144,219 matches
-
pentru călugări, prin urmare foloseau grâul și secara. Ei (vlahii) practicau agricultura, meșteșugurile (prelucrarea lânii) și comerțul, iar structura lor socială era diferențiată. Erau posesori de bani, cu care își puteau răscumpăra libertatea și mulți dețineau case în orașe-Kekaumenos menționează adunarea vlahilor din Larissa, din 1066, ținută în casa lui Berivoi vlahul. Conducătorii obștilor țărănești ale vlahilor se numeau cătunari sau celnici (fruntași, în slavă), dar niciodată cnezi (stăpâni feudali). Celnicii erau ereditari în funcțiile lor, aveau drept de judecată, reprezentau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și secuilor, în sudul și răsăritul Transsilvaniei. Pe baza acestor trei arii fundamentale de autonomie teritorial-politică și etnică, s-a constituit în Transilvania sistemul de guvernare medieval, caracterizat prin cooperarea între puterea centrală (regalitatea) și corpurile privilegiate-forțele politice reprezentate în adunări nobiliare (congregații) și prin excluderea din sânul sistemului politic a masei neprivilegiaților (românii "schismatici"). Cea dintâi în ordinea constituirii și însemnătății politice, în sistemul de guvernare al voievodatului, a fost nobilimea. Aceasta s-a dezvoltat pe temelia stăpânirii pământului, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dări nobililor și oamenilor lor, imunitatea fiscală a domeniului nobiliar, completată, sub Ludovic, cu imunitatea judiciară. Sub Ladislau Cumanul și Andrei III, afirmarea socială a nobilimii se convertește în forță politică. Funcția juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată, nobilimea devine corp politic, asociat la exercițiul puterii. Afirmarea autonomă a voievodatului Transilvaniei se va accentua în anii următori și adunarea stării nobiliare se transformă în instituție permanentă, prin care nobilimea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
politică. Funcția juridică a nobilimii din voievodat a permis constituirea adunării generale a nobililor Transilvaniei, astfel încât din stare socială privilegiată, nobilimea devine corp politic, asociat la exercițiul puterii. Afirmarea autonomă a voievodatului Transilvaniei se va accentua în anii următori și adunarea stării nobiliare se transformă în instituție permanentă, prin care nobilimea participă la conducerea politică a voievodatului. În acest fel, corpul nobilimii Transilvaniei ("universitas nobilium"), stare privilegiată în secolul al XIII-lea, devine stare politică. Consacrarea rolului constituțional al nobilimii a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pentru a-și consolida situația, amenințată de atitudinea ostilă a voievodului Roland Borșa, regele Ladislau Cumanul, aflat în Transilvania, în vara 1287, se consultă cu nobilii unguri din țară, la care este asociat clerul catolic, reprezentanții sașilor și secuilor, adică adunarea stărilor privilegiate, care, în 1291, se transformă în congregație. După urcarea sa pe tron, regele Andrei III confirma privilegiile stărilor, în februarie 1291, apoi sosea în Transilvania, la Alba Iulia, și conducea congregația stărilor. De fapt, Andrei III încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1291, se transformă în congregație. După urcarea sa pe tron, regele Andrei III confirma privilegiile stărilor, în februarie 1291, apoi sosea în Transilvania, la Alba Iulia, și conducea congregația stărilor. De fapt, Andrei III încerca să atragă stările Transilvaniei în adunările de stări ale regatului, pentru a curma autonomia voievodatului, dar acțiunea sa n-a reușit. Puterea centrală a regatului ungar se fărâmițează în tranziția de la Arpadieni la Angevini, la sfârșitul secolului al XIII-lea, când închegarea nobilimii ca factor politic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în obște se putea face numai cu acordul întregii comunități săsești, iar noul venit avea drepturi egale și aceleași obligații. Pădurile, pășunile și apele erau folosite în comun (ca și în obștile românești), indiferent de starea materială a familiilor. La adunările comunității participau toți bărbații-ea avea ca jude pe greavul cu funcție ereditară și un primar ales periodic. Sistemul agricol amintit, ca și dările repartizate în mod egal pe curți, i-au ferit multă vreme pe locuitorii din satele scaunelor săsești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Temugin, s-a înfăptuit unificarea grupului de triburi înrudite etnic și lingvistic, mongolii, care vor rămâne în istorie sub acest nume sau al unui trib contopit (asimilat) cu ei, tătarii. Unificarea triburilor mongole, după încleștări sângeroase, a fost consfințită la adunarea (kuriltai) reprezentanților nobilimii nomade, întrunită pe