Liceul Casei Corpului Didactic din București (1933-1939) și la Liceul „Alecu
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
Stat, absolvind Facultatea de Limba și Literatura Rusă (1948) și devenind profesor de limba și literatura rusă la școala medie nr. 31 din Moscova (1948-1953), apoi profesor de limba și literatura română la Catedra de limbi străine a Academiei de Științe a URSS (1953-1971). Între anii 1950 și 1957 este interpretul de limba rusă al lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în Uniunea Sovietică. Teza sa de disertație despre Mihail Sadoveanu pentru obținerea titlului de candidat în științe filologice îi este
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
a Academiei de Științe a URSS (1953-1971). Între anii 1950 și 1957 este interpretul de limba rusă al lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în Uniunea Sovietică. Teza sa de disertație despre Mihail Sadoveanu pentru obținerea titlului de candidat în științe filologice îi este respinsă în 1953 pe motiv că nu examinase și proza realist-socialistă a scriitorului. Cu toate acestea, lucrarea fără modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
obținerea titlului de candidat în științe filologice îi este respinsă în 1953 pe motiv că nu examinase și proza realist-socialistă a scriitorului. Cu toate acestea, lucrarea fără modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
și proza realist-socialistă a scriitorului. Cu toate acestea, lucrarea fără modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. A realizat numeroase traduceri ale operelor literare române atât clasice, cât și contemporane. A tradus printre altele "Venea
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
liceu la București, în anii '30 ai secolului al XX-lea. De la începutul anilor 1990 opera sa literară a început să fie publicată și în limba română (cf «M. Sadoveanu: o ipostază românească a relației național-universal» //Revistă de Lingvistică și Știință Literară, Chișinău, 1992, nr. 3—4). În anul 2000 el a fost distins cu medalia românească «150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu» pentru scrierea capitolului „Un român la Viena” în enciclopedia "Viena - ca un magnet", publicată în Austria
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]