9,974 matches
-
după eșecul din ’97, țin minte că ați avut o întâlnire cu doamna Madeleine Albright, așa, și i-ați spus: Doamnă, avem suficientă treabă acasă! Când aveți nevoie de noi, sunați-mă. Apropo de NATO vorbeați! Splendid! E, același lucru îndrăznesc să vi-l aduc aminte astăzi și să vi-l propun, ca și consilier de politică externă în ceea ce privește bazinul Mării Negre... Noi avem suficientă treabă acasă acum... Andrei Pleșu: Cui să-i cer să ne dea telefon!? Bogdan Chirieac: Când vor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
firesc să aibă contacte cu Bruxelles-ul, pentru că ceea ce se întâmplă în plan intern e legat de integrare. Dar în ceea ce privește viziunile în liniile strategice, poate că e vorba mai mult de o colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Cotroceni. Aș îndrăzni să cred că așa stau lucrurile. Mihai-Răzvan Ungureanu: Cuvântul esențial în cazul acesta este coeziune, și nu coeziune în mesaj, cât coeziune în intenție și coordonare, ca să nu existe defazări neplăcute. Avem experiența asta. Bogdan Chirieac: Domnul ministru, până și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
apucat? Că n-o fi sfîntă, pipa asta! - A fost a lui, spuse servitoarea. El a pus-o acolo, așa cum i-acu-, fix două ore înainte să-și dea duhu-. O să mă crezi nebună, donșoară Phémie, da- de atunci n-am îndrăznit să mă ating de ea. Uită-te: încă e plină vîrf! De nu știu cîte ori m-am întors azi, în timp ce lustruiam mobila, și mi s-a părut că văd farfurioara goală, cu mîna lui mare dedesubt- Ce i se
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
a întrebat dacă vreau să-i fac modificări. Am zis că nu. Au trecut de atunci zece ani. O altă editură mi-a comunicat că nu publică literatură română contemporană. Era adevărat. Ulterior, au început s-o facă, așa că am îndrăznit să revin, cu trei propuneri diferite. Despre prima, un roman, mi s-a spus că e prea mare (e drept, ar urma să aibă peste 500 de pagini). Despre a doua, un volum de proză scurtă, că e slăbuț. Despre
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
mai sus determină, inevitabil, o poziție subiectivă față de ceea ce se întîmplă în literatura română contemporană. În urmă cu cîțiva ani, într-o emisiune TV (singura la care am fost vreodată invitat, și anume în urma unui articol din România literară) am îndrăznit să am un schimb de replici cu directoarea unei (alte) edituri, care susținea cu tărie că nu există cărți bune care să nu se publice. Acum, ca și atunci, mă îndoiesc - și vă rog să mă credeți că nu mă
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
cu promisiuni fără nici cea mai vagă acoperire nu lasă loc nici unei alte opinii la televiziunile aservite. Numai așa - că de lașitatea colaboraționistă, de la director general la ultimul prezentator ce dă în bâlbe când pronunță ilustrele nume ale pesedeilor nu îndrăznesc să vorbesc - se explică refuzul marii majorității a televiziunilor din țară de-a sprijini programul Uniunii Europene, pus în practică de fundațiile "Concept" și "Transparency International România", program cu un titlu fioros, ce-i drept, în actuala conjunctură: "Nu da
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
tu la calitatea lui de paradis, fie și prin starea de beatitudine, ce, precum o aură, te înconjoară. Dar e un paradis terestru, nu e Paradisul. E dominat de zei mărunți - idoli ai tribului, iar tribul sfîșie pe oricine ar îndrăzni să le știrbească o țandără din soclu -, capricioși, nepăsători și ocupați. Care, într-un moment de proastă dispoziție, de uitare sau de indolență- motivul nu mai are nici o importanță - hotărăsc să te gonească de acolo. Poate că se obosesc să
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
sau secvențe ale căsniciei lor. Astfel a ieșit la suprafață și subconștientul colectiv al Austriei sau Elveției dat fiind anonimatul participanților la acest dialog. Numele sunt modificate, însă tot ceea ce ei mi-au încredințat în mesajele lor nu ar fi îndrăznit să o facă dacă destinatarul ar fi fost soțul sau familia. Este o șansă extraordinară pentru un autor să intre în posesia acestui material și este uimitor și faptul că toți cei care mi-au scris știu să scrie foarte
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
