10,713 matches
-
în nord-vest comuna Baldovinești. Din punct de vedere tectonic zona orașului Balș aparține arealului de vorland având în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică - Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970) În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng al Oltețului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
a fost alungită și restaurată de mai multe ori odată cu Mihai Viteazul apoi în 1700, iar în forma actuală datând din secolul XIX. Biserica este înzestrată cu un turn, clopotniță înalt de 10 m sub formă poligonală. Zidurile cu o grosime de 1,7-1,10 m ridicate din piatră, impresionează prin masivitate și prin alternanța pietrei cu cărămida în funcție de etapa de construcție. Biserica evanghelică din Râșnov figurează sub nr.2655 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. Biserica cu hramul Sf.
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Această înălțime este cea a celui mai înalt punct de piatră și nu a gheții și zăpezii care-l acoperă. Echipa chineză a măsurat și o adâncime a stratului de gheață și zăpadă de , ceea ce corespunde unei altitudini totale de . Grosimea zăpezii și a gheții variază în timp, fiind imposibil de determinat o înălțime absolută a acestui strat. Altitudinea de a fost determinată prima oară de un studiu indian din 1955, efectuat aproape de munte, folosind teodolite. Rezultatul a fost confirmat de
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
înălțimea totală, cu tot cu stratul de zăpadă de pe vârf. În mai 1999, o expediție americană, condusă de Bradford Washburn, a plasat un dispozitiv GPS pe cel mai înalt punct stâncos. Rezultatul dat de aparat a fost o altitudine de , la o grosime a gheții de încă . Deși nu a fost recunoscută oficial de Nepal, această cifră este des folosită. Incertitudinea dată de forma Pământului pune sub semnul întrebării măsurătorile efectuate în 1999 și 2005. O hartă fotogrammetrică (la scara de 1:50
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
semișist. Analiza petrografică a marmurei colectate de la aproximativ a arătat că ea constă, în proporție de 5%, din urme de schelete de crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia o separă de Formațiunea Qomolangma. Restul Formațiunii Pasul Nordic, expusă între și pe Everest, constă din straturi de șist, filit și marmură. Între și , Formațiunea Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și dike-uri de leucogranit cu grosimi de la un cm la .
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
oraș în 2004. Turnul de apărare înalt de aproape 30 de metri este un rest din această cetate, demolată în 1701. Turnul este construit din cărămidă, cu plan dreptunghiular, are patru nivele (parter și trei etaje) și contraforturi de colț. Grosimea pereților este între 1,10 și 2,70 de metri. În perioada 1551-1697, cetatea intră în stăpânirea turcilor, care o transformă într-o fortăreață. “Avem imaginea unui monument de arhitectură echilibrat, ridicat și amenajat atât în scopuri de apărare, cât
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
din apropiere. strezeni (cehă) = păzit (română) Strejeni, cătun, al com. Tisăul, jud. Buzău, cu 480 locuitori si 98 case. In vatra satului, pe malul stîng al izvorului Pietrosul, se afla o plută (plop), al căreia trunchiu, la mijloc, are o grosime de 9,67 m. pag. 478 din "Marele Dicționar geografic al Romîniei, 1902". Existența schitului de pe pârâul Căprița vine în susținerea celor descrise anterior. Acest schit a dispărut, nemaipăstrându-se urme, dar localnicii susțin faptul că acesta reprezintă prima așezare
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
d.C. în anul 1928 a șoselei Orsova-Caransebes a fost dezgropata fundația unui șanț român de de 40 x 34 m, unde s-a găsit o tăblița din bronz în dimensiunea 95 mm lata, 60 mm înaltă și 0.5 mm grosime, așa numita "tabulă honestae missionis", emisă din ordinul împăratului Hadrian la 27 septembrie 159 pe numele ostașului veteran Ivornecus, de origine celtica. Această tăblița se gaseste la muzeul de antichități din Viena, înregistrată sub numărul D.XVII. În 1962 localitatea
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
mai scăzute se datoreaza defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
defrișării celor 600 de ha de pădure și livadă. Zăpadă face ca la Ivești să se găsească cam timp de 25 de zile pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de zile cu roua într-
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Buna Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserica are formă de corabie, este zidită din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp de 30 de ani, Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în prezent, slujește la această frumoasă
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
