10,626 matches
-
penal și infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în art. 12 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 17 iulie 2008). Astfel, potrivit deciziei amintite, distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 din Codul penal
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
în același capitol în care se găsesc și infracțiunile de trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), respectiv trafic de minori (art. 211 din Codul penal). Așadar, reținând și considerentele expuse mai sus, dar și pe cele din decizia amintită, se poate trage concluzia că valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de proxenetism conform art. 213 din Codul penal este libertatea persoanei, iar titularul acesteia este chiar persoana "exploatată", care devine astfel subiect pasiv al infracțiunii. În sprijinul acestei opinii
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
o altă persoană". Concluzionând, cu privire la acest aspect, Înalta Curte consideră că subiectul pasiv principal al acestei infracțiuni este persoana "exploatată", nefiind incidente dispozițiile art. 238 lit. b) din Legea de punere în aplicare a Codului penal ( Legea nr. 187/2012 ) amintite mai sus, privitoare la aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal în unele situații speciale. În aceste condiții se impune a concluziona că, ori de câte ori, prin acte de executare diferite (de înlesnire a practicării prostituției), ar fi vătămate mai
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
deja soluționate sub imperiul Legii nr. 247/2005 , adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit tempus regit actum." 36. Prin Decizia nr. 744 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 11 februarie 2015, paragraful 24, și prin Decizia nr. 428 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
aflat în termenul de valabilitate la data depunerii solicitării de garantare, din care să rezulte că beneficiarul nu are restanțe la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. În cazul în care beneficiarul înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat, certificatele amintite sunt însoțite de copiile certificate pentru conformitatea cu originalul a documentelor justificative, prin care aceste debite au fost achitate; ... d) declarația beneficiarului pe propria răspundere privind îndeplinirea criteriului de eligibilitate prevăzut la art. 2 lit. b) pct. 1 din Ordonanța
NORME din 18 noiembrie 2014 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, cu modificările şi completările ulterioare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276803_a_278132]
-
deja soluționate sub imperiul Legii nr. 247/2005 , adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, tempus regit actum. 17. În ce privește atribuția Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, prevăzută de art. 17 alin
DECIZIE nr. 599 din 20 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277317_a_278646]
-
învestite cu soluționarea notificărilor, emise în executarea unei hotărâri judecătorești prin care instanța să se fi pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate. Prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014 , mai sus amintită, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2) și ale art. 16 din Legea fundamentală, pentru argumente similare celor mai sus enunțate referitoare la dreptul legiuitorului de a reglementa modul de reparare a
DECIZIE nr. 599 din 20 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277317_a_278646]
-
1), (2) și (4) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, în temeiul titlului de despăgubire, respectiv în temeiul deciziei nr. ... a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. 3. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin decizia amintită, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis titlul de despăgubire nr. ..., în cuantum de ... lei, în temeiul art. 13 alin. (1) și art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 , cu modificările și completările ulterioare, având
DECIZIE nr. 40 din 14 noiembrie 2016 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277756_a_279085]
-
a acelei instanțe judecătorești sau a introdus, la rândul său, o cerere reconvențională pe rolul aceleiași instanțe, existând astfel un acord implicit și al pârâtului în sensul alegerii instanței competente. În plus, tot în acest context, alăturat împrejurărilor mai sus amintite, s-a mai reținut că și mențiunea din cuprinsul procurii date de către pârât unui reprezentant convențional (avocat) de a-l reprezenta în litigiul având ca obiect cererea de divorț, aflat pe rolul instanței alese de către reclamant, reprezintă acordul acestei părți
