11,261 matches
-
Pugin ?i ale lui Ruskin se materializeaz?, de altfel, �n diversele societ??i comerciale fondate �ncep�nd din 1861, de un discipol al lui Ruskin, W. Morris (1834-1896). �n 1888, constituirea societ??îi Arts and Crafts Exhibition Society d? un ecou internă?io-nal acestui curent. Produc?ia de mobile, ?es?turi, covoare, vitralii este artizanal? din voin?? polemic? ?i se inspir? din modelele medievale. Morris credea �n vremea aceea c? socialismul va elimina mecanizarea muncii �n profitul unor grupuri restr�nse
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dintre virtute și fericire 14. Platon onorează pe poeți, dar nu le oferă un loc în cetatea al carui conducător este filozoful, pentru că nu se pot ridica la anumite standarde ideale, din care derivă și scopul moral al artei 15. Ecouri ale acestei concepții reverberează clar în estetismul moral poesc, conform căruia artă este apreciată pentru că trezește în Om ideea armoniei și ordinii, acționând, astfel, drept corectiv asupra viciilor 16, dar și în poetica barbiana: "Lirismul rezidă în altă funcție. În
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
and raise our obsessions to the level of creation" [devenim nemuritori, pentru un timp, si ne ridicăm obsesiile la nivelul creației]53: O neistovit spectacol, calmă participare! Ești mărirea până la gând, a dulcilor esențe familiare? Vale irizata, hore fericite ale ecourilor, arce protectoare cerești străvăzuta frigiditate a acelor cămări e blând împletita de o alternata mărturisire 54. Momentul de iluminare însoțește actul de plăsmuire a operei, în fapt, participare la Creația continuă caracteristică vieții ("neistovit spectacol") se prelungește în actul lecturii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în opera finita trece prin diferite etape - de la amintirile inerte ("dulcile esențe familiare"), prin intermediul schemelor dinamice / reprezentările indivizate, la reprezentările propriu-zise, exprimate prin cuvinte ("până la gând"). "Valea irizata" indică spațiul memoriei creatoare, realitatea eterogena de fuziune, virtuală ("hore fericite ale ecourilor [s.n.]57", care constituie substratul nostru ontologic. Sintagma "[s]trăvăzuta frigiditate a celor încăperi", reverberând cu "extremele cămărilor de bura"58 din "Margini de seară" - ne amintește că ne aflăm în spațiul memoriei, în clarobscurul ce-i este caracteristic, realitățile
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ale lumii și, prin asta, să restabilim unitatea lor originară, poate fi redobândit, afirmă Bergson, într-un singur fel - "brisant leș cadres du langage" [sfărmând cadrele limbajului]50 - , alterând radical convențiile ce îl îngrădesc. Următoarele gânduri barbiene pare să fi ecoul, destul de apropiat, al acestor observații: Realitatea în matematicele pure o constituie lumea conceptelor (abstracțiuni ale unor date directe ale experienței). Deci tratarea realistă a acestei naturi secunde, cogitale, [s.n.] o constituie nu dezvoltările algoritmice (calculatoare), ci combinarea logică a axiomelor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în which everything there was enveloped, and over which there hung a magnificent rainbow, like that narrow and tottering bridge which Mussulmen say is the only pathway between Time and Eternity [s.n.]". 57 Amintirile sunt doar "copii" inerte, doar umbre, ecouri palide ale percepțiilor. 58 "Joc second", în Versuri și proza, 1984, p. 27. 59 "Joc second", în Versuri și proza, 1984, p. 19. 60 Friederich Schlegel, Philosophical Fragments, 1991, pp. 48 și 57. 61 Immanuel Kant, The Critique of the
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
germană Schildkrot, a îmbunătățit în mod hotărâtor calitatea lor prin intermediul unui nou instrument de presare a sferei, acest sport primește un nou impuls. Practicat la început aproape numai în cercurile studențești și militare, tenisul de masă a căpătat repede un ecou în înalta societate și s-a transformat pe nesimțite într-un sport absolut la modă. Mesele de joc valabile în zilele noastre sunt consolidate după regulile de la Cavendish Club din Londra. Probabil aceste măsuri își au originea în masa combinată
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
negative, care să determine fenomene de dezadaptare școlară la elevi:- Subși supra aprecierea capacităților reale ale elevului; Un factor deosebit de important al reușitei școlare a elevului îl reprezintă încrederea lui în forțele proprii. Această încredere este însă, în mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al încrederii pe care el o acordă elevului. Când exigențele profesorului față de un elev, considerat submediocru,sunt superficiale și formale, învățarea elevului respectiv devine formală și mecanică. Sarcinile școlare prea ușoare au ca efect slăbirea energiei nervoase și
