12,241 matches
-
cu o prefață de Valeriu Cristea); Urcarea muntelui, 1992 (ediția a II-a, necenzurată și adăugită); Ardere de tot (antologie), 1992; Skärseldsberget, Hypatia, Stockholm, 1995 (versuri traduse în limba suedeză); Poezii, 1996 (antologie și versuri inedite); Linia vieții (antologie), 1999 (antologie din toate volumele și versuri inedite, cu o prefață de Nicolae Manolescu); Cărți de eseuri și publicistică în volum: Vina tragică, Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, 1978; Călătorie spre mine însămi, 1987; Crimă și moralitate (eseuri politice), 1993; Cronica melancoliei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unor universități, academii, organizații culturale mai multe călătorii de documentare și de studiu, în diverse țări europene, și a participat la congrese și la festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S. U. A., Italia, Spnia, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania"514. O cunoaștere și o cercetare îndeaproape a biografiei autoarei relevă modul în care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ion, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994. Negrici, Eugen, Introducere în poezia contemporană, București, Editura Cartea Românească, 1985. Negrici, Eugen, Sistematica poeziei, București, Editura Cartea Românească, 1988. Negrici, Eugen, Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste cu prefață de Eugen Negrici, București, Editura Pro, 1995. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, București, Editura Fundației PRO, 2002. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, Editura Fundației PRO, 2003. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Papahagi, Aurel Sasu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. ***, Dicționar cronologic. Literatura română. Coordonatori: I. C. Chițimia, Al. Dima, Autori: Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spineanu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. ***, Dicționar Antologie de istorie și teorie literară. Autorul proiectului și coordonator: Iurie Colesnic. Ediția a III-a revăzută și adăugită, București, Editura Museum, 2000. ***, Dicționar analitic de opere liteare românești. Ediția a II-a revăzută și adăugită. Coordonator Ion Pop, Cluj-Napoca, Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un tot unitar, situat dincolo de metaforicitate, dincolo de simbol. Textul interpretativ se coagulează, în această carte, în jurul unor constante ale liricii Anei Blandiana. Sunt detectate constantele poetice din primele volume, apoi se compară cu cele din următoarele volume de autor sau antologii. În final, se identifică punctele de tangență dintre toate volumele, cu, de bună seamă, diferențele inerente. E vorba de același autor, prin urmare, matricea sa interioară, amprentarea generică, se păstrează, orice schimbare de tehnică literară s-ar produce. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Barbu și Nichita Stănescu sunt canonici; nu, însă, și Macedonski, Topârceanu, Minulescu sau Coșbuc. Minori sau nu, aceștia din urmă pot figura, în liste canonice sau în canoane curriculare, ei vor figura fără îndoială în istoria literaturii române sau în antologii cu diferite utilități, dar nu sunt autorii majori ai unei tradiții literare mature și putând dialoga cu alte mari figuri ale canonului universal; deci nu sunt insurmontabili, obsesivi sau universali". 18 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ibidem, p. 35. 92Studiu care, de altfel, în ansamblul său, în general, (și, în particular, fragmentul care o vizează tocmai pe Ana Blandiana), este, totuși, destul de controversat, deoarece "conține o sinteză gata făcută, întrucât reia o cronică pe marginea unei antologii de versuri din 1989. Echivalând totuși paginile, pp. 1047-1050 din Istorie egal pp. 282-286 din vol. I de la Aula. După o analiză fină și veche numai de douăzeci de ani vin trei rânduri noi despre poeziile postrevoluționare ale Anei Blandiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Nicolae Manolescu precizează: "Textul cronicii de mai jos trebuia să apară în numărul 20 din 18 mai 1989 al "României literare". În pofida interdicției de semnătură care dura din august 1988, Anei Blandiana îi este tipărită, la sfârșitul lui aprilie 1989, antologia de Poezii, care era gata pentru tipar din vara precedentă. Nu cunosc motivele pentru care cenzura a lăsat-o, totuși, să apară. M-am grăbit să comentez cartea, știind, din experiență, că graba n-a stricat niciodată treaba, când a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