DECIZIE nr. 20 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 915 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la înţelesul noţiunii de "acord" al părţilor din cuprinsul tezei a doua a acestui text de lege, respectiv condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească convenţia părţilor cu privire la alegerea instanţei care ar urma să soluţioneze acţiunea de divorţ, în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa pe teritoriul României.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278452_a_279781]
-
sensul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea efectua activitățile descrise în aceste dispoziții nu comportă o veritabilă dificultate. Aceasta deoarece, în paragraful 49 al deciziei menționate (amintit și de instanța care a sesizat Înalta Curte) se reține că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
celui ce urmează a înceta prin ajungere la termen, sau în cazul în care contractul în curs are o clauză de reînnoire automată și nu a fost denunțat în mod expres, aceasta poate solicita Băncii Naționale a României derogare de la obligativitatea îndeplinirii cerinței amintite la alin. (1) în cazul poliței respective. ... (3) Derogarea menționată la alin. (2) poate fi acordată dacă instituția de credit demonstrează Băncii Naționale a României că manifestă prudență în aprecierea capacității de reînnoire a polițelor în termeni, condiții și protecție echivalente, dat fiind
REGULAMENT nr. 5 din 20 decembrie 2013 (*actualizat*) privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277825_a_279154]
-
2015. Noul ciclu începe în 2014 și se întinde până în 2020. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, denumită în continuare Strategia CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) sau Strategia, cuprinde principiile, obiectivele și un sumar al măsurilor recomandate pentru perioada amintită. Deciziile și acțiunile descrise în continuare au la bază un examen critic al experiențelor strategice acumulate în intervalul 2007-2013, precum și o evaluare prospectivă a capacității și perspectivelor de cercetare și inovare în România. Toate acestea au fost avansate în cadrul unui
STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279998_a_281327]
-
tehnologică, precum și investiții însemnate pentru modernizarea infrastructurilor specifice. Nu în ultimul rând, Strategia CDI 2007-2013 a susținut internaționalizarea și a contribuit la stabilirea unui sistem de guvernare și a unui cadru instituțional prin care s-au simplificat procedurile administrative. Strategia amintită și principalele sale instrumente - dar și alte evoluții relevante din educație sau politicile de dezvoltare - au introdus transformări importante în sistemul românesc de cercetare și inovare. Dinamica producției științifice a fost schimbată semnificativ, precum și așteptările individuale și organizaționale din spațiul
STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279998_a_281327]
-
mare potențial inovativ, susțin IMM-urile și asigură competitivitatea tehnologică a României. Cresc șansele de a atrage investiții străine și de a dezvolta sectoarele tehnologiilor înalte. Domeniul este susținut de un învățământ tehnic dezvoltat, cu contribuții importante la sectoarele industriale amintite. Există un număr mare de institute naționale, institute ale Academiei Române, alte tipuri de organizații, care au măcar unul dintre domeniile principale de activitate cercetarea în domeniul materialelor. Aceste institute au beneficiat în ultimii ani de investiții importante în infrastructură, prin
STRATEGIE din 21 octombrie 2014 (*actualizată*) naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279998_a_281327]
-
acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la legea amintită, s-au introdus în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere. Astfel, sporul de vechime a
DECIZIE nr. 707 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280106_a_281435]
-
51. Astfel, chiar dacă recursul reprezintă o cale extraordinară de atac, care implică compararea hotărârilor atacate numai pentru motive de nelegalitate, aceasta nu reprezintă un impediment pentru a constata că instanța de recurs rezolvă "fondul litigiului", în sensul textului de lege amintit. Verificarea respectării dispozițiilor legale și aplicării legii de către instanța ce a pronunțat hotărârea recurată implică cercetarea "fondului litigiului", fiind în consens, în acord cu dispozițiile legale în discuție. 52. Dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 reprezintă, așadar, o
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
deja soluționate sub imperiul Legii nr. 247/2005 , adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit tempus regit actum. 19. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 , prin Decizia nr. 224 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
