9,951 matches
-
județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în sudul țării și în sud-vestul județului, aproape de confluența râului Olt cu Dunărea. Delimitări: nord, nord-vest - comuna Lița; est - comuna Ciuperceni; sud - fluviul Dunărea, care constituie granița cu Bulgaria. Suprafața: 10719,7 ha; Suprafață intravilan: 1337,7 ha; Suprafață extravilan: 9382 ha; Nr. gospodării: 10458; Nr. locuințe: 12556. Municipiul și împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Română, fiind reprezentat de două formațiuni bine individualizate: asa-zisele câmpii joase (luncile râurilor) și spațiile interfluviale. Din prima
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
prezent având o capacitate de circa 12.000 de locuri. De asemenea, în Areni există două parcuri: Vladimir Florea și Universității (unde este amplasată o statuie realizată de sculptorul Ion Jalea). Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
adevăratul sens al cuvântului, s-a recurs la o organizare sub forma unei asocieri, denumită Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”. Ea este alcătuită din municipiul Suceava și următoarele localități: Orașul: Comunele: Comuna Șcheia, deși se învecinează cu municipiul Suceava, iar teritoriile intravilane ale celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura localitate din zona metropolitană care nu
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
DN29A), Suceava-Liteni-Dolhasca (DJ208A), Suceava-Berchișești (DJ209C), Suceava-Mitocu Dragomirnei (DJ208D). În anul 2010 a demarat construcția șoselei de centură a municipiului Suceava, lucrările urmând a fi finalizate în 2012. Șoseaua se desprinde din DN2, înainte de intrarea în oraș dinspre Fălticeni, ocolește teritoriul intravilan al orașului prin partea de vest, traversând DJ208A, DN17 și râul Suceava și revine în DN2 după ieșirea din cartierul Ițcani către Siret. Autogara Suceava este situată pe Strada Vasile Alecsandri nr. 2, în centrul municipiului. Municipiul Suceava este nod
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
SV de municipiul reședință Bacău. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Helegiu și Bârsănești în Nord, Gura Văii și Ștefan cel Mare în Est, Buciumi și Cașin în Sud și Bogdănești și Târgu Trotuș în Vest. Orașul intravilan este dispus pe terase naturale și antropice, dar și pe dealurile din preajmă, astfel se găsesc case la altitudinea medie de 300 m pe dealul Cuciur și pe albia Trotușului, la altitudinea medie de 200 m. Tipurile de sol prezente
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
datorita inundatiilor care au distrus terasamentul caii ferate. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Suceava, aflat la 45 km distanță, în orașul Salcea. Municipiul Rădăuți are o suprafață totală de 3.230 de hectare, din care 1.075 de hectare intravilan. Din punct de vedere al întinderii, este al treilea oraș ca mărime din județul Suceava, ocupând 1,4% din suprafața acestuia. Localitatea este situată în Depresiunea Rădăuți ce face parte din Podișul Sucevei, la limita cu Obcina Mare. Relieful ușor
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
fabrici de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
prin PETROL. Municipiul Moreni este situat în partea de est a județului Dâmbovița, la 20 km. depărtare de municipiul Târgoviște. Municipiul se întinde pe o suprafață de 35 km² și se învecinează cu: Raportul între suprafața teritoriului administrativ și suprafața intravilanului orașului (inclusiv cartierele aparținătoare - Bana, Țuicani și Pleașa), este de 5,5. O imagine completă asupra cadrului natural în care este amplasat orașul Moreni, ne este dată de unele elemente aflate într-un spațiu mai larg decât teritoriul administrativ propriu-zis
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
București și 150 km vest de Constanța. Orașul este traversat de râul Ialomița, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafața totală a localității este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
orașul poate dezvolta un turism de tranzit. De altfel, în vecinătatea orașului Mizil se află o zonă considerată rezervație hidrologica cu izvoare minerale — Băile Boboci. Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 1931 ha, din care 432 ha intravilan, 1499 ha extravilan. Orașul are în componență și localitatea Fefelei. Școala, în Mizil, a fost construită în 1855, de către boierul Ion Carnaciunescu, dar carte a început să se învețe de prin 1838. În urma stăruințelor lui Leonida Condescu, prin 1902, lua
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
203,1 km rețea de transporturi auto, 175 km străzi, 236 km rețea canalizare publică, 225 km rețea apă potabilă și 197 km rețea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha. Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: Ady Endre, Aleea Carpați, Budai Nagy Antal, Centru, Cornișa, Dâmbul PietrosCartierul Gării, Libertății
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Se întinde pe o distanță de 8,750 km de-a lungul Văii Ialomiței între Miculești și Zărăfoaia și pe o lățime de 7,375 km între Pucioasa-Sat și Maluri, având o suprafață totală de 4239 hectare, dintre care teren intravilan 714,4 hectare și 3545 hectare extravilan Se învecinează la nord cu comuna Moțăieni, orașul Fieni (satul Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
este reprezentată de răul Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie: Racila care traversează satul Ion Luca Caragiale și Neagră situat în sudul comunei (satul Mija). Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,28%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numărul de locuințe și populația din "Comuna Sălcioara", conform recensământului din 18 martie 2002 și suprafața de teren cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18 ani și peste. Suprafața de teren cuprinsă în extravilanul Comunei Sălcioara este următoarea
