9,983 matches
-
prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 80 - "Rolul Președintelui" și ale art. 90 - "Referendumul". Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: În cadrul controlului de constituționalitate efectuat înainte de promulgarea Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului, Curtea Constituțională s-a pronunțat și asupra unei dispoziții din cuprinsul art. 12 alin. (1). Acest articol, pe lângă cazurile concrete privind problemele de interes național enumerate la lit. B a)-g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179187_a_180516]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare asemănătoare și prin raportare la aceleași prevederi constituționale, convenționale, respectiv, mai recent, cu raportare la aceeași jurisprudență europeană ca și în cauza de față. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204334_a_205663]
-
generic de "căi de atac", fără a le identifica și a le caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la apel și recurs, ipoteză în care respectarea acestor date de identificare ar fi fost convertită într-un criteriu de constituționalitate, legiuitorul ordinar este deplin îndreptățit ca în considerarea anumitor particularități să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât a celei de drept comun. O asemenea concluzie rezultă, de altfel, din chiar formula redacțională adoptată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223418_a_224747]
-
persoanelor cu handicap. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, precum și unele dintre articolele ei, printre care și textele criticate în cauza de față, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 347 din 10 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, Decizia nr. 263 din 24 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197362_a_198691]
-
este completarea acestora, în sensul reglementării posibilității asigurătorului de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție. O astfel de critică excedează însă competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232306_a_233635]
-
producerii acestor urmări. Dovadă existenței acestor elemente ale vinovăției incumba celui care formulează acuzarea, iar persoană acuzată poate uză de toate mijloacele legale de apărare pentru a combate învinuirile ce i se aduc. Aceste aspecte nu reprezintă însă probleme de constituționalitate și, în consecință, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
art. 144 lit. a) din Constituție și al art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Curții Constituționale, la data de 2 noiembrie 1999, să se pronunțe asupra constituționalității Legii privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității că poliție politică, lege adoptată de Cameră Deputaților și de Senat în ședința din 20 octombrie 1999. Sesizarea Curții Constituționale s-a hotărât în conformitate cu dispozițiile art. 26 lit. d) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
publice, din administrația publică, autoritatea judecătorească, practic din toate segmentele societății, inclusiv organizații neguvernamentale, sindicate, asociații profesionale și altele asemănătoare". Din această enumerare sunt însă omise funcțiile de lucrători operativi ai serviciilor de informații. Întrucât, conform legii supuse controlului de constituționalitate, referitor la serviciile secrete de informații interne și externe și la Serviciul de Protecție și Pază, se pot cere relații în legătură cu faptul dacă au avut calitatea de agent sau de colaborator al organelor securității numai în privința directorului acestor servicii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
de agent sau de colaborator al organelor securității oricine ar trebui să aibă dreptul de a fi informat". Suplinirea acestei omisiuni ar presupune introducerea în textul legii a unor noi prevederi, ceea ce "nu se poate realiza însă pe calea controlului constituționalității, întrucat Curtea Constituțională nu poate completă dispozițiile legale prin adăugarea unui nou text". Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 70 din 5 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 70 din 5 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 19 mai 1999. De altfel, se arătă în continuare, "sesizarea nu privește probleme de constituționalitate, întrucât nu se afirma că prevederile existente în textul legii ar fi contrare dispozițiilor constituționale, ci oportunitatea lărgirii sferei categoriilor de persoane prevăzute la art. 2 din această". Totodată, în același punct de vedere se mai arată că "în textul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
de neconstituționalitate, pentru soluționarea căreia a fost sesizată cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 din Legea nr. 47/1992 , republicata. 1. Curtea Constituțională observa că, prin sesizare, sub aspect formal, se solicită examinarea constituționalității, în integralitate, a Legii privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității că poliție politică. Cu toate acestea, din conținutul sesizării rezultă că este considerată neconstituțională exclusiv dispoziția legală conform căreia se pot cere informații, în sensul dacă au avut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
alese ori numite în următoarele demnități sau funcții: [...] f) directorul și adjuncții săi la Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale". ... De aceea Curtea va proceda la controlul de constituționalitate numai cu privire la aceste dispoziții legale. 2. Curtea reține că, prin sesizare, în esență, este considerată ca fiind neconstituțională "omiterea posibilității de a se cere informații și pentru ceilalți lucrători operativi ai acestor servicii", în sensul dacă au avut calitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
activi sau acoperiți, implicați în activități de poliție politică." c) Curtea Constituțională constată că nu intră în competența să posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, si aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptățite. Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, daca este sau nu este eficientă sau dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
Dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 2 lit. a) și art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , constatând că acestea sunt constituționale. Cu acel prilej, Curtea a reținut că dispozițiile art. 2 lit. a) din ordonanță definesc noțiunea de "lucrător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212271_a_213600]
-
24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Senatul apreciază că recursul este nefondat. Guvernul, în punctul său de vedere, arată că recursul este neîntemeiat deoarece, asupra constituționalității art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care, conform art. 145 alin. (2) din Constituție, sunt obligatorii. Cameră Deputaților nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, având în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118686_a_120015]
-
din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes și au putere numai pentru viitor, astfel că textele respective nu mai pot face obiectul unei noi examinări asupra constituționalității. Nici motivul de recurs privind conexarea dosarelor la judecata în fond nu este întemeiat. Potrivit art. 164 din Codul de procedură civilă, pricinile se pot conexa atât la cererea părților, cât și din oficiu de către instanță, atunci când există o strânsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118686_a_120015]
-
judecată, asupra căruia Curtea Constituțională nu este competența să se pronunțe. De asemenea, se mai arată că în legătură cu prevederile art. IV pct. 3 din Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii prin care a constatat constituționalitatea acestora. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 februarie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 248/2000, Judecătoria Brăila a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a prevederilor art. IV pct. 3 din Ordonanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129869_a_131198]
-
drepturi prevăzute de art. 16 din Constituție. Totodată, cât privește critica de neconstituționalitate a art. 146, art. 209 alin. 3 și art. 248^1 din Codul penal față de art. 21 din Constituție, se constată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate reprezintă norme de drept substanțial, care nu aduc atingere sub niciun aspect dreptului părților interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime și de a beneficia de garanțiile care condiționează desfășurarea unui proces echitabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188997_a_190326]
-
art. 26 din noul act normativ, consacrat instituției protecției subsidiare. Întruc��t față de jurisprudența constantă prin care Curtea Constituțională a respins excepții de neconstituționalitate ale prevederilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 , prin raportare la aceleași temeiuri de constituționalitate invocate și în prezenta cauză, având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții în materie, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 122/2006 privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
că "Determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul returnării sale în țara de origine, precum și aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, acestea fiind atribute ale organelor competente în această materie sau instanței de judecată". Ca atare, nu se poate reține că prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 contravin dispozițiilor constituționale referitoare la încheierea căsătoriei ori celor din Convenția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182500_a_183829]
-
Curtea constată că dispozițiile art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța Guvernului nr. 72/2004 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 519/2004 , au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași texte din Legea fundamentală și cu o motivare identică ca în prezenta cauză, având ca autor, la acea dată, "Institutul Academic de Consultanță, Instruire, Editură și Servicii "Tehnoeconomia Europeană"", astăzi denumit Societatea Comercială "Centrul Internațional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195385_a_196714]
-
Curți de Casație și Justiție - cauzele având ca obiect litigii de muncă nu intră în competența materială a instanței supreme. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 20. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 61 lit. c) din Codul muncii. VIII. Raportul asupra chestiunii de drept 21. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
octombrie 2004. Totodată instanța consideră că "susținerile [...] potrivit cărora funcția de pădurar nu este o funcție de gestionare în sensul Legii nr. 22/1969 , iar serviciul de pază nu se încadrează printre categoriile prevăzute de Legea nr. 22/1969 , nu privesc constituționalitatea actului normativ atacat, ci țin de aplicarea legii, fiind de competența instanțelor judecătorești". În acest sens, sunt invocate și dispozițiile art. 23 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit prevederilor art. 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
aprilie 1996. Totodată Guvernul apreciază că "susținerile autorului excepției, potrivit cărora funcția de pădurar nu este o funcție de gestionar în sensul Legii nr. 22/1969 , iar serviciul de pază nu se încadrează printre categoriile prevăzute de această lege, [...] nu vizează constituționalitatea actului normativ atacat, fiind o problemă ce ține de aplicarea legii, care se află în competența instanței de judecată." Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, având în vedere că "dispozițiile art. 23 alin. (11) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
individuală». Așa fiind, prevederile art. 23 alin. (8) din Constituție [devenit art. 23 alin. (11)] nu pot fi considerate un obstacol pentru instituirea prin lege a unei prezumții de vinovăție în alte ipoteze de răspundere juridică decât cea penală". În ceea ce privește constituționalitatea prevederilor art. 26 din Legea nr. 22/1969 în raport cu art. 23 alin. (11) din Constituție, prin Decizia nr. 446 din 26 octombrie 2004 Curtea a stabilit că "drepturile și îndatoririle, ca și sarcinile de serviciu, sunt concretizate pentru toate categoriile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]