10,016 matches
-
și te face să exclami năucită: „Doamne, ce-a fost asta?“. După furtună venea o ploaie vioaie de primăvară, mai blândă ca furtuna, dar nesfârșită, din aceea care-ți dă fiori din cap până-n picioare. Aici nu știu de câte ori atingeam culmea plăcerii. Am tot încercat să număr, dar întotdeauna le pierdeam șirul. Totul culmina cu la pièce de résistance, o repriză de ploaie mocănească în tempo rar, monoton, dar tocmai prin asta răscolitoare, care te pătrunde până la oase... Ajungeam atunci într-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Felul III - dacă e cazul, completați cu alte bucăți de pâine Desert - dulciuri preambalate, prăjituri*/ torturi cumpărate de la cofetării, fructe (autohtone sau exotice, dar numai din cele pe care le cunoașteți!) * Deși mă mințea în ultimul hal și mă trăda, culmea, cu fosta lui nevastă, extraterestrul numărul șase a avut un aport incontestabil în pregătirea mea teoretică de gospodină; e singurul care mi-a vorbit despre urzici umplute, ca să dau numai un exemplu; și, dacă tot vorbim despre deserturi, aș vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate! Trahanache: (placid) Firește că nu se poate; dar ți-ai fi închipuit așa mișelie... (cu candoare.) Bine frate, înțeleg plastografie, până unde se poate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Care va să zică unde nu înțelegeți d-voastră politica, hop! Numaidecât trădare! Ne-am procopsit! Ce soțietate! Adevărat, bine zice fiu-meu de la facultate: unde nu e moral, acolo e corupție și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are. (în culmea indignării.) Trădare! Bravos! Fănică trădător! Frumos! (pleacă.) Salutare! Salutare, stimabile! (iese foarte turburat prin fund.) SCENA II Farfuridi, Brânzovenescu stau un minut privind unul la altul Farfuridi: Ei!... ți-a plăcut venerabilul? Brânzovenescu: E tare... tare de tot... Solid bărbat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
răbdare! (cătră Cațavencu.) Și cine este trădător, stimabile? Cațavencu: (foarte aprins) Acela care falsifică numele candidatului odată hotărât, acela care uită, care trădează interesele și onoarea familiei sale... (cu un gest colosal.) D-ta! Trahanache: (trântind clopoțelul pe masă în culmea indignării) Apoi, ai puțintică răbdare, stimabile! Mă scoți din țâțâni... Eu falsificator?... Pe mine, cetățean onorabil, pe mine, om venerabil, să vie într-o adunare publică, să mă facă falsificator... cine? (rumoare mare. Tipătescu și Zoe ascultă palpitând) Cine? (cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
turmentat se reped la tribună și pun mâna pe Cațavencu.) Cațavencu: (continuând a zbiera în mijlocul zgomotului) O scrisorică a prefectului cără... Grupul lui Cațavencu: Pe ei, fraților. (Grupul din față dă năvală spre fund.) Toată lumea: Afară! Ho! Huideo! (Zgomot la culme, strigăte, huiduieli, fluierături. Zaharia Trahanache a ieșit repede pe portița grilajului, a dat dincolo de Zoe și de Tipătescu, și toți trei ascultă ce se petrece în adunare. Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu au apucat de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pierdut... Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajungem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri seara la întrunire... Iată culmea nenorocirii: el nu știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să primească schimbul acestor două hârtii, ar scăpa și el și m-ar scăpa și pe mine... Te-ai bizuit să joci cu Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
