10,371 matches
-
poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne de stejar, fasonate din
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
este o pictură de altar, terminată între anii 1470-1480, atribuită pictorului italian renascentist Andrea del Verrocchio. Se află la Național Gallery din Londra. Seamănă cu Tobias și îngerul, de Antonio Pollaiolo. Conform istoricului de artă Martin Kemp de la Oxford, Leonardo da Vinci, care lucra în
Tobiolo e l'angelo () [Corola-website/Science/323093_a_324422]
-
Biserica din Drăcești are dimensiuni modeste, planimetrie neobișnuită și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură, la altar, pe latura de sud, a rămas în forma ei originală, înaltă
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură, la altar, pe latura de sud, a rămas în forma ei originală, înaltă și îngustă, tăiată între două bârne. Turnul este ridicat peste tindă, pe un tambur rectangular, după modelul binecunoscut la biserica de lemn din Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
familii cu 657 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Brașca era păstorită de preotul expozit parohial Octavian Burac (născut în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul bisericii a fost adăugat ulterior. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
absida altarului pentagonală și decroșată și cu un pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
pridvor atașat în dreptul intrării de pe latura sudică a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare (una în peretele sudic al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
al pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului) și cu șapte ferestre (una în axa altarului, două în naos, două în pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
pronaos și două în pridvor). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud a pronaosului, precum și pe o ușă din partea sudică a absidei altarului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și este decroșat simetric față de naos. La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă sprijinită pe un contur pentagonal.
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
București au condus, de asemenea, înspre un process de centralizare și asimilare culturală. În comformitate cu istoricul Constantin Iordachi, aceasta pozitei pro-românizarii a fost echivalata cu un "Kultrurkampf": și de multe ori a reprezentat “sacrificarea valorilor democratice și pluraliste de pe altarul naționalismului istoric”. Analiza Irinei Livezeanu a fost , de asemenea, remarcată pentru rolul doveditor alternativ la unionism în regiunile locuite de românii din Austro-Ungaria, inclusiv Casă de Habsburg loyalism, susținătorii autonomiei regionale. Ee citează exemple de naționaliști români precum Aurel Popovici
Irina Livezeanu () [Corola-website/Science/323201_a_324530]
-
Jilji în 452. Templul a fost numit Wanghusa, sau „templul Reginei”. Deoarece nu există nici un alt document doveditor al budismului care au fost adoptate în sec. al 5-lea în Gaya, savanți moderni au interpretat acest lucru ca pe un altar ancestral, mai degrabă decât un templu budist. Membrii ambilor descendenți Heo (inclusiv clanurile Gimhae, Gongam, Yangcheon, Taein, si Hayang) și descendenții Gimhae Kim se considera descendenți ai lui și Regele Suro. Doi dintre cei zece fii ai cuplului au ales
Heo Hwang-ok () [Corola-website/Science/323213_a_324542]
-
, se află în cătunul Găbrieni din localitatea Ioanicești, comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. În izvoare scrise a fost datată din anii 1742-1743, însă naosul și altarul sugerează o vechime mult mai mare. Tradiția indică aducerea ei din preajma Cotmenei, semnele de mutare confirmând atributul ei de biserică călătoare. Structura de lemn este bine conservată. În interior se distinge iconostasul de bună calitate și valoare artistică, datat la
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă transferul și montarea bisericii pe locul actual. Ea a fost prelungită cu pridvor și tindă, la un moment anterior mutării. Naosul și altarul se disting ca părțile cele mai vechi ale construcției, de o vechime mai mare decât secolul 18. Modelul bisericilor de lemn fără tindă este cel mai vechi cunoscut, fiind o trăsătură arhaică în arhitectura sacrală de lemn de la noi. Datarea
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
a fost încă odată refăcut acoperișul, prin meșterii Badea Gheorghe și Badea Constantin din Cicănești. În forma sa actuală biserica este rezultatul unor extinderi succesive spre apus. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o pereți încheiați în boltă peste altar și naos, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut cu trei uși rituale. Întreaga construcție de lemn stă pe un
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]