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
care le urmează în ordine strict cronologică. 312 Pentru definirea genurilor moderne, probabil că metoda cea mai bună ar f i să se pornească de la o anumită carte sau de la un anumit autor foarte influent și să se caute apoi ecoul produs : de pildă, repercusiunile literare ale operelor lui Eliot și Auden, ale lui Proust și Kafka. Am dori să sugerăm câteva teme de studiu importante pentru teoria genurilor, deși tot ce putem oferi sunt doar unele întrebări si unele încercări
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o temă comună. *17 Oricare ar fi scăderile acestei metode, ea este totuși o metodă legitimă și nu poate fi respinsă in toto. Printr-un stadiu judicios al izvoarelor, se pot stabili anumite legături literare. Dintre acestea, citatele, plagiatele, simplele ecouri sunt cele mai puțin interesante : ele 'Stabilesc cel mult simplul fapt al existenței unui anumit raport, deși există autori, ca Sterne și Burton, care se pricep cum să pună citatele în slujba propriilor lor scopuri artistice. Dar, desigur, majoritatea problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
română există deja cuvântul noima (< ngr. nóima, urmaș al gr. nóema) a cărui semnificație ne duce cu gândul tot la hermeneutica/ lingvistică textului. (C) 3.2.7. Este momentul să ne punem întrebarea dacă noematologia lui Hașdeu a înregistrat vreun ecou în posteritate. Singură încercare contemporană (pe care eu o cunosc) de recuperare și de valorificare a concepției noematologice a lui Hașdeu îi aparține lui Gh.N. Dragomirescu (1995, pp. 38-39), care recunoaște în Hașdeu un precursor pentru ceea ce el a numit
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de stil). În al doilea rând, trebuie semnalat că pornind de la Hașdeu, si nu de la Bréal Dragomirescu încearcă să aplice conceptul de "idee latentă" la cercetările de stilistica în felul următor: "Unitățile lexicale ale limbii conserva în structura lor semantica ecoul tuturor propozițiilor care le-au generat; ba putem spune, cum se știe, ca orice cuvânt, în primul rând autosemantic, a fost, la origine, o propoziție. "După cum o formă gramaticala [flexionara] nu este decât o construcție sintactica condensata, tot așa sensul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
comun? Să revenim, de data aceasta pe larg, la cele scrise de Dragomirescu: "În propoziție și frază, cuvintele nu numai că sunt supuse "constrângerilor" formale ale structurii gramaticale, dar sunt dominate (semantic), în privința contribuției lor la compunerea enunțului, si de "ecoul" zonelor periferice de semnificații trezite de contextul în care intră; este ceea ce noi am numit cândva perisintaxa propoziției și frazei ori ceea ce alții numesc subtextul enunțului gramatical. La acest fenomen se referă și Hașdeu, după cum urmează: "Graiul este un mijloc
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
12 Apud Al. Zub, A.D. Xenopol, biobibliografie, București, 1973, coperta. 13 Pentru toată opera, vezi Al. Zub, op. cit., passim. 14 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 386. 15 Apud Al. Zub, op. cit., p. 36. 16 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 395. 17 Asupra ecourilor produse de sinteza teoretică a lui Xenopol, v. Henri Berr, L’histoire traditionnelle et synthèse historique, Paris, 1921, p. 33-35. 18 Cf. Vasile Muscă, Încercare asupra gândirii românești. Schița unui profil istoric, ClujNapoca, 2002, p. 83-97: A.D. Xenopol. 19 Octavian
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
de Științe Politice (Universitatea din București). Cercetător științific la Institutul de Studii SudEst Europene (Academia Română). Volume publicate, coordonate și editate (selectiv): Pe urmele "Belgiei Orientului". România la expozițiile universale sau internaționale belgiene de la Anvers, Bruxelles, Liège și Gând, 1894-1935 (2004); Ecouri românești în presa franceză. L'Illustration, 1843-1944 (2005); Conservatorismul românesc (concepte, idei, programe) (2006); Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI, (coordonator, împreună cu Irina Nastasă-Matei) (2014) etc. La Editură Institutul European a mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