n-a ascultat tirada lui Pristanda) Pe cine să primesc? Pristanda: Pe cine pe cine?... Pe d. Nae Cațavencu... Zoe: (sărind din loc) Pe Cațavencu? E aici? Unde e, Ghiță? Să vie acu, numaidecât: mergi, adu-l iute. (e în culmea nerăbdării.) Pristanda: Ascult! (merge în fund la stânga și aduce pe Cațavencu.) Poftim stimabile, poftim. (îl introduce și iese repede.) SCENA VII Zoe, Cațavencu Zoe: (repezindu-se la el) D-le Cațavencu, ai voit să mă pierzi pe mine și te-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți a confruntării omului cu moartea, a cărei culme se găsește în metafora "lacrimi de sânge". In a doua parte a sa (tot o parte lirică), testamentul conține rugămintea ciobanului de a ascunde oilor moartea sa, înfățișând-o ca pe o nuntă "Cu o mândră crăiasă/ A lumii mireasă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ostil: „Femeile isterice și fetele bătrîne cu cît sînt mai urîte și mai decepționate, cu atîta sînt mai amorale și scriu obscenități mai teribile; nu se mulțumesc a scrie o scrisoare, două, ele scriu cu sunete, au o perseverență impresionantă”. Culmea - relevă doctorul -, uneori își scriu lor înșile, ca domnișoara citată într-un articol dintr-o revistă medicală a momentului: o franțuzoaică „privé d’amour”, „care-și scria ei singure anonime și la toată lumea din orașul în care locuia”.1) Celibatar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai des întîlnite, producătoare de comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt. Cazacu Delarast)10). Plopii (la Arghezi) sînt arbori evocatori de amintiri: „Pustiul mă învălui,/ Cînd subt un plop mi se trezi/ Tot dorul de altădată!” 11) Bacovia îi admiră
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Muncitorul în literatura romînă, p. 90); „Și cu cît mă duce gîndul/ Peste vremuri înapoi,/ Tot mai suflă-n vînt icoana/ Unui car cu patru boi./ Uite-l cît de-ncet coboară,/ încărcat cu galbeni snopi,/ Pe drumeagul de pe culme,/ Străjuit de-un șir de plopi”. (Vasile Militaru, „Car frumos cu patru boi”, în Romanțe, Ed.Muzicală, 1984, p. 79). 7. G. Topîrceanu, „Noapte de iarnă”, în Balade vesele și triste și alte poezii, ediție citată, 1966, p. 66. Mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
jocuri de cuvinte și de rimări facile, nu ar fi atras atenția nici ca orator și nici ca epigramist. Lucru ciudat, întro vreme și în tîrgul în care epigrama era o specie în vogă, el n-a scris decît una. Culmea: „Unui alcoolic”! Mai mult, n-a răspuns nici la epigramele (e drept omagiale) ce i s-au dedicat. însă - cum am spus și-n altă parte - absența din anumite locuri și reticențele îl caracterizează la fel de pregnant ca și prezențele și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o baltă de pe cîmp, deși bătrînul Chirilă Groholschi i-a spus că ipoteștenii îi zic acelei bălți mai adesea "Balta de sub pădure", iar în ultima vreme îi zic greșit Iazul lui Leon. Sub acea fotografie citim "Lacul lui Leon, dominînd culmea Ipoteștiului, evocată în Sara pe deal" (foto Augustin Z. N. Pop)53. Aici mai este o greșeală, pentru că în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta căruia, acum un secol, erau stînele, iar culmea de deal goală
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Leon, dominînd culmea Ipoteștiului, evocată în Sara pe deal" (foto Augustin Z. N. Pop)53. Aici mai este o greșeală, pentru că în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta căruia, acum un secol, erau stînele, iar culmea de deal goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui Leon cere o mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut, la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost, or strigat, or stăruit etc.54. Foarte curioase sunt pretinsele informații, care numai de pe teren n-au fost culese de Fănică N. Gheorghe. Dînsul afirmă că "moș Miron Prisacaru își statornicise bordeiul într-o poiană din mijlocul pădurii, pe culmea pletoasă a Haraminului"35. Apoi reeditează ficțiunea lui Cezar Petrescu cu Ileana din codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și moș Miron Prisacaru și, poate, cea dintîi iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Viena și la București: "Luna ivită pe cîmpul senin al cerului, asfințitul soarelui, farmecele zorilor de zi, liniștea sărbă torească a nopții de vară, viscolirea zilelor de iarnă, furtuna ori vederile ce se desfășoară în fața celui urcat în luminoasa culme de munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mijlocul naturii. Cea mai încîntătoare muzică era, pentru dînsul, freamătul brădetului și vîjîitul pîrîului ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noastră Or să cadă rînduri-rînduri." 