11,568 matches
-
Blaga cum că Lenin a făcut politica „pură”, ca și felul cum atacam naționalismul oficial și pe scriitorii care Îl promovau par absolut firești, chiar moderate. Atunci Însă până și „căderea unui ac pe podea” provoca, cum spunea Mary McCarthy, furtuna socialistă. În 1984, când sora Cellei de la Washington venise să ne viziteze, Paul s-a interesat, suspicios, ce s-a decis la „masa rotundă româno-americană”. Nu se decisese nimic, nici atunci, nici Înainte, nici după, știa prea bine că nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
plasa, dintr-o dată, În vecinătatea sa, Într-o actualitate de destin În multe feluri instructiv. * Europa anului 1936 păstra tot mai greu aparențele normalității. Viața parlamentară și ultimele iluzii ale confortului civilizației sporeau confuzia În țările care mai sperau amânarea furtunii. În regimurile autoritare, mizeria morală și socială accelera demagogia limbajului oficial. Uniforme și urale, mizerie și palavre, teroare și promisiuni, Înarmare și declarații de pace, Întuneric și carnaval. „Cultul” dictatorilor de tristă celebritate ai epocii prolifera și prin Înmulțirea a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu ai nici o grijă. Sunt bine. Sunt tratat legal, uman și civilizat. Să știi că în mijlocul supărărilor pe care le-am avut, credința în Dumnezeu nu m-a părăsit, ci a rămas în picioare, dreaptă ca o santinelă română în mijlocul furtunii. Corneliu. Din ordinul lui Armand Călinescu această scrisoare nu a fost remisă niciodată. Capitolul IV VENIREA îN ȚARĂ ȘI RĂSTURNAREA LUI CAROL AL II-LEA (6 SEPTEMBRIE 1940) Acest capitol din existența lui Nicolae Petrașcu și a Legiunii, căci viața
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
balanța divină în favoarea bietei țări în pericol de moarte. Greșiseră conducătorii criminali ai țării, că-l uciseseră pe Căpitan și nu mai era printre ai săi, tocmai acum când era mai multă nevoie. Venea dezastrul, care se presimțea ca o furtună de pedeapsă pentru ce făcuseră? Dar vinovații nu erau oameni simpli, care vor suporta direct apăsarea pedepsei, ci clica din jurul regelui, care atunci când va bate crivățul peste țară, va fi fugit de mult în alte orizonturi. Cum funcționează atunci această
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să mă vadă. Parcă niciodată de când l-am cunoscut, n-am observat mai bine îmbinarea perfectă dintre figura lui masivă de mocan din Poiana Sibiului cu aceea a luptătorului și a legionarului. De douăzeci de ani a stat mereu în fața furtunii și nu l a putut dezrădăcina nici o opintire de vânt Prigoana cu pierderea Căpitanului și apoi cu viața ei de lagăr și perspectiva ei de iad, parcă i-a aplecat întrucâtva umerii săi lați și-i da aparență de mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
le aducea viața cu lupta ei. Nu ajunsesem bine și am auzit de arestarea Căpitanului, apoi peste câteva zile de procesul înscenat și de condamnarea lui la șase luni de închisoare. Peste tot locul se arătau semne prevestitoare de mare furtună. Seară de seară mă urcam în acest vârf de deal, unde încercam să-mi lămuresc povara gândurilor, care îmi năvăleau în suflet. Privind dealul din față, greu și masiv, îl vedeam cum se proiecta pe cerul mereu înroșit de focul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lor și am plecat împreună spre Sibiu. M-am așezat într-un colț și am încercat să adorm. Dar nu m-a prins somnul. Simțeam însă cum pacea se așeza pe suflet ca un aer călduț după o noapte de furtună. În viteza mașinii nu auzeam decât sfârâitul monoton și plăcut al roțllor de cauciuc alergând pe asfaltul neted al șoselei. Parcă ajunsesem la un capăt de lume, după un drum lung. Gândurile încep din nou să se depene și să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-l lase pe Antonescu, să încheie un armistițiu legal cu trupele față în față, ale cărui condiții erau în faza de finalizare, a deschis poarta dușmanilor, iar el se refugiase undeva în Oltenia. Țara trăia un naufragiu groaznic, datorită unei furtuni a istoriei și în mijlocul ei rămăseseră fără cârmă, sau cu una falsă. Bande de tâlhari, deveniți comuniști peste noapte, prădau alături de ruși tot ce putea fi valorificat. Comisia română de încheiere a armistițiului era ținută la Moscova în niște condiții