râul Onon, în anul 1206. În această adunare a fost recunoscută autoritatea supremă a lui Gingis-han (1206-1227) asupra tuturor mongolilor și triburilor acestora. În același timp, s-a statuat, pe baza vechilor cutume mongole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vor rămâne în istorie sub acest nume sau al unui trib contopit (asimilat) cu ei, tătarii. Unificarea triburilor mongole, după încleștări sângeroase, a fost consfințită la adunarea (kuriltai) reprezentanților nobilimii nomade, întrunită pe râul Onon, în anul 1206. În această adunare a fost recunoscută autoritatea supremă a lui Gingis-han (1206-1227) asupra tuturor mongolilor și triburilor acestora. În același timp, s-a statuat, pe baza vechilor cutume mongole, codul de legi, cunoscut sub numele de "marea yasă", care conținea reglementări esențiale privind
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cutume mongole, codul de legi, cunoscut sub numele de "marea yasă", care conținea reglementări esențiale privind viața familială, economică, socială, religioasă și militară. Acest cod de legi corespundea noului stadiu al societății mongole și aristocrației tribale, cel al statului feudal. Adunarea (Kuriltai-ul) din 1206 marchează constituirea statului feudal mongol (Hamag Mongol Ulus), adică a statului unificat al neamului mongol, act prin care Temugin, ajuns conducător suprem, a luat numele (titlul) de Gingis-han. Constituirea Imperiului mongol nu a fost urmarea unui șir
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
severitate. Izvoarele vremii exagerează involuntar efectivele mongole, iar o estimare reală a lor este dificil de făcut. Oștile mongole își modificau efectivele în timpul campaniilor militare, prin obligația impusă neamurilor supuse de a li se alătura. După surse credibile, în momentul adunării kuriltai-ului din 1206, Gingis-han dispunea de peste 100.000 de luptători, iar după 1227, Ogodai avea la dispoziție 130.000 de oameni. Dar, în condițiile unor operațiuni de anvergură, numărul războinicilor mongoli putea să crească pentru atingerea unor obiective strategice. Războaiele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Anjou, descendent pe linie feminină al Arpadienilor. Aceste evenimente petrecute în Ungaria au avut efect direct asupra românilor de la nord, dar și asupra celor de la sud de Carpați. Într-adevăr, în 1291, românii sunt convocați, pentru ultima dată, la adunările țării (Transilvania). Această coincidență "neîntâmplătoare" nu i-a condus pe istoricii noștri la singura explicație logică: descinderea masivă ("descălecarea") a românilor de la nord Transilvania (Țara Făgărașului) la sud de Carpați, sub conducerea unui voievod-întemeietor al unei țări noi. Însă cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au pus bazele unui adevărat imperiu în această regiune. Anonimatul în care se află ascunsă ascensiunea lui Tihomir-Thocomer ar putea să rezulte din însăși simplitatea actului de întemeiere a Țării Românești: în circumstanțe necunoscute (?), în vatra voievodală de la Argeș, o adunare de cnezi și voievozi, cu participarea "mai marilor țării", au desemnat un singur "mare voievod" în persoana lui Tihomir-Thocomer. El este amintit abia într-un document extern (latin) din 1332, sub forma latinizată "Thocomerius". Letopisețul cantacuzinesc vorbește, în sensul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al statului medieval Moldova. Societățile românești din Moldova și Maramureș aveau un nivel de dezvoltare apropiat, anumite similarități în evoluția structurilor social-politice din cele două regiuni: Maramureșul era organizat în șapte cnezate de vale, conduse de un voievod, ales de adunarea cnezilor. Moldova s-a constituit, ca și Muntenia, prin unirea formațiunilor politice existente la răsărit de Carpați. Aceste formațiuni au avut drept liant elementele românești din Maramureș. Între nord-vestul Moldovei și Maramureș au existat legături încă din evul mediu timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1944, nr. 2, p. 180-197. Pârvan V., Contribuții epigrafice la studiul creștinismului daco-roman, București, Editura Socec, 1911. Idem, Studii de istoria culturii antice, București, 1992. Pop I. A., Români și unguri în secolele IX-XIV, Cluj, 1996. Idem, Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj, 1991. Popa R., Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970. Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. Idem, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care parafrazează deviza Junimii: „Intră cine vrea, rămâne cine poate”, spunând că la C. „venea cine voia, pleca cine voia”, dar foarte puțini tineri de marcă ai generației ar fi rămas pe dinafară. Invitat la 20 decembrie 1932 la o adunare generală a grupului, Octav Șuluțiu înregistrează printre cei prezenți, în afara liderilor, și pe Eugen Ionescu, Constantin Fântâneru, Mihail Sebastian, M. H. Maxy, Victor Brauner, Mihail Polihroniade, Constantin Noica, Petru Manoliu, I.I. Cantacuzino, Emil Gulian, Lucian Boz, Dan Botta, Alexandru Vianu