credință nete, elocvența rituoasă. Formal, poemele sunt corecte, rotunjite pe la colțuri, cu metafore cuminți, dar care păreau impresionante ("frânghiile ploii", "măduva surâsului"), rareori forțând în sensul avangardismului antebelic ("pisica moartă a ceții")". 132Lucia Simona Bumbu, Iulian Boldea, Ana Blandiana. Monografie, antologie comentată, receptare critică, în "Observator cultural", nr. 62 (2001), în format electronic la: http://www.observatorcultural.ro/Iulian-BOLDEA-Ana-Blandiana.-Monografie-antologie-comentata-receptare-critica*articleID 2787-articles details.html/accesat august 2012: "Întoarcerea la modele culturale interbelice este considerată ca binevenită, întrucât temele major-universale sunt recuperate cu nostalgie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Timișoara, Editura Amarcord, 1994, p. 57. 112 Vezi Ivan Evseev, op. cit., p. 57, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri. Mituri, visuri, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, București, Editura Artemis, p. 345. 113Luiza Bratu, op. cit., p. 117. 114Lucian Raicu, Antologie Ana Blandiana, în "România literară", nr. 17, 1984, p. 5. 115Luiza Bratu, op. cit., p. 90. 116Ibidem, p. 91. 117 Luiza Bratu, op. cit., p. 97. 118Luiza Bratu, op. cit., p. 91. O poezie sugestivă, în acest sens, face parte din volumui Cincizeci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de Elvira Sorohan. Iași: Juni-mea, 2013, 250 p.: il. Elvira Sorohan: Cuvânt introductiv, p. 5-12. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE. INTERVIURI SOROHAN, Elvira. Reeditarea lui Ion Pillat. În: Iașul literar, 16, nov. 1965, nr. 11, p. 88-90. Ion Pilat. Poezii. Antologie și prefață de Aurel Rău. București: Editura pentru Literatură, 1965. SOROHAN, Elvira. Cronica anonimă despre Constantin Brîncoveanu. Contribuții cu privire la data scrierii și autorului ei. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Secțiunea 3 (Științe Sociale) c. Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
atitudini se cer reamintite cât mai des cu putință. Polifonie de cititor împătimit Cu toată specializarea pe care o impune o carieră academică, volumele Elvirei Sorohan își extind sensurile mult mai departe de subiectele propriu-zise. Cronicarii sunt urmăriți fie în antologia comentată Cartea cronicilor, fie în Introducere în istoria literaturii române, fie în monografii Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești sau volume colective Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, în spiritul temei cu variațiuni din muzică, variațiuni care adaugă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
treacă peste amănuntul că le prezint la început de an 2015 un volum din 2013, dar, în viața cărților, curgerea timpului se măsoară mai degrabă în unitățile subiective ale oglindirii în conștiința cititorului. Volumul la care mă refer este o antologie de legende, anecdote și istorioare cu tâlc extrase din istoria lui Dimitrie Cantemir asupra curții otomane. Apărută la editura Junimea, antologia realizată de d-na Prof. Elvira Sorohan nu a trezit prea mulți dintre ochii de Argus ai cronicarilor literari
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se măsoară mai degrabă în unitățile subiective ale oglindirii în conștiința cititorului. Volumul la care mă refer este o antologie de legende, anecdote și istorioare cu tâlc extrase din istoria lui Dimitrie Cantemir asupra curții otomane. Apărută la editura Junimea, antologia realizată de d-na Prof. Elvira Sorohan nu a trezit prea mulți dintre ochii de Argus ai cronicarilor literari, deși volumul merita o mai bună evidențiere la vremea apariției, cel puțin din câteva considerente pe care le voi indica în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
scris un om care a văzut multe, a auzit multe și care a știut să decupeze povești cu tâlc din țesătura mereu schimbătoare a lumii. Editorul a reușit să redea, pentru cititor, viața poveștilor și vă mărturisesc că am parcurs antologia cu aceeași poftă cu care am citit minunatele călătorii ale lui Marco Polo. Prin decupajele cuprinse, antologia Legende și istorioare orientale pune în lumină un aspect deloc neglijabil. În zorii epocii de apariție a ziarelor, adică între a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu tâlc din țesătura mereu schimbătoare a lumii. Editorul a reușit să redea, pentru cititor, viața poveștilor și vă mărturisesc că am parcurs antologia cu aceeași poftă cu care am citit minunatele călătorii ale lui Marco Polo. Prin decupajele cuprinse, antologia Legende și istorioare orientale pune în lumină un aspect deloc neglijabil. În zorii epocii de apariție a ziarelor, adică între a doua jumătate a veacului al XVII-lea și prima jumătate a veacului al XVIII-lea, în scrieri aproape sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu povești ne adoarme. Ne trezim și murim cu ele"). Predilecția profesoarei ieșene pentru povestire ca tip de discurs cu finalitate etico-pedagogică s-a vădit și cu alte prilejuri, de-ar fi să amintesc Cartea cronicilor (1986), o foarte apreciată antologie de legende, anecdote și felurite alte fragmente epice din textele cronicarilor, cum și recenta culegere de "legende și istorioare orientale" extrase din opera lui Dimitrie Cantemir (Dimitrie Cantemir, Legende și istorioare orientale, Junimea, 2014). Nu pot uita că, pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