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sale, dar nu a vrut să se angajeze la o serie de întâlniri, cu mesagerul lui Groza, așa cum acesta sugerase pe parcursul măsurilor pe care urma să le ia. Era pe la mijlocul lunii iunie când avusese loc această întâlnire, care prevestea o furtună de mari proporții pentru Mișcare. Desigur, că o soluție pentru Petrașcu ar fi fost un refugiu peste graniță, de unde sub alte forme ar fi putut duce lupta anticomunistă. Pentru el această eventualitate era lipsită de sens. Venise să lupte până la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oprit și cu un genunchi în pământ a așteptat o cu brațele deschise ridicându-se cu ea în brațe, a acoperit-o cu sărutări, în timp ce fetița țipa bucuroasă: „Cănel. Cănelul nostru!”. M-au podidit de-a binelea lacrimile, căci bănuiam furtuna de sentimente ce bătea în acel moment în sufletul Căpitanului, la vederea familiei sale. Numaidecât au fost invitați de un ofițer să intre în Corpul Gărzii, unde a decurs întrevederea. Am așteptat cu inima strânsă întoarcerea lui. Eram cuprinsă de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Vișovan. O, Doamne, unde ești? Și astfel ajunge la concluzia că Dumnezeu nu vrea sau nu poate să ne ajute. Scrisoare în gând PITEȘTI Opriți-vă din hohote, nebuni!!! în râsul vostru negru Fierb clocote de sânge Din rânjetul satanicei furtuni. Pe cine-ați răstignit din nou, nebuni? Ce cântec sfânt în scrâșnet greu se frânge... O!... Dans în ritm macabru Apocaliptic ropot De prohodiri ciudate Cer negru Negru de clocot Ce-ntunecat se zbate Și Bate... Bate... Bate... Morți vii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pitești, Pitești Pitești. Explicația acestor fapte nu putea să fie decât una pe plan metafizic; păcătuise de neiertat neamul românesc: o mică parte, direct, criminalii, iar ceilalți, cei mulți, prin pasivitate față de uciderea elitei care trebuia săi conducă destinele în timpul furtunii deslănțuite peste lume. Acum pentru restabilirea echilibrului moral trebuia o anumită cantitate de jertfă-suferință sau poate profeția apocalipsului începuse să se desfășoare și lumea românească era lăsată pentru un timp în mâna stăpânului întunericului. Dar cât este acest timp, căci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
n-a fost întors din drum de o vorba a lui Niculae Totu: Cum să pleci Căpitane? Pe noi și Mișcarea cui ne lași? Și Căpitanul a renunțat pe loc: Nu plec, măi Niculae! Rămân, cu voi toți, aici în mijlocul furtunii. Ce a urmat știm: jertfă continuă de la arestarea abuzivă pentru un proces banal de calomnie, până la moarte. Dar după ce fusese condamnat când era încă la Râmnicul Sărat, când se aranjase, în amănunt evadarea și el n-a vrut să plece
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
10 decembrie 1921 și iunie 1923; în perioada 8 decembrie 1922 și iunie 1923 apare bilunar. Are subtitlul „Literară, artistică, socială”. Director este Constantin Banu (care semnează și Mefisto), iar ca redactori figurează Petre Locusteanu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Horia Furtună, Vintilă Russu-Șirianu, Sergiu Manolescu. Articolele-program publicate în primul număr (I.G. Duca, Un vis..., și C. Banu, Un cuvânt... care putea să lipsească) anunță o publicație de cultură animată de un spirit liberal, ecumenic, tolerant. Extrem de eclectică în privința orientărilor artistice, revista
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
literatura lumii. F. publică poeți de toate orientările estetice: George Coșbuc, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Alexandru Macedonski, D. Anghel, G. Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Mateiu I. Caragiale, Tudor Vianu, St. O. Iosif, V. Voiculescu, Horia Furtună, Camil Petrescu, Aron Cotruș, Dragoș Protopopescu, Mihail Cruceanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, Natalia Negru și mulți alții. Proză semnează I.L. Caragiale (Șah și mat), Ioan Slavici (Stâlp de cafenele, Un pierde-vară), Liviu Rebreanu (Vrăjmașii, Cerșetorul), Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Al.