Mircea Mihăieș Am făcut, în urmă cu câteva zile, imprudența să public în ,Cotidianul" un articol în care îndrăzneam să spun că favoriții mei, Alianța D.A., încep să facă prostie după prostie. Titlul era, în felul în care înțeleg eu lucrurile, un avertisment dulce-amărui: , Sinuciderea de sine nu miroase-a bine". În esență, spuneam că într-un moment în
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
mei, Alianța D.A., încep să facă prostie după prostie. Titlul era, în felul în care înțeleg eu lucrurile, un avertisment dulce-amărui: , Sinuciderea de sine nu miroase-a bine". În esență, spuneam că într-un moment în care PSD-ul nu îndrăznește să iasă din găurile de șobolan pe unde s-a ascuns după prăbușirea de la alegeri, Alianța D. A., în loc să apese pe accelerator, pune, în mijlocul cursei, frânele, gata-gata să se dea peste cap. Și asta în condițiile în care aleargă singur cât
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
uscat, ar suna o sentență din zestrea filosofului care anțărț constatase, prin proprii investigații, că iarna nu e ca vara, un adevăr de necontestat, dar pe care nici un înaintaș, nici din rândurile filosofilor, nici din cele ale bărbaților politici nu îndrăzniseră să-l deconspire mulțimilor așteptătoare. Cât privește adevărul din aforismul "pe mare este altfel decât pe uscat", el este și mai criptic, întrucât cei mai mulți pășitori pe sol n-au avut ocazia unei escapade oceanice, iar de mers cu tălpile pe
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
Nicolae Manolescu, Sunt inginer optician. Fiul meu, acum în clasa a X-a, are un oarecare talent literar, cred eu, citește destul de mult și ar dori să dea admitere la facultatea de Litere. Sincer, nu știu ce să-l sfătuiesc și aș îndrăzni să vă cer părerea. Credeți că are un viitor cu o asemenea facultate? Am și câteva întrebări legate de critica literară, la care m-am gândit de câte ori mi-au căzut în mână reviste literare. 1. Citesc criticii întotdeauna cărțile despre
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
îi tulbură înfățișarea așa cum toți/ ochii schimbînd ziua în noapte au devenit/ mlaștină..." ( Mlaștina). Lehamitea densă a unui Ion Caraion ( colecție de miezuri autodistructive) își prefiră ecoul într-un atare peisaj teluric mai mult decît transcendent, în care mizeria umană, neîndrăznind parcă a-și ridica privirea spre ceruri, se aliază cu superstiția: "...noroi gri noroi greu noroi/ suflete obosite ca pietrele stau sub el cu mîinile/ ridicate purtîndu-mă ca un prapor/ eu umbră/ căzută pe spinarea Tisei adun bucăți de țară
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
simtă, tocmai el cel chinuit de mania persecuției, fratele unui om care îi vrusese pe față răul. Oare un dosar medical, cîțiva termeni științifici și o nosologie anume ar putea explica straniile conexiuni și/sau disocieri din mintea lui Celan? Îndrăznesc să formulez o ipoteză oarecum diferită: poate că mai curînd tocmai poemele lui Celan, precum și evocarea unor episoade bizare din viața sa, să contribuie la înțelegerea mecanismelor unei maladii nervoase. Americanul John Felstiner, autorul unei biografii celaniene apărute în 1995
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
am fost profesor de limba și literatura română la Academia de Științe și la Academia de Științe Sociale din Moscova. Iată de ce am devenit autorul unor manuale, redactor al unor dicționare româno-ruse și ruso-române și, în cele din urmă, am îndrăznit să traduc cele mai frumoase opere ale marelui scriitor Mihail Sadoveanu, în limba rusă. Toate aceste silințe - după câte pot astăzi să-mi dau seama - și-au îndeplinit probabil scopul. Constat acum, la acest bilanț al meu, că nu mi-
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
că era cât pe-aci să fie linșat de peremiștii locali, care au sărit la el. Săltat în sondaje, PRM-ul își arată adevărata față. Aceea de partid care își permite orice, inclusiv să bage pumnul în gura celor care îndrăznesc să-l critice pe șeful lor. În regulamentul de ordine internă al acestui partid scrie cumva că cine își îngăduie să-l critice pe CV Tudor trebuie să devină obiectul represaliilor peremiștilor de oriunde? Chiar dacă nu scrie, așa se întâmplă
Atacul la Dinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16638_a_17963]
-
prin nefastul semn al „croșetelor”, iar alteori nici măcar prin atât. În ce privește epoca postbelică, până în 1990, aceasta a fost cu totul neprielnică afirmării genului memorialistic. A ține atunci jurnale, a scrie memorii era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertății până la pierderea vieții (v. cazul Gheorghe Ursu). Cu toate acestea au fost scriitori care au îndrăznit. Al. Săndulescu analizează textele memorialistice ale lui C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, Pericle Martinescu, scrise
