9,711 matches
-
în rândurile secției germane a Uniunii scriitorilor germani. La o întâlnire a scriitorilor la București, Winkler l-a cunoscut pe scriitorul sas din România Hans Bergel (născut în 1925). Bergel suferise, el și familia sa, de numeroase grele privațiuni și detenții din motive politice și curând în 1959 a fost din nou arestat și a petrecut 6 ani în penitenciare comuniste , apoi a emigrat în Germania. Prietenia dintre cei doi s-a reînnoit după 40 ani, în 1994. Corespondență lor a
Manfred Winkler () [Corola-website/Science/335259_a_336588]
-
prinși și vor fi trimiși pe insula Saint-Joseph. După o nouă încercare de evadare nereușită, Papillon este condamnat la 6 luni, în Silencium, o celulă întunecată fără ferestre unde gardienilor le era interzisă comunicarea cu deținutul. În această stare de detenție, el ajunge să consume insecte. Slăbit și bolnav de pe urma tratamentului inuman, ajunge în spitalul închisorii. Aici află de la Clusiot, că radiologul spitalului le-ar vinde o barcă. În timpul acțiunii de evadare a lui Papillon, Dega, Clusiot și Maturette, Clusiot este
Papillon (film) () [Corola-website/Science/331579_a_332908]
-
aveau dreptul la cărți, vorbitor și organizări culturale în incinta închisorilor. Treptat Siguranța (ulterior Securitatea) a înăsprit condițiile, pe măsură ce întreg sistemul informațional comunist din România s-a definitivat. Vechii gardieni au fost înlocuiți cu cei adaptați noului sistem, regimul de detenție s-a deteriorat, bătaia și tortura în anchetă au devenit practică curentă, împreună cu procesele aranjate. Inițial, țintă predilectă a regimului o reprezentau legionarii și foștii membri ai partidelor istorice, văzuți ca principalul pericol. Ulterior li s-au alăturat și opozanții
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a închisorii (din care făceau parte inclusiv cei din grupul reeducator), se strângeau detalii compromițătoare despre viitoarele victime. (de exemplu: apartenența legionară, omisiuni din timpul anchetelor, activitate anti-comunistă nedeclarată). Aceștia se infiltrau printre deținuți, devenind apropiați în condițiile regimului de detenție. După o perioadă de tatonare, în care membri grupului de reeducat erau chestionați cu privire la atitudine lor față de mișcarea legionară, partidul comunist, respectiv li se cerea să-și facă demascarea și să participe la reeducare, (adică să-și denunțe toate activitățile
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
capul T-ului, "temnița grea" și "muncă silnică" pe cele două laturi ale cozii T-ului, tot la etajul I; deținuții în carantină erau încarcerați la subsol, secția "lagăr", la parter, iar la etajul II se aflau cei aflați în "detenție administrativă", adică cei care nu trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera 1 "corecție", se va muta în camera 4 "spital" (cea mai mare - putea acomoda peste 60 de deținuți) aceasta constituind
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu s-au sinucis aruncându-se prin golul scărilor, înainte de instalarea plaselor de siguranță. Mulți au murit în urma bătăilor și torturilor, precum și în lipsa asistenței medicale. Alexandru Bogdanovici, unul dintre inițiatorii reeducării la Suceava, considerat oportunist în timpul detenției la Pitești, a fost torturat în continuu de Țurcanu și ceilalți foști colegi, până la moartea acestuia, pe 15 aprilie 1950. La începutul lui mai 1950 are loc o reorganizare a Securității închisorilor, Tudor Sepeanu înlocuindu-l pe Iosif Nemeș. În
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
frunte cu Țurcanu, la 29 august 1951, au condus la încetarea reeducării violente din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948, închisoarea din Târgșor devine loc de detenție pentru "elevi", fie legionari, fie din alte organizații considerate subversive de către regimul comunist. Anterior fusese închisoare militară din 1882. Închisoarea era împărțită în două secții, una fiind rezervată elevilor, cealaltă polițiștilor și foștilor membrii ai Siguranței. În prima secție, încarcerații
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
la Târgșor reeducarea nu a luat forme violente, din mai multe motive: elevii nu erau considerați ca deținători a mari secrete, acțiunea nu a fost sprijinită la început de către administrație iar după schimbarea acesteia, structura închisorii (erau trei camere de detenție - dormitoare - care comunicau unele cu altele) nu permitea izolarea necesară „șocului”. La jumătatea anului 1950, când sunt transferate aici primele grupuri trecute prin reeducarea de la Pitești, închisoarea Gherla număra în jur de 1500 de deținuți. Aici erau încarcerați categoriile sociale
