12,849 matches
-
ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu: „Cuvântul era viața” (Ioan 1, 4), iar nu paradisul. Această„viață” ca o stare permanentă de „înviere” prin ascultare și stare dejertfă prin dăruire de sine slujitoare și jertfelnică era „Lumina oamenilor”, prin care Dumnezeu lumina în întunericul împărăției luiLucifer, așa cum avea să lumineze Hristos în lume după păcatul strămoșesc. Această viață ca „înviere” era „Lumina oamenilor” (Ioan 1, 4),care erau „vii” „nu numai cu pâine” pentru trup, „ci și cu tot Cu vântul ce ieșea din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan 1, 4), iar nu paradisul. Această„viață” ca o stare permanentă de „înviere” prin ascultare și stare dejertfă prin dăruire de sine slujitoare și jertfelnică era „Lumina oamenilor”, prin care Dumnezeu lumina în întunericul împărăției luiLucifer, așa cum avea să lumineze Hristos în lume după păcatul strămoșesc. Această viață ca „înviere” era „Lumina oamenilor” (Ioan 1, 4),care erau „vii” „nu numai cu pâine” pentru trup, „ci și cu tot Cu vântul ce ieșea din gura lui Dumnezeu” (Deuteronom 8, 3). Sminteala din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fa-risei: „Ia seama ca lumina care este în tine să nu ajungă întuneric,căci dacă lumina care este în tine ajunge întuneric, cu cât mai mareva fi întunericul” (Matei 6, 23). Harul lui Dumnezeu în Hristos nusilește natura, dar o luminează: „Stau la ușă și bat” (Apocalipsa 3,20); „Pe cel ce vine la Mine nu-l voi da afară” (Ioan 6, 37). Aceeașilipsă de violență este arătată în Sfânta Scriptură și din partea de monilor care nu au putere asupra oamenilor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din partea de monilor care nu au putere asupra oamenilor, decât arma vicleniei.Demonii se apărau în fața lui Hristos care-i alunga, zicând că nu auforțat pe nimeni: „Ce ai cu noi, Iisuse!” (Matei 8, 29). Dar puterea Mântuitorului de a lumina în întuneric cu căldura harului este per-manentă până la sfârșitul veacurilor, atât chemând stăruitor la priveghere pe cei ce s-au făcut părtași harului Său, când zice: „Privegheați că de-ar ști stăpânul casei la care ceas din noapte vine furul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pacea lui Dumnezeu care covârșește toatămintea” (Filipeni 4, 7), ca locaș al bucuriei și lucrării harului, întrucât„Lumina ce se aprinde nu se pune sub obrocul minții”, incapabilăde bucurie, oricâtă dibăcie în calcule ar avea, ci în „sfeșnicul inimiicare astfel luminează tuturor celor din casă” (Matei 5, 15) ca bu-curie. Chemarea la „Înțelepciune” și „Luare aminte” înseamnă grijade a rămâne la „dragostea dintâi” (Apocalipsa 2, 4), conform porunciicelei noi (Ioan 13, 34) rod al lucrării și slavei lui Hristos Care se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Lui, Hristos adună oile „cubrațul Său” (Isaia 40, 11). În sensul acestei mărturisiri era îndemnul Mântuitorului: „Să fie mijloacele voastre încinse (cu adevărul) șifăcliile (credinței) aprinse”, ca și credința lui Ioan Botezătorul: „El erafăclia care este aprinsă și (de aceea) luminează” (Ioan 5, 35). Din starea de „înviere” Biserica mărturisește credința în fața pericolului dea I se lua „slava” Lui, pericol în privința căruia a avertizat Hristosînsuși, când a spus că Biserica va „posti” (Matei 9, 15); va „mărturisi”(Matei 16, 18); se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca să arătați sfințenia mea înaintea ochilor fiilor luiIsrail, de aceea nu veți duce voi adunarea aceasta în pământul pecare am să i-l dau” (Numeri 20, 8-12). Chemarea de „a sta bine” estespre jertfa de laudă prin rugăciune, căci „Lumina luminează în în-tuneric” (Ioan 1, 5), dar s-ar pierde dacă ar lupta cu armele întune ricului. Tocmai această „ședere” în lumină este și o judecare alumii: „După cum Tatăl are viață în sine, așa a dat și Fiului să aibăviață în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de lanoi fărădelegile noastre” (Psalm 102, 12). Dacă În Vechiul Testament se spune: „Ai pus fărădelegile noastre înaintea Ta, greșalelenoastre ascunse la Lumina Feței Tale” (Psalm 89, 8), însemna că Lu-mina Feții de sus mai mult decât orice astru din univers, lumina în-tunericul din cugetele oamenilor ca o stare de plângere în Fața Sa;„Toată ziua mă împresoară ele ca apa și toate mă potopesc deo dată” (Psalm 87, 18); „Ca să Te îndreptățești întru cuvintele Tale șisă biruiești când vei judeca Tu” (Psalm
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de sus era,deci, spre împăcare prin pocăință: „Veniți să stăm la judecată, ziceDomnul, și de vor fi fărădelegile voastre negre cum e cârmâzul, albeca zăpada le voi face” (Isaia 1, 18). Dumnezeu a venit în Hristos cu„Lumina care luminează în întuneric” (Ioan 1, 5) în mod relevant șicatalizator, așa cum s-a văzut în cazul întoarcerii lui Zaheu (Luca 19,2-10) și a femeii păcătoase (Luca 7, 36-50). Această „slujire a împăcării” (2 Corinteni 5, 18) a dat-o Bisericii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Bisericii, care o face cunoscută „prinarătarea adevărului față de orice conștiință omenească înaintea luiDumnezeu” (2 Corinteni 4, 2); „Dumnezeu este Lumină și nici unîntuneric nu este în El” (1 Ioan 1, 5). Așa se înțelege rugăciunea pentrupărtă șia la Lumina Sa: „Luminează Fața Ta peste noi și ne miluiește” (Psalm 66, 1) ceea ce înseamnă ungerea rănelor cu „untdelemnși vin” (Luca 10, 34), „har și adevăr” (Ioan 1, 17). „A nu răsplăti răulcu rău” (Romani 12, 21) înseamnă a lua de la Hristos „aur