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
și Vulcana-Pandele (reședința). Comună se compune din satele Vulcana-Pandele, Gura Vulcanei, Toculești și Lăculețe-Gară. Are 4954 locuitori, 1690 gospodării și 1604 locuințe. Suprafață totală a comunei este de 2508 ha, din care 2257,6 ha extravilan și 250,4 ha intravilan. Activitățile principale ale locuitorilor comunei sunt: mică industrie (tâmplărie, pielărie, împletituri) și agricultură. Locuitorii comunei beneficiază de servicii poștale, telefonie, cablu TV și transport în comun. De asemenea, comuna este racordata la rețelele de gaze naturale și apă potabilă. Comună
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
de nord - est a teritoriului comunei. Paralel cu DN 25, calea ferata Galați - Tecuci traversează teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvoltării economice a așezării. Teritoriul comunei are 6745 ha, din care 6345 ha teren agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce corespunde din punct geo - morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent pe stânga al Sirectului, între
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
sunt: 45°44' latitudine nordică și 27°54' latitudine estică. Distanță dintre latura de Est și cea de Vest este de aproximativ 1,5 km, iar între latura de Nord și cea de Sud de aproximativ 4 km. Vatra satului (intravilan) este de circa 388 ha, cu tendința de extindere. Diferența de nivel din partea cea mai de jos (cota 110 față de nivelul mării, care se găsește la sudul localității) și cota cea mai de sus (160 m, în partea de nord
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
95,72%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,21%). Pentru 4,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Suprafață totală 3.698 ha Vatra Satului (intravilan) 388 ha Locuințe (case) 1.211 Locuințe proprietate publică 32 Comună are un singur sat, Cuca. În trecut a mai avut două sate Slobozia Ventura (Venturoaia) și Cotros (Cotu Ros) care au dispărut. Condițiile naturale nu au fost așa de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
urmat defrișarea pădurii care acoperea spațiul viitoarei colonii. La defrișări au muncit românii din Babșa, care au primit în schimb dreptul de a cultiva pământul respectiv pe o perioadă de 3 ani (1903 - 1906). După defrișarea vetrei, s-au trasat intravilanele, s-au parcelat spații pentru 81 de case, s-au trasat străzi largi, cu trotuare pietruite, trotuare, sistem de scurgeri, fântâni la fiecare colț. Casele au fost construite cu un an înainte de sosirea coloniștilor, de către meșteri din Darova. În total
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
este foarte frământata și tentaculara, având o prelungire la sud spre Sânandrei cuprinsă între șoseaua europeană și satul Murani. Altă prelungire este formată din hotarul satului Călacea, care aunge la hotarul satului Hodoni. O altă se prelungește pe langă marginea intravilanului satului Mănăștur, iar hotarul satului Seceani este aproape gâtuit de intravilanul hotarului Murani și al comunei Vinga, care delimitează județul Timiș de județul Arad. În anii 1784 și 1785 se găsesc în acte diverse denumiri pentru această localitate. Abia în
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
Sânandrei cuprinsă între șoseaua europeană și satul Murani. Altă prelungire este formată din hotarul satului Călacea, care aunge la hotarul satului Hodoni. O altă se prelungește pe langă marginea intravilanului satului Mănăștur, iar hotarul satului Seceani este aproape gâtuit de intravilanul hotarului Murani și al comunei Vinga, care delimitează județul Timiș de județul Arad. În anii 1784 și 1785 se găsesc în acte diverse denumiri pentru această localitate. Abia în a doua jumătate a anului 1785 apare denumirea „Orczydorf“. Cel care
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
Geoagiu de Sus (în ) este un sat în comuna Stremț din județul Alba, Transilvania, România. Intravilanul actual a luat naștere prin dezvoltarea vetrei satului de-a lungul drumurilor laterale văii Geoagiului, cu accentuata tendință de coborâre spre aval - Stremț, tendință ce se manifestă și în prezent. Îngustimea văii Geoagiului, care și în vatra satului are aspect
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
cu accentuata tendință de coborâre spre aval - Stremț, tendință ce se manifestă și în prezent. Îngustimea văii Geoagiului, care și în vatra satului are aspect de defileu a determinat forma alungită pe cca. 6 Km a acesteia. Suprafața totală a intravilanului însumează 171,57 ha din care 140 ha reprezintă zona locuită. Pentru viitor organele locale propun includerea în intravilan a terenului aparținând monumentului istoric „Biserica Nașterii Domnului” și a terenurilor utilizabile din zona turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum și
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
și în vatra satului are aspect de defileu a determinat forma alungită pe cca. 6 Km a acesteia. Suprafața totală a intravilanului însumează 171,57 ha din care 140 ha reprezintă zona locuită. Pentru viitor organele locale propun includerea în intravilan a terenului aparținând monumentului istoric „Biserica Nașterii Domnului” și a terenurilor utilizabile din zona turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
57 ha din care 140 ha reprezintă zona locuită. Pentru viitor organele locale propun includerea în intravilan a terenului aparținând monumentului istoric „Biserica Nașterii Domnului” și a terenurilor utilizabile din zona turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se executa rețele edilitare. Circulația în localitatea Geoagiu de Sus se desfășoară exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]