50 Izvorul de care e vorba aici se afla sub deal, către hotarul Hrișcanilor, aproape de "Stînca stearpă". După cum se vede și din alte poezii, poetul cu fata au fost pe acolo, de multe ori. Peste culmea Haraminilor, către răsărit, se află Pîrîul Murelor, pe lîngă care și astăzi se află rugi de mure. Acest pîrîu se oprește pe parcurs în Iazul Meicii, apoi trece prin Balta izvoarelor și, trecînd și prin satul Cătămăreștî iese la șes
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răsare luna, ar trăi, la fața locului, versurile cu care poetul începe poemul Călin: Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic Rumenind străvechii codri și castelul singuratic." "Castelul singuratic" era curtea Callimachi, de la Stîncești, situată pe o culme de deal, în afara satului Stîncești, dar tot în direcția răsăritului. Și dacă, tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de poet coboară pîrîul, către luncă, ar înțelege și strofa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noțiunii „complex al frustrației”, în Anal. șt. ale Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, Tom IX, 1963. Pavelcu, Vasile, Invitație la cunoașterea de sine, 1970, Editura științifică, București; Din viața sentimentelor, 1969, Editura științifică, București; Drama psihologiei, 1965, Editura științifică, București; Culmi și abisuri ale personalității, 1974, Editura enciclopedică română, București; Problema conștiinței individuale, a nivelurilor și oscilațiilor ei, în Anal. șt. ale Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, Tom VIII, 1962. Palmade, Guy, Metodele pedagogice, trad. 1975, E.D.P., București. Piaget, J., Psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
abur/ o vreme de demult"; "sângele meu rugină mocnind/ pe armele/ tale"; Doamne,/ sunt suflete/ mâncate de plâns/ cristalele albe/ ale zăpezii/ pe sârma ghimpată./ viața mea se-nclină") sau se lasă contaminat de crispările decorului atrofiat expresionist ("Urc până la culmea/ dealului./ muncesc până ajung/ să văd puțurile părăsite./ mirosuri stranii./ urmăresc soarele,/ dar fuga lui/ e definitivă./ cad frunze/ cad picături de sânge/ ochii se înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul volum de versuri al lui Constantin Pricop conțin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dacă există un dumnezeu, acesta nu poate fi decât femeie, dovedind astfel pasul final al contestării, și anume voința de instaurare a unei noi religii. Renegarea divinității e însă totală în Talanga, un text de o violență rară, ce atinge culmea îndrăznelii eretice (împrumutând o frază a unui exeget al operei argheziene, am putea spune că, dacă Ioanid Romanescu ar fi trăit în Evul Mediu, cu siguranță ar fi fost ars de viu de inchiziție, și asta dacă mai înainte n-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Crinul din vale, rînd pe rînd: o descriere reprezentativă punctată de referințe geografice: (85) Ca să ajungă la castelul din Frapesle, oamenii care merg pe jos sau călare scurtează drumul prin landele numite ale lui Charlemagne, pămînturi nedesțelenite, așezate pe culmea platoului care desparte vadul rîului Cher de cel al rîului Indru către care duce și un drumeag pieziș, ce pornește de la Champy. Cîmpiile astea netede și nisipoase, care te întristează pe o întindere aproape de o leghe, întîlneau într-un pîlc
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. L. Bodard, La Chasse à l'ours Soluție Cele două teme-titlu: "astmul" și "pensiunea de familie" nu sînt descrise decît prin intermediul propozițiilor descriptive de tip ASIMILARE. Nici o PARTE
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]