exclusiv un istoric și un interpret al acestei perioade literare. Că i-a imprimat o autonomie, asociindu-i un discurs critic modern, îndrăzneț și inovator, că a dat un Cantemir de o uriașă anvergură analitică și a ordonat în monografii, antologii și chiar o Istorie a perioadei pe toți autorii implicați este un fapt. Acestei substanțiale priorități tematice, continuă și de excepțională profesionalitate academică, Doamna Elvira Sorohan i-a consacrat partea Leului. A fost teritoriul său prin excelență, pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și ecouri la alte poeme, într-un lanț eufonic cu certe conotații politice. În plus, chiar în litera ei, această poezie era plină de aluzii și comentarii la diversele evenimente și luări de poziție politice, astfel încît, putem urmări în antologiile manuscrise păstrate tribulațiile casei de Provența, spre exemplu, sau necazurile lui Henric II Plantagenet, și multe alte relatări despre acuze, trădări, perfidii, ascunse cu virtuozitate în dulceața versului melodic. Pînă la sfîrșitul Evului mediu, lirismul va amesteca în chip neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca el, și această conștiință își strigă singularitatea dureros ireductibilă. Dar la Fondane, "teritoriul" de la care se reclamă se traduce prin "drumuri", singularizare spațială extremă, pericol de fractură internă și de necoincidență cu sine. El însuși, în tr-un proiect de antologie, își definise astfel poezia: Universul poetic al lui Fondane este de natură tragică ; punct de fugă pentru om ; personajul său central este emigrantul ; fluxul lucrurilor constituie fundalul ; inima articulează toate formele de sete ale ființei. Dar acest univers, tocmai fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe linia autobiografică binecunoscută și reînnodînd firul experienței japoneze ce a marcat viața autoarei. Un alt ocnaș al literelor, coleg de editură și de țară adoptivă cu cea de mai sus, Eric-Emmanuel Schmitt, propune o ficțiune impozantă, demnă de o antologie a prozei erotice, Les Perroquets de la place d'Arezzo (Papagalii din piața d'Arezzo). Cu mare emoție și plăcere a fost așteptat ultimul (sperăm că nu și cel din urmă) roman al academicianului Jean d'Ormesson, scriitor vîrst nic și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
extremist, a fost scris și publicat în română, în 1934; a văzut lumina zilei în franceză abia în 1990! Aceeași confuzie persistă și în jurul "ultimului" său text ; publicat în Franța în 1996, L'Anthologie du portrait. De Saint-Simon à Tocqueville (Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville) este un volum special, căci nu e vorba propriu-zis de o carte de sfîrșit a lui Cioran. În Caietele sale, încă din 1960, găsim notația următoare: "Trebuie să mă apuc de o anthologie a portretului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
garantată"1. Ca o consecință interesantă a acestei situații se poate nota și fenomenul de "supracoerență proeminentă a conceptului de postmodern"2, care derivă din dorința de a-l explica și structura cât mai bine (de unde și numărul mare de antologii, critici, lexicoane, studii în jurul acestui subiect) și care implică ironia colaborării dintre direcțiile postmoderne de dispersare, diseminare, fragmentare și impulsul de a-i "captura sinoptic" principalele înțelesuri. Termenul de postmodernism este, în sine, unul paradoxal, contopind numeroase contradicții și determinând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Robert Lowell, și care face acest lucru independent de englezul Arnold Toynbee. * * * În anii '50, o serie de noțiuni istorico-sociologice vin să contureze imaginea postmodernismului. Best și Kellner îi trec în revistă pe Bernard Rosenberg, care utilizează termenul în antologia Mass Culture (1957), cu scopul de a descrie "noile condiții ale vieții în societatea de masă", pe economistul Peter Drucker, a cărui lucrare The Landmarks of Tomorrow, apărută în 1957, are drept subtitlu "A Report on the New Post-Modern World
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Edgar, Convobiri cu Le Monde. Întrebări pentru sfârșit de mileniu, trad. de Gina Vieru, Editura Humanitas, București, 1992. AUROUX, Sylvain, La philosophie du langage, Presses Universitaires de France, Paris, 1996. BABEȚI, Adriana, ȘEPEȚEAN-VASILIU, Delia (coord.), Pentru o teorie a textului. Antologie Tel-Quel 1960-1971, trad. de Adriana Babeți, Delia Șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1980. BAHTIN, Mihail, Probleme de literatură și estetică, trad. de Nicolae Iliescu, Editura Univers, București, 1982. BARRY, Peter, Beginning Theory: An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]