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
atunci jurnale, a scrie memorii era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertății până la pierderea vieții (v. cazul Gheorghe Ursu). Cu toate acestea au fost scriitori care au îndrăznit. Al. Săndulescu analizează textele memorialistice ale lui C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, Pericle Martinescu, scrise pe ascuns în anii de teroare (ale lui Pandrea între două închisori), ieșite la lumină după 1990, într-un climat care le-a asigurat o extraordinară
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
pentru că stratagema e prea grosolană. Programat pe vecie pentru rolul de lacheu (așa a fost sub Eugen Barbu, la fel sub Ceaușescu, iar după 1990 a îmbogățit aceeași partitură sub Iliescu), Vadim știe la perfecție cât îi e îngăduit să îndrăznească. Rupând o bucățică rumenioară din voturi, el continuă să fie cel mai comod component al opoziției: un gură-mare ineficient, dispus să lingă acolo unde a scuipat (și invers) fără nici un tremur în glas și fără nici o cută pe frunte. Pentru
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
hârtie groasă, de împachetat fierării, cu știuci imense și alte soiuri de pești afumați, cu care și-așa n-avem ce face. Psihologie de asediu. Alimente puține. Biata femeie, crezuse că-i dăm numai un pește, așa, de formă, nu îndrăznea... Și-atunci Gabi și cu mine am îndemnat-o strigând la ea cu energie: Vsio! adică tot! să ia tot că peștele era al ei... Dijurnaia, - gata să leșine. Nu mai știa cum să ne mulțumească. A doua zi, ne
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
în Dumnezeu? A.C. - Nu. Dacă ar exista s-ar simți. Dacă ar fi și ar auzi că nu cred în el m-ar sancționa cumva. R.G. - Nu credeți că ați fost sancționat? A.C. - Ei bine, suport consecințele. (rîde) R.G. - Ați îndrăznit cam mult cu orgoliul dvs. A.C. - Stimată doamnă, eu sunt un mare revoltat, un revoluționar. Răstorn totul dacă pot. Dacă nu, mă uit strâmb (face o grimasă și rîde).
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
facă mușchi”, gâfâind asemeni unui alergător pe pistă, în fine ca un... nas romantic „care miroase visul/ așa cum un ogar ia urma vânatului.” Ideea ar fi că, de pe clapele ironiei, umorul „e-un mijloc/ de-a minți obiectele/ ce nu-ndrăznesc să te mintă.” Să fie vorba de exerciții pe claviatură, de grațioase paradoxuri ale unei structuri de rafinamente extrem-orientale? reducând arta lui Gheorghe Grigurcu la doar atâta, am mutila grav un corpus pe care Ion Negoițescu l-a intuit, cu
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
și Uffizzi, atunci s-ar putea ca... Deși, nu se știe niciodată... Dar iată... O femeie bătrână, arătând ca o țărancă, îmbrăcată în negru, cu basma pe cap, ca la noi sătencele, tunde iarba la baza Kremlinului, verdeața rebelă ce îndrăznește să-l invadeze. Mașina are un motoraș mititel, însă foarte harnic. Ea tunde buruiana, cu grijă, ca la ea acasă, la țară. Unealta, extrem de modernă și rusticitatea personajului ce o mânuie, trădează contradicția fundamentală a Maicei Rusii: tehnică, armament de
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
de domeniul evidenței. În interiorul granițelor țării, nimeni nu avea dreptul să pună sub semnul Întrebării această chestiune, chiar dacă noi, neputincioșii, zăceam ore În șir, uzi și mânjiți din cap până În picioare, sau răbdam, cumplit, de foame. Cel care ar fi Îndrăznit era Împotriva partidului și conducătorului iubit. După povestioară, am ațipit. M-am trezit târziu, spre miezul nopții. Difuzorul Încă mai cânta. Niște vechi romanțe, pline de dor, m-au adormit din nou. Dimineața, același difuzor ne-a trezit cu noaptea
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
de râs când ne vedea. Dar viața ne duce și ne-nvârte, de nici nu crezi. După clasa a VIII-a, nu ne-am mai văzut. Acum, suntem vecini...la două blocuri distanță. Eram în piață. Mă uitam...la cireșe! Îndrăzniți, Doamna! Azi face băiatul cinste! CFR-ul încă dă lefuri bune! Am râs și ne-am îmbrățișat, ca doi copii. Mi-a pus, ca pe vremuri, cercei de cireșe, la urechi. Chiar am plâns. Sunt atât de puțini oameni care
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]