13,186 matches
-
s-a scăpat și ne-a spus ce s-a Întâmplat cu toate familiile, că toți sunt arși. - Până atunci nu știați? - Nu. Și atunci stăteam la Îndoială, dacă nu minte beția din capul lui. Care au fost duși, ca bunicii, nu mai există - și chiar ăștia care sunt duși cu mașina sunt duși direct la crematoriu... Aici am stat 4-5 săptămâni. Atunci am descoperit-o pe mama la lagărul C. Cum am descoperit-o? Am pus pe piatră o bucată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Deci noi, la liceul de stat „Alexandru Odobescu”, românesc, nu eram decât români, unguri și evrei. Altceva nu au fost. - Părinții dumneavoastră cum se numeau, de unde erau? - Părinții mei s-au născut tot În Ardealul de Nord, La fel și bunicii. Tatăl meu se numea Freifeld Israel, iar pe mama o chema Emma. Tata lucra la un depozit de lemne, iar mama era casnică. Bunicul din partea mamei era agricultor, dar nu a avut pământ prea mult. A fost categorisit - mă refer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
numeau, de unde erau? - Părinții mei s-au născut tot În Ardealul de Nord, La fel și bunicii. Tatăl meu se numea Freifeld Israel, iar pe mama o chema Emma. Tata lucra la un depozit de lemne, iar mama era casnică. Bunicul din partea mamei era agricultor, dar nu a avut pământ prea mult. A fost categorisit - mă refer la perioada de după război - mijlocaș: avea 20-25 ha. Dar asta era ocupația de bază: agricultura. Pe bunicul din partea tatălui nu l-am apucat, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
depozit de lemne, iar mama era casnică. Bunicul din partea mamei era agricultor, dar nu a avut pământ prea mult. A fost categorisit - mă refer la perioada de după război - mijlocaș: avea 20-25 ha. Dar asta era ocupația de bază: agricultura. Pe bunicul din partea tatălui nu l-am apucat, dar știu că a fost comerciant salariat la o firmă oarecare. Tatăl meu era un om cu o situație materială medie. Când eram mic știu că eram mai săraci, dar pe urmă, fiind un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu legislația restrictivă pentru autorizare, Își făceau meseria lor, cei care erau salariați au simțit. În primul rând că firmele evreiești s-au Închis una după alta și au ajuns În șomaj. Și tata s-a reprofilat. Avându-l pe bunicul, care era proprietar de pământ, s-a reorientat spre această treabă. Și am supraviețuit până la venirea ungurilor. Nu au fost probleme. - În afară de dificultățile economice ce alte probleme mai erau? - Din ’38 și până la cedarea Ardealului au fost trei ani. Au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
printre primii șoferi de taxi din România... Și În calitatea asta a lui de mecanic și șofer a lucrat În armată pe lângă un general. Îi știam numele, dar l-am uitat. Deci era printre primii șoferi de taximetre din Cluj. Bunicul meu din partea mamei era prototipul funcționarului... Celălalt era la țară. Îl chema Mihai și, bineînțeles, tot Adler. Pe bunicul din partea mamei Îl chema Felt - adică „blană”, În limba germană. Era de meserie funcționar, tipul funcționarului foarte conștiincios și cu mânecuțe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În armată pe lângă un general. Îi știam numele, dar l-am uitat. Deci era printre primii șoferi de taximetre din Cluj. Bunicul meu din partea mamei era prototipul funcționarului... Celălalt era la țară. Îl chema Mihai și, bineînțeles, tot Adler. Pe bunicul din partea mamei Îl chema Felt - adică „blană”, În limba germană. Era de meserie funcționar, tipul funcționarului foarte conștiincios și cu mânecuțe. Avea și ceva studii. Bacalaureatul, pe vremea aia, era un lucru foarte mare. Și el Îl avea. Studiase Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În sufragerie un barometru gigant cu cea mai importantă navă a societății, și vreau să spun că barometrul funcționează perfect și astăzi. N-au trecut de atunci decât vreo 70 de ani (râde). - Nici o șansă să plouă astăzi, conform barometrului bunicului, nu? - Nu, nici o nădejde... Și s-a angajat la Viena. Deci mama a făcut aproape tot liceul la Viena. Pe urmă s-a terminat războiul, au venit din nou În Transilvania, tot la Târgu-Mureș, unde tata s-a Întâlnit cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu totul altceva. De aceea primul șoc pe care l-am resimțit În 1940 a fost foarte puternic și foarte grav. Încetul cu Încetul ne-am Învățat cu el. În ce constau lucrurile? Legile rasiale... Noi oarecum eram Învățați. De ce? Bunicul meu din partea mamei, care lucra la o societate germană, În 1934 a fost dat afară. Când a venit Hitler la putere, În ’33, până când s-au lămurit ei ... deci În ’34. După un an de zile nu a mai rezistat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a Încărcat În niște vagoane ulterior, am aflat relativ recent... Când a venit fiică-mea de la Dachau, mi-a adus o carte - fiică-mea face parte din Comitetul Internațional de Foști Deținuți, a fost propusă fiindcă are și tată, și bunic deținuți la Dachau, să nu Întind vorba. Am aflat că dintre celelalte transporturi, unele au rămas acolo, altele au mers În Sud, În loc să meargă către Vest, dar, În orice caz, noi am ajuns Într-un orășel, am uitat cum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de an, am reușit zilele acestea să trec în revistă materialele pe care le-ați donat „Galeriei oamenilor de seamă”. A fost un nou prilej de a mă convinge de asidui preocupări artistice ale distinsei Dv. mame81. De asemeni ale bunicului Oscar Pursch 82. Au rămas în afara listei alăturate, cinci caiete pe care scrisesem la București: „de restituit”. Ele vă stau la dispoziție, fie pentru copiat, fie pentru o reluare a dialogului spiritual cu poeta Doina Bucur. În cel mai rău
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vom încerca să organizăm un simpozion închinat lui Oscar Pursch și Doinei Bucur. Cu puțin efort, vom încerca și alte acțiuni de valorificare, dar trebuie timp și multă insistență. Zilele trecute am fotografiat casa de la Fălticeni în care au locuit bunicul și mama Dv., pe str. M. Sadoveanu. Veți primi fotografia, de îndată ce va fi gata. O altă ocazie de a vorbi despre familia Dv., este prezentarea ei în lucrarea pe care o pregătesc - obligatorie -, cu titlul: Cercetări privind valorificarea muzeistică a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de-a mai trece printr-o încercare asemănătoare. În altă ordine de idei, te anunț că D-na Ana Constantin din Suceava, care te-a înregistrat pe mata și pe Dl. Ursache 98 la Casa de Cultură cu prilejul evocării bunicului, a făcut o treabă bună. Banda este reușită, încât, cu vreo ocazie, trecând prin Suceava, vei putea-o copia, ca să ai o amintire plăcută. 96 E vorba de recenziile semnate de Ștefan Gorovei, despre Suceava - Anuarul Muzeului Județean și publicate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Horia Lovinescu. Cunosc unele amănunte din viata înaintașilor Dv., din relatările d-lui Sorin Gorovei, care mi-a fost profesor de matematică la Liceul „Nicu Gane”; ale profesorului Vasile Ciurea, de la același liceu, mi se pare rudă cu Dv., căci bunicul - Oscar Pursch, a fost căsătorit cu sora mamei sale, din familia preotului Gheorghian de la Botoșani; ale prof. univ. dr. Virgil Tempeanu, fost profesor de germană la Fălticeni între 1913 1932 și bun prieten al familiei Pursch. Personal, am studiat amănunțit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Virgil Tempeanu, fost profesor de germană la Fălticeni între 1913 1932 și bun prieten al familiei Pursch. Personal, am studiat amănunțit colaborările mamei Dv. la revista „Înmuguriri”114, cu ocazia monografiei ce am făcut acestei publicații. Știu că după plecarea bunicului Dv. din oraș (mort eroic în primul război mondial, la Turtucaia), la conducerea fanfarei militare a venit Dimitrie Buiuc, care a ocupat casa unde a locuit Oscar Pursch, pe str. M. Sadoveanu. Am parcurs cu mare atenție scrisoarea Dv. Am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a publicat la Craiova și mi se pare că a luat Premiul intelectualelor române, pentru roman. Rețin din scrisoare, intenția Dv. - neavând urmași nici Dv. nici sora, d-na Gabriela Georgescu - de a dona Fălticenilor zestrea artistică a familiei, creația bunicului și a mamei. Este un act major de cultură și vă asigur de perpetuarea acestor nume valoroase în patrimoniul spiritualității fălticenene. Orașul are personalități care se înscriu în contextul culturii naționale și universale (ecourile despre revista „Șezătoarea” în întreaga Europă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