un memoriu referitor la starea materială. Deplângând lipsa de adeziune a foștilor elevi la acest organism, membrii activi își propuneau totuși, la 1923, să creeze o bibliotecă școlară și să susțină financiar elevii săraci ce doreau să urmeze universitatea 123. Ecoul mult mai slab al activității acestei asociații față de cea similară de la Liceul Laurian denotă, în final, impactul redus al liceului în mediul local. În perioada interbelică s-a desfășurat însă o activitate culturală intensă în cadrul Societății literar-științifice "Samson Bodnărescu" ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ani (1935-1936), P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat încă de pe băncile școlii revista literară Ecoul Procovului. Conferențiază la Vălenii de Munte timp de 15 ani, în calitate de asistent al lui Nicolae Iorga din partea armatei. Prezintă expoziții de fotografie în diferite orașe ale țării. Publică articole în Revista Moldovei, cărți și broșuri, între care prețiosul album foto
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mihai Kogălniceanu în anul 1863: „Unirea, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că-i actul său individual, proprietatea sa exclusivă; Unirea e actul energic al întregii națiuni române...” Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a avut un mare ecou în străinătate. Victor Place, consulul francez la Iași, considera că dubla alegere a lui Cuza a reprezentat o reală „lovitură de trăznet” pentru turci și austrieci deopotrivă. Imediat după alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei, Victor Place, consulul francez
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
urbane, din care reiese faptul că În ele există o estetică aurâtului, sau mai mult decât atât, că au o capacitate de transformare, iar cuvintele pot preschimba, prin asocieri, un peisaj degradat Într-un spațiu Încărcat de semnificații și frumusețe. Ecou al poemelor scriitoarei canadiene, Stadler este inspirat să asocieze dispersia cu diverse texturi și forme, Încercând să-i găsească o logică și În același timp să creeze un vocabular descriptiv specific, iar Sieverts teoretizează această privire asupra mediului construit care
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
pagini de istorie”, cu voievozii și oamenii politici ai trecutului nostru”. Deși s-a afirmat că „Întrucât ne privește, locul de naștere al idealului nostru național modern este Transilvania (unde polemicile purtate de iluminiștii din Școala Ardeleană au avut un ecou care nu s-a stins nici astăzi)” - vorbind de un „ideal de veacuri”, admit istoricii noștri - „coordonată fundamentală și permanentă a istoriei României, lupta pentru unitate și independență a constituit năzuința seculară a celor mai Înaintate spirite ale societății românești
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
-și spună cuvântul În istoria lumii”, vaticinar asigurând, totodată, pe compatrioții săi: „Vom deveni o forță a istoriei, un destin european, prin chiar aceste energii creatoare care alimentează astăzi Renașterea românească”. Nu era, evident, un glas izolat, o voce fără ecou În epocă. Pe același ton răsunau, În același timp, voci cu autoritate În țară. „Directivele educative ale noastre trebuie să țintească la dezvoltarea maximă a capacităților personale ale tututor membrilor acestui popor”, preconiza prin 1938, la Iași, Gr.T. Popa. Acest
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
altera realitatea, nu prin aplicarea directă de energie obiectelor, ci prin crearea de discurs, care schimbă realitatea prin (inter)medierea gândului și acțiunii"346. Observăm, fără a intra în amănunte, că efortul lui Bitzer, care a avut, de altfel, un ecou semnificativ în criticismul retoric 347, este orientat diferit față de cel al lui Kenneth Burke: dacă primul își propune identificarea specificului demersului retoric, al doilea presupune, în baza premiselor teoretice care îi susțin orientarea metodologică, că o astfel de particularitate a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
capacitatea omenirii de a trăi într-o lume ameliorată prin raționalitate. - Lectura salvează. Salvează destinul unui ins care în afara scrisului nu găsește coerența atât de necesară vieții noastre. Firile mult prea impresionabile cad în capcana destrămării dacă acordă credit nemăsurat ecoului prea intens al evenimentelor. O chestionare prea personală a lumii, fără mentor și fără plan, debusolează. Lumea nu este făcută să fie recompusă mental de fiecare individ al ei. Este o mare naivitate să crezi că poți răspunde la marile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la cabinetul nr. 1. O serie întreagă de intervenții și proteste, de oscilații și contradicții, de aprobări urmate de interziceri (inclusiv ale cărții mele) se explică prin acest joc obscur de culise. Uneori, încă înainte de 1980, puteau fi semnalate și ecouri negative de presă, de pildă un atac violent al lui Miron Constantinescu împotriva unui text al lui D. Micu, în România literară. Soarta traducerii volumului Aspects du mythe 3 este, între toate concludentă. Traducerea stătea în editură de ani de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]