Europa 2020, este necesar să se acorde prioritate investițiilor în domeniul IT C. De asemenea, această prioritizare este principala pârghie pentru convergența cu țintele strategice ale Europei 2020. Având în vedere obiectivele asumate de către România pentru anul 2020 în ceea ce privește domeniile amintite, este necesară o intervenție extinsă și demararea tuturor domeniilor de acțiune concomitent pentru a asigura sinergiile dintre reforma administrativă și introducerea conceptelor moderne de e-guvernare, e-incluziune socială, promovarea inovării și dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile digitale, implementarea de programe
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
de omologare: 5.3.1. un vehicul reprezentativ al modelului are urmează a fi omologat și piesa (piesele) din vehicul considerată (considerate) esențială (esențiale) pentru executarea controalelor și testărilor prevăzute de prezenta directivă 5.2.3. la cererea serviciului tehnic amintit, unele piese și unele eșantioane din materialele utilizate. 6. OMOLOGARE CEE Dacă vehiculul prezentat la omologare este conform cu dispozițiile vizate la punctul 5 și îndeplinește cerințele de la punctele 3 și 4, este acordată omologarea CEE și se stabilește un certificat
jrc1958as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87110_a_87897]
-
de cel târziu 12 luni de la notificarea prezentei directive, Comisia va întocmi o listă cu substanțele și preparatele menționate mai sus, în conformitate cu procedura stabilită în art. 29 alin. (4) lit. (a). Această listă este reexaminată periodic și revizuită în conformitate cu procedura amintită, dacă este necesar. În plus, prezenta directivă nu se aplică: - transportului feroviar, rutier, pe căi navigabile interioare, maritim sau aerian al substanțelor periculoase, - substanțelor în tranzit care sunt sub supraveghere vamală, cu condiția ca ele să nu sufere nici o transformare
jrc1913as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87063_a_87850]
-
în articolul 29. 4. Substanțele periculoase enumerate în anexa I sunt caracterizate, dacă este cazul, prin concentrațiile limită sau orice alt parametru care să facă posibilă o determinare a pericolului pentru sănătate sau mediu a preparatelor ce conțin substanțele periculoase amintite sau substanțe ce conțin alte substanțe periculoase, sub formă de impurități. - JO L 360, 30.12.1976, p.1. - JO L 88, 7.4.1979, p.1. - JO L 351, 7.12.1981, p. 5. - JO L 106, 21.4
jrc1913as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87063_a_87850]
-
cu cele stabilite în prezenta directivă. Nu mai târziu de 12 luni de la notificarea prezentei directive, Comisia întocmește lista acestor acte comunitare, în conformitate cu procedura stabilită în art. 29 alin. (4) lit. (a). Lista este reexaminată periodic și revizuită conform procedurii amintite, dacă este necesar. 2. Substanțele enumerate mai jos sunt considerate ca fiind notificate în înțelesul prezentei directive atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții: - polimerii, cu excepția acelora care conțin sub formă combinată 2% sau mai mult din orice substanță care nu este
jrc1913as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87063_a_87850]
-
din dispozițiile corespunzătoare ale convențiilor menționate anterior, se angajează să ia, cel mai târziu la 31 decembrie 1992, toate măsurile necesare pentru a pune în vigoare o legislație penală care să le permită să-și îndeplinească obligațiile decurgând din instrumentele amintite. (1) JO C 106, 28.04.1990, p. 6 și JO C 319, 19.12.1990. (2) JO C 324, 24.12.1990, p. 264 și JO C 129, 20.05.1991. (3) JO C 332, 31.12.1990, p.
jrc1745as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86893_a_87680]
-
a unei clauze de salvgardare specifice menită să atenueze problemele care pot apărea ca urmare a eliminării restricțiilor la export; întrucât trebuie adoptate dispoziții de punere în aplicare prin modificarea Regulamentului (CEE) nr. 1692/722; întrucât art. 7 din regulamentul amintit prevede că, pentru a se evita riscul de a vedea compromisă unitatea pieței comune, Comisia poate propune Consiliului modificarea regulamentului, în special a art. 4 alin. (3), după cum devine necesar pe baza experienței; întrucât, în contextul realizării pieței interne în
jrc1643as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86788_a_87575]
-
a unei clauze de salvgardare specifice menită să atenueze problemele care pot apărea ca urmare a eliminării restricțiilor la export; întrucât trebuie adoptate dispoziții de punere în aplicare prin modificarea Regulamentului (CEE) nr. 2843/722; întrucât art. 7 din regulamentul amintit prevede că, pentru a se evita riscul de a vedea compromisă unitatea pieței comune, Comisia poate propune Consiliului modificarea regulamentului, în special a art. 4 alin. (3), după cum devine necesar pe baza experienței; întrucât, în contextul realizării pieței interne în
jrc1642as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86787_a_87574]