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
au fost înființate două secții principale, una mecano-metalurgică și una de tâmplărie mecanică și manuală, fiecare având mai multe ateliere unde munceau prizonierii. După succesul inițial înregistrat la Pitești, regimul a început să răspândească reeducarea și în alte centre de detenție, iar din motive ideologice - muncitorii și țăranii fiind clasele sociale privilegiate de ideologia comunistă - Gherla a fost printre primele beneficiare ale acestei extinderi. Directorul închisorii, începând cu 1 februarie 1949 era Tiberiu Lazăr, evreu născut la Budapesta, căruia părinții, prima
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de la Pitești, liderii rețelei informative selectau și grupau pe camere deținuții care urmau să treacă prin procedură, respectiv informatorii care urmau să se infiltreze printre aceștia. La ordinul Biroului Inspecții, gardienii făceam mutările necesare. În perioada următoare, în camerele de detenție se crea o atmosferă pro-legionară, susținută de informatori, propice întăriri relațiilor dintre deținuți. Urma apoi "șocul": legionarilor li se cerea să-și facă demascarea. Cei care refuzau erau bătuți și torturați până cedau. Medicul Viorel Bărbos și sanitarul Vasile Mocodeanu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
-și taie gâtul cu sticla de la geamul celulei, s-au aruncat din pat cu capul în pardoseală sau cu capul în cazanul de supă fierbinte. În penitenciarul Gherla, reeducarea de tip Pitești a avut loc la etajul 3. Camera de detenție 99 era locul central al demascărilor (echivalentul "camerei 4 spital" de la Pitești), iar comitete de reeducare erau în mai multe camere pe tot etajul. Pe 30 august 1951, a ajuns la Gherla un grup de 180 de deținuți coordonați de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
forțată, instaurarea unui regim de exterminare și continuarea procesului de reeducare din închisori. Deși la Canal s-a avut în vedere mai degrabă reeducarea prin muncă decât cea prin violență, cele două au coabitat, iar în condițiile regimului dur de detenție instaurat, destinația finală a deținuților o constituiau gropile comune. Pe traseul Canalului au fost înființate 12 lagăre de muncă: Cernavodă (Columbia), Kilometrul 4 (Saligny), Kilometrul 23, Kilometrul 31 (Castelu), Poarta Albă, Galeș, 9 Culme, Peninsula , Năvodari, Midia, Constanța (Stadion) și
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Ghinea, întâiul comandant, succedat de Dobrescu - noiembrie 1950, Ilie Zamfirescu - martie 1951, Ștefan Georgescu - mai 1951, Mihăilescu - noiembrie 1951, Tiberiu Lazăr, fostul comandant de la închisoarea Gherla - februarie/martie 1952, Petre Burghișan - noiembrie 1952, respectiv Eugen Cornățeanu - iulie 1953. Condițiile de detenție erau deosebit de dure. În general, deșteptarea era la ora 5:00, iar munca începea la 6:00 sau 7:00, în funcție de distanța până la șantier. Pauza de masă era de o jumătate de oră, iar munca se continua până la orele 15
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
să iasă la muncă. S-au înregistrat cazuri în care soldați însărcinați cu paza înscenau evadări și împușcau deținuții fără somație. O astfel de acțiune se solda cu 15 zile de permisie. Unul din evenimentele care au influențat regimul de detenție de la Canal, dar și întregul proces de reeducare din penitenciarele din țară, a fost moartea doctorului Ion Simionescu la 12 iulie 1951. În vârstă de 67 de ani, torturat în repetate rânduri de către reeducați, bătut, înfometat și pus la muncile
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud și Gherla. În lagăr au mai rămas deținuți politici, care lucrau la demontarea liniilor de vagoneți și a barăcilor, respectiv la predarea construcțiilor neterminate către civili. Datorită condițiilor de muncă și detenție inumane, s-au înregistrat foarte multe decese. În vara anului 1951, în spatele infirmeriei, în fiecare zi erau aliniate în pielea goală patru-cinci cadavre. În iarna 1952-1953, în fiecare noapte mureau patru-cinci deținuți. Investigațiile Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fost lansat în Statele Unite pe 30 octombrie 1998 și a fost distribuit de New Line Cinema. Filmul prezintă povestea a doi frați din cartierul Venice, Los Angeles, care sunt implicați în mișcarea neonazistă. Fratele mai mare, ispășind trei ani de detenție în închisoare pentru omor, își schimbă viziunile și încearcă să-l oprească pe fratele său în a-i urma soarta. Filmul a fost clasificat cu „R” de către MPAA pentru „violență brutală grafică, inclusiv viol, limbaj licențios, nuditate și sexualitate excesivă
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