Deși secetele sunt fenomene atmosferice obișnuite în raza comunei Dobrovăț, acestea nu sunt prea aspre, pădurea întinsă din apropiere domolind uscăciunea atmosferei. Ninsorile sunt în general îmbelșugate, iar în unii ani, ca în 1966- zăpadă poate ajunge până la 2 m grosime și îmbracă tot cuprinsul. Prima zi de îngheț se produce în jur de 25 octombrie - 5 noiembrie, iar ultima zi de îngheț în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
aveau 40 m, iar cele de sud și de nord 36 m). În exterior, la fiecare colț al cetății, dar și pe mijlocul fiecărei laturi, erau dispuse turnuri pătrate de apărare (bastioane) cu latura de 4 m. Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatră nefasonată, între pietre aflându-se umplutură de piatră legată cu mortar, în care s-a mai pus piatră și cărămidă sfărâmată. Au mai fost întrebuințate în masa de zidărie și bârne din
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
urmare a celor constatate, începe a doua etapă de construcție a cetății din timpul lui Ștefan cel Mare. Pentru a întări și mai mult cetatea, domnitorul a dispus adăugarea la primul zid de incintă a unui al doilea zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificației lui Petru Mușat. Noul zid de incintă cu o grosime apreciabilă (de cel puțin 3,5 m) a fost prevăzut cu șapte bastioane semicirculare: câte unul
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
cetatea, domnitorul a dispus adăugarea la primul zid de incintă a unui al doilea zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificației lui Petru Mușat. Noul zid de incintă cu o grosime apreciabilă (de cel puțin 3,5 m) a fost prevăzut cu șapte bastioane semicirculare: câte unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est și nord-est și două pe latura de est. Cele trei bastioane pătrate din prima etapă au fost
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
dint-o singură celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea are câteva sute de Å . Aspectul fizic. Are o refringenta mai mare decît a apei și o structură coloidala. Citoplasma prin această structură coloidala permite trecerea între gel și sol. Ele se hranesc
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
sunt folosite din ce in ce mai mult pentru diagnostic și, pe scară redusă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Acest studiu este singurul la ora actuală la nivel mondial care abordează arteră ca fiind constituită dintr-un număr de peste 20 de straturi(tunici) concentrice având grosimi micrometrice și de acum, probleme cum ar fi forțele existente în peretele arterial pot fi tratate la un nivel superior cu mai multe șanse de a simula comportamentul mecanic real al arterelor. În studiul de față s-au folosit 118
STUDIU CINEMATIC LOCAL IN VIVO AL PERETELUI ARTERIAL PATOLOGIC SI NON-PATOLOGIC:ABORDARE EXMERIMENTALA by Isacila Alexandru () [Corola-other/Science/84286_a_85611]
-
unui an. Din cifra menționată 6 zile revin exclusiv lunii august. Numărul mediu anual al zilelor cu înghet este de 127. Numărul cel mai mare de zile cu înghet aparține lunii februarie. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor însumează 580 mm. Grosimea medie a stratului de zăpadă variază între 825-40 cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
fundațiile, fiind repede abandonat). Adrian Andrei Rusu presupune că acesta ar fi fost însă numai un altar rectangular al capelei. Donjonul actual a fost ridicat în jurul anului 1272 și are o formă dreptunghiulară. A fost numit și Turnul Siegfried, iar grosimea zidurilor lui ajunge la un metru. La început avea numai 14 m înălțime, dar a fost ridicat ulterior la 20 m. La parter se afla o pivniță boltită în semicilindru. Aceeași boltă semicilindrică o întâlnim și la primul etaj, iar
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
La 12 iulie 1941 s-a înregistrat în 24 ore o cantitate maximă de apă de 82 mm pe m2, fenomen imprimat de „caracterul de tip continental al ploilor”. Iarna precipitațiile solide căzute sub forma stratului de zăpadă ajung la grosime medie și persistă 60 de zile. Vântul predominant bate dinspre nord-est și dinspre sud-vest. Vântul sud-vestic reprezintă foenul, pornit în urma încălzirii și uscării aerului ce, coboară pe versanții estici ai Munților Trascăului. Vântul de nord-est se numește ,turdeanul” și bate
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
în luna iulie) și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7 °C. Precipitațiile sunt abundente, în jur de 900-1000 mm anual. Aerul este pur, intens ozonat. Deoarece durata persistenței stratului de zăpadă se întinde din decembrie până în martie și grosimea medie a stratului de zăpadă este de 50 cm, stațiunea este adaptată și pentru sporturile de iarnă. Stațiunea dispune de două pârtii de dificultate medie, fiecare cu instalație de transport pe cablu: Etimologia numelui localității: din Baia (din subst. baie
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]