85 despre Dv., domnului prof. univ. dr. Virgil Tempeanu, prieten al familiei Pursch. Locuiește în Buftea, Bd. R.S.R. nr. 58. Este cumnatul pictorului de talent Schweitzer Cumpăna (artist emerit). Aveam mai de mult intenția de a valorifica opera muzicală a bunicului Dv., a mamei și creația ei literară. „Galeria” permite introducerea activităților creatoare atât în domeniul artistic, cât și în cel științific. Am dori să-i aducem la Fălticeni; de asemeni, dorim să realizăm studii amănunțite, în vederea unor monografii. Iată de ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am închinat o monografie, prefațată de acad. Mihai Băcescu. De la prof. Ciurea am învățat carte, dar și să ducem lucrurile până la capăt. Am fi deosebit de onorați să puteți veni la Fălticeni, pe urmele înaintașilor Dv. Casa în care au locuit bunicul și mama se păstrează intactă, pe str. M. Sadoveanu (fostă Sf. Nicolae). La prezenta, adaug o fotografie a „Galeriei”. Pentru orice răspuns, vă stau la dispoziție cu adresa: Eugen Dimitriu, muzeograf, „Galeria Oamenilor de seamă”, str. Sucevei nr. 91, Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe copiii Doinei Bucur, care se pare că le-a transmis alese însușiri de omenie și talent. Fie ca viitorul - pe care l doresc cât mai apropiat - să materializeze gândul nostru, de a pune deocamdată în lumină creația artistică a bunicului Oscar Pursch și a mamei Dv. În ce privește preocupările Dv. despre istoria aviației românești, vă anunț că am vorbit cu preotul Leonida Gavrilescu de la biserica „Adormirea”, din Fălticeni. El este fiul săteanului Petru Gavrilescu din Botești, jud. Suceava; inventator de geniu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în cimitirul Ghencea este impresionantă. Ceața accentuează atmosfera mortuară și, când privești poza, te cuprinde frigul... Rămâi cu impresia că înhumarea e foarte recentă, deși a trecut mai bine de jumătate de secol de la primul război mondial. Reproducerea după valsul bunicului Dv. este foarte reușită. Voi încerca să stau de vorbă cu violonistul Marcel Pascaly, nepotul marelui actor din veacul trecut, ca să ni-l cânte și eventual să-l introducem în repertoriul formațiilor instrumentale locale. Am primit între timp și scrisoarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
primirea fotografiilor; comunicarea d-lui Ion Potopin de la Academia R.S.R. despre mama Dv.; un articol despre Muzicianul și literatul Oscar Pursch. Sper să vadă lumina tiparului în presa județului, dar trebuie răbdare 118. Ar fi un prim semn al revenirii bunicului Dv., pe plaiuri bucovinene. Veți găsi și un decupaj din ziarul „Zori Noi”, de la Suceava, privind vernisajul Colecțiilor de artă Ion Irimescu, de la Muzeul din Fălticeni; cu acest prilej s-a deschis Secția de arheologie și Expoziția pictorului Dimitrie Loghin
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
venită. Mă frământă un gând, mult stimate domnule Ionescu și încerc să vi-l împărtășesc. O constelație a familiilor Pursch Bucur Ionescu mi se pare o treabă atractivă. E vorba de trei generații, fiecare cu contribuții generoase la cultura românească: bunicul și mama în muzică și literatură; sora Dv. cu poezii și traduceri; Dv. cu o lucrare științifică de mare interes (tare i ar sta bine cărții, în franceză sau engleză, în vitrină, alături de înaintașii Dv.!), iar fratele de la Cârțișoara, cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
carte scrisă cu talent, aducând la lumină date interesante, care oglindesc cu prisosință cultura superioară, multilaterală, a soțului Dv. Din paginile cărții, reiese clar omul de atitudine, bun la suflet, modest, drept, patriot și foarte pregătit. Faceți utile referiri la bunicii de la Rotopănești, ceea ce aureolează viața intelectuală a familiei și contribuția la propășirea vieții culturale românești. Mă bucur că aveți numeroase mărturii despre activitatea artistică a lui Edgar Istratty. Cu o proximă ocazie, vă voi vizita neapărat, pentru a putea întregi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
multe artiste de talia mamei Dv.! Vom face tot posibilul ca în camera artiștilor de teatru să figureze și Nora Marinescu. Se dezleagă și misterul succesului pe care l-a avut echipa de actori ai gimnaziului „Alecu Donici”, instruită de bunicul Dv., Al. P. Marinescu, un alt reputat artist român. Deci el a fost primul îndrumător al lui Jules Cazaban și Gr. Vasiliu-Birlic206. Împlinindu-se termenul admis de Dv. (1 mai), vă restitui materialul documentar, adresându vă cu această ocazie respectuoase
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mea cât și subsemnatul, nu am făcut niciodată economie de date, fie că era vorba de un singur vizitator, fie de un grup. Vă rog să fiți încredințată că personalitatea artistică a mamei Dv. a fost evocată cu regularitate, alături de bunicul Alexandru Marinescu, cu lux de amănunte, în fața miilor de turiști. Numeroase grupuri au fost conduse, după terminarea ghidajului, pe celebra Uliță a Rădășenilor, spre a li se arăta cele 30 de obiective legate de numele unor personalități ilustre în cultura
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]