Elector de Bavaria, a luptat cu trupele anglo-austriece ale Ducelui de Marlborough și ale Prințului Eugen în bătălia de la Blenheim. Învins, este luat prizonier pe 13 august 1704 și dus la Nottingham, Anglia, unde rămâne prizonier până în noiembrie 1711. În timpul detenției sale, Ludovic al XIV-lea l-a numit guvernator al Franche-Comté. A devenit duce de Hostun în martie 1712 și membru al Consiliului Regal în 1714. În 1723 a devenit membru de onoare al Academiei Franceze de Științe, iar în
Camille d'Hostun () [Corola-website/Science/331897_a_333226]
-
-Monument istoric și de arhitectură de valoare națională,distrusă în 1962 de regimul comunist și nereconstruită. La 23 aprilie 1962,în perioada detenției ultimului preot paroh a bisericii,preotul Florian I.Samarescu,a fost transmis Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Argeș,HCM-ul nr.387 având conținutul : "Se aprobă scoaterea din lista monumentelor de cultură de pe teritoriul R.P.R.a bisericii Sfântul
Biserica Sfântul Nicolae din Pitești () [Corola-website/Science/335783_a_337112]
-
din penitenciar. Constantin Neamțu a fost căsătorit cu Cella Neamțu, cu care a avut doi copii: Tudor și Șerban Neamțu. Soția sa, a fost arestată la 14 aprilie 1951 odată cu lotul soțiilor și copiilor foștilor demnitari. A petrecut perioada de detenție la penitenciarul Ghencea, lagărul de la Popești Leordeni (1952), ferma Pipera și penitenciarul Dumbrăveni. A fost eliberată la 19 aprilie 1954. Fiul său Tudor Neamțu, de profesie avocat, a fost arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
eliberată la 19 aprilie 1954. Fiul său Tudor Neamțu, de profesie avocat, a fost arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost condamnat la 5 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false. O parte din detenție a petrecut-o la penitenciarul Jilava, lagărul Peninsula (până la 18 iulie 1953) și penitenciarul Aiud.
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
urmat alte valuri de arestări, în eșalonul al doilea al conducerii Mișcării Legionare, urmate de alte "declarații de desolidarizare", astfel că în final, câteva sute din membrii cei mai radicali ai mișcării vor fi internați în închisori sau lagăre de detenție. Din acel moment, soarta acestora va depinde de evoluția evenimentelor interne și internaționale. Au urmat asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, în urma cărora, Corneliu Zelea Codreanu, cei trei asasini ai lui I.G. Ducă, numiți Nicadori, și cei zece asasini ai
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
s-au adăugat 95 comandanți legionari, asasinați în baza listelor întocmite anterior de către Armând Călinescu, prefectul poliției capitalei, gen. Gabriel Marinescu, zis Gavrilă, si Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații (SSI). Cei 95 se găseau internați în lagăre de detenție - Vaslui (31 de persoane, din care o persoană neidentificata), Miercurea Ciuc (44 persoane, din care doi neidentificați), Spitalul Militar Brașov (7 persoane) și în fine, Penitenciarul Râmnicu Sărat (13 persoane) Acestora li s-a adăugat Victor Dragomirescu, strangulat în dubă poliției
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
primele 9 luni ale lui 2012 au fost condamnate 552 persoane. În mai puțin de doi ani (2011-2012) au fost condamnate pentru corupție simțitor mai multe persoane decât în intervalul 2006-2010. În perioada 2011-2012 au existat 33% de condamnări cu detenție. În perioada august 2005 - octombrie 2012 au fost condamnați definitiv 26 de primari, viceprimari și subprefecți precum și 6 membri de consilii județene, 24 de magistrați, 164 de ofițeri de poliție, 50 de directori de companii naționale și instituții publice, 60
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
luptător revoluționar peruan din perioada insurgenței maoiste. S-a afirmat în timpul conflictului intern din Peru, fiind liderul Partidului Comunist Peruan, numit și Cărarea Luminoasă. A fost acuzat de terorism și trădare și a fost capturat în 1992 și condamnat la detenție pe viață. Tatăl său a fost un comerciant prosper, iar mama sa a murit pe când avea numai cinci ani. Studiază filozofia și activează o perioadă ca profesor de acestă specialitate la o universitate din orășelul Ayacucho. Intră în contact cu
Abimael Guzmán () [Corola-website/Science/333560_a_334889]
-
este însoțit de un nou scandal: trei judecători sunt acuzați că sunt prea indulgenți, iar doi dintre aceștia demisionează. În septembrie 2005 începe un al treilea proces și în cele din urmă, la 13 octombrie 2006, Guzmán este condamnat la detenție pe viață pentru "terorism contra statului". În prezent se află la închisoarea din Callao.
Abimael Guzmán () [Corola-website/Science/333560_a_334889]