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
sînt actualii membri ai Academiei R.S.R. și acei membri corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea generală a academiei alege pe președintele academiei pe o durată de 4 ani. Președintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea generală a academiei alege pe președintele academiei pe o durată de 4 ani. Președintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui precedent. Articolul 7 Membrii Academiei Române sînt aleși dintre oamenii
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
știință și cultură de înaltă ținută cetățeneasca și morală, care s-au distins prin lucrări originale de mare valoare teoretică sau practică și contribuie activ la progresul spiritual al țării și propășirea națiunii. Articolul 8 Membrii Academiei Române se aleg de adunarea generală pe baza propunerilor prezentate de unitățile de cercetare, învățămînt și producție, de instituțiile de cultură, precum și de membrii titulari ai academiei, potrivit criteriilor și procedurilor aprobate de adunarea generală. Articolul 9 Adunarea generală a Academiei Române poate exclude din rîndurile
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
țării și propășirea națiunii. Articolul 8 Membrii Academiei Române se aleg de adunarea generală pe baza propunerilor prezentate de unitățile de cercetare, învățămînt și producție, de instituțiile de cultură, precum și de membrii titulari ai academiei, potrivit criteriilor și procedurilor aprobate de adunarea generală. Articolul 9 Adunarea generală a Academiei Române poate exclude din rîndurile sale pe acei membri care au desfă��urat activități potrivnice intereselor țării și poporului român, dovedite și recunoscute public. Articolul 10 Academia Română are filiale în principalele centre științifice și
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
Articolul 8 Membrii Academiei Române se aleg de adunarea generală pe baza propunerilor prezentate de unitățile de cercetare, învățămînt și producție, de instituțiile de cultură, precum și de membrii titulari ai academiei, potrivit criteriilor și procedurilor aprobate de adunarea generală. Articolul 9 Adunarea generală a Academiei Române poate exclude din rîndurile sale pe acei membri care au desfă��urat activități potrivnice intereselor țării și poporului român, dovedite și recunoscute public. Articolul 10 Academia Română are filiale în principalele centre științifice și culturale ale țării stabilite
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
a Academiei Române poate exclude din rîndurile sale pe acei membri care au desfă��urat activități potrivnice intereselor țării și poporului român, dovedite și recunoscute public. Articolul 10 Academia Română are filiale în principalele centre științifice și culturale ale țării stabilite de adunarea generală. În subordinea Academiei Române pot funcționa unități științifice, de cercetare fundamentală și de cercetări avansate, cu avizul guvernului. Unitățile academiei pot depăși finanțarea de la buget prin contracte cu alte unități. De asemenea, în subordinea să funcționează, ca unități cu personalitate
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
și instituții similare din alte țări. Articolul 12 Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creației științifice și culturale a tineretului. Articolul 13 În termen de cel mult 30 de zile de la data prezentului decret-lege va fi convocată adunarea generală a academiei, care va alege președintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
convocată adunarea generală a academiei, care va alege președintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea Academiei Române și a organelor sale se stabilește prin statut aprobat de adunarea generală a academiei. Articolul 16 Pe data prezentului decret-lege se abroga Decretul nr. 97/1984 privind măsuri de reorganizare
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea Academiei Române și a organelor sale se stabilește prin statut aprobat de adunarea generală a academiei. Articolul 16 Pe data prezentului decret-lege se abroga Decretul nr. 97/1984 privind măsuri de reorganizare a aparatului central al Academiei Republicii Socialiste România și a unităților din subordine. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -------------------
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]