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
amprentă umană”în altele, totul se depersonalizează, imaginea devine pură, virgină, aproape mistică. Starea de spirit a domnului Ionel Spânu se,,vede”din peisajele sale. Nu există zbucium (cel puțin exterior), încordare, ci doar liniște. Poate o liniște de dinainte de furtună. Una distrugătoare sau poate una purificatoare. Cine știe?! Florin Busuioc (Opinia Moldovei, 16 iunie 1998) NOTELE UNUI PEISAJ - SINTEZĂ Ultima expoziție de pictură (ulei și acuarelă) purtând semnătura lui Ionel Spânu îmi amintește de prima lui expoziție vernisată la Palatul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
comitet. Revista are o orientare tradiționalistă, în articolul Revistele de provincie Grigore Veja subliniind faptul că dacă revistele de „centru” au fost mai ușor influențate de „manierele literare străine”, „provincia e mai aproape de mireasma gliei”. Se publică versuri de Enric Furtună, G. Ranetti, A. Mândru, G. Obreja, C. Crișan, proză de Cornelia Buzdugan și Petru V. Gâdei. Cronica literară este ținută de G. Ranetti. Alți colaboratori: Gh. Bujoreanu, M. Candrea, Virgil M. Duiculescu. D.B.
FREAMATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287082_a_288411]
-
amprentă umană”în altele, totul se depersonalizează, imaginea devine pură, virgină, aproape mistică. Starea de spirit a domnului Ionel Spânu se,,vede”din peisajele sale. Nu există zbucium (cel puțin exterior), încordare, ci doar liniște. Poate o liniște de dinainte de furtună. Una distrugătoare sau poate una purificatoare. Cine știe?! Florin Busuioc (Opinia Moldovei, 16 iunie 1998) NOTELE UNUI PEISAJ - SINTEZĂ Ultima expoziție de pictură (ulei și acuarelă) purtând semnătura lui Ionel Spânu îmi amintește de prima lui expoziție vernisată la Palatul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
FURTUNĂ, Dumitru (26.II.1890, Tocileni, j. Botoșani - 15.I.1965, Dorohoi), folclorist. Urmează liceul la Iași (1902-1910) și face studii de teologie la București (1910-1914), când audiază și cursuri ale profesorilor Ovid Densusianu, N. Iorga și Simion Mehedinți. Devine preot
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
și formele moderne, abreviate (30 de versuri). F. a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru înființarea unor catedre de folclor în școlile normale. „Prin exemplul său și prin îndemnul cultivat cu asiduitate printre elevii săi de la Seminarul din Dorohoi, Furtună a realizat cea mai de seamă operă folclorică dintre toți preoții moldoveni, fiind depășit numai de bucovineanul Marian. Datorită lui, Moldova de Sus, îndeosebi Dorohoiul, a intrat în patrimoniul folcloric național cu repertoriul său epic” (Ovidiu Bârlea). SCRIERI: Chesarie, episcopul
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, îngr. Gheorghe Macarie, Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, îngr. Gheorghe Macarie, Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret Aprotosoaie, pref. Gheorghe Macarie, Botoșani, 1996; Datcu, Dicț. etnolog
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, îngr. Gheorghe Macarie, Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret Aprotosoaie, pref. Gheorghe Macarie, Botoșani, 1996; Datcu, Dicț. etnolog., I, 279-280. I.D.
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, îngr. Gheorghe Macarie, Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret Aprotosoaie, pref. Gheorghe Macarie, Botoșani, 1996; Datcu, Dicț. etnolog., I, 279-280. I.D.
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]