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
aur lămuritîn foc” (Apocalipsa 3, 18) de dincolo de moarte, a primi „duhul ce-resc” . Ioan Botezătorul „a fost trimis de la Dumnezeu să vesteascădespre Lumină” (Ioan 1, 6-7), dar „nu era acela Lumina” (Ioan 1, 8):„Cuvântul (întrupat) era Lumina adevărată care luminează pe totomul ce vine în lume” (Ioan 1, 9).„Milă de pace” înseamnă împăcarea oamenilor cu Dumnezeu,iubitorul de oameni cu iubirea de vrăjmași a desăvârșirii Sale (Ioan 3,16) prin Hristos, din starea de „vrăjmași cu Dumnezeu” (Romani 5
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1 Corinteni 15, 14). Credința în Înviereeste respinsă numai de către „cei ce slujesc idolilor deșerți” (Iona 2, 9):„Dacă Evanghelia noastră mai este acoperită, este pentru cei pierduți, în care Dumnezeul veacului acestuia a orbit mințile necredincioșilor ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos,care este chipul lui Dumnezeu” (2 Corinteni 4, 3-4).Cu toate că Liturghia îngerească și-a luat început în cer petemeiul slavei lui Hristos prin Jertfă, ca Cel înconjurat la Înălțare închip nevăzut de cete îngerești, doritoare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să sesizăm acest lucru,căci „niciodată nu suntem cu adevărat aceiași, chiar dacă părem săfim celor ce nu iau aminte”<footnote Sfântul Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, volumul VII,traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, EIBMBOR, București, 1977, p. 460. footnote>, ele fac loc la „moartea cea ultimă și caredăinuiește”<footnote Ibidem. footnote>. Tanatologia, știința care analizează fenomenul morții, delimitează etapele ei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
punct de vedere politic. După ce vom analiza această problemă în capitolele VI și VII, mă voi întoarce la criteriul cuprinderii. Figura 4. Ce este democrația? Democrația oferă oportunități pentru: 1. Participarea efectivă 2. Egalitatea la vot 3. Dobîndirea unei înțelegeri luminate 4. Exercitarea controlului final asupra agendei 5. Cuprinderea adulților Pînă atunci v-ați putea întreba dacă primele patru criterii nu sînt mai degrabă decît selecții arbitrare dintre multe posibilități. Avem motive întemeiate pentru a adopta aceste standarde pentru un proces
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
toh. B. walo „cneaz, domnitor”. Alexandru Philippide (1859-1933) Profesorul de filologie română de la Iași a primit din partea Academiei însărcinarea de a conduce elaborarea „Dicționarului limbii române” în anul 1897, când B. P. Hasdeu, rătăcit definitiv în căutări teoretice care să lumineze istoria limbii române, întrerupsese de ani buni elaborarea efectivă a dicționarului. Philippide publicase în 1894 cartea „Principii de istoria limbii” care era o aplicare la limba română a operei lui Hermann Paul „Prinzipien der Sprachgeschichte”, operă în care autorul, deși
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
crezut atunci, în urma eșecului lui Hasdeu de a elabora dicționarul limbii române, că Philippide deține orientarea teoretică necesară abordării fenomenului lingvistic ce definește romanitatea orientală. Curând însă s-a dovedit că „principiile” profesorului de la Iași erau și ele inapte să lumineze istoria cuvântului românesc, astfel că Academia îi retrage și lui, în 1905, elaborarea dicționarului. Istoria drastic simplificată a limbii române, reduse la postura de fiică neprihănită a latinei populare și conservate în această puritate până prin secolul al VI-lea și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din spațiul limbilor romanice și din spațiul pelasg, pe care îl numește „specimen de limbă latină barbară” prin care inițiază o nouă cercetare etimologică, o nouă bază pentru studiile filologice. Axate pe teoria istorică elaborată de Densusianu, aceste studii vor lumina calea „spre cunoașterea fundamentelor pe care s-a dezvoltat, de o parte, limba rustică italică, iar de altă parte, limbile romane ale provinciilor”. Totodată „un glosar mai general ar conținea și cuvintele latine barbare, ce au trecut în limbile slavice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fi utilizată prin rugăciune. Dăruindu-se cu generozitate și așteptând ca fiecare om să o folosească cu ce-și dorește din toate aceste bunătăți ale ei, cerând în schimb puțină iubire, pentru a nu fi murdărită și înnegrită. Nu poți lumina pe alții când "hainele" spiritului îți sunt negre, de invidie, de dușmănie, de răzbunare, de lăcomie, de acel: "măcar un cuvânt rău să arunc, că asta mă face să mă simt bine". Noi toți avem nevoie de EA, de lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
doresc ca frații să se ajute, să se înțeleagă întotdeauna. Nu te gândi la partea materială, unde mănâncă o gură, mănâncă și a doua. Gândește-te mai bine ce educație îi vei da, cum îl poți educa, cum îl vei lumina ca să fie apreciat, respectat și căutat indiferent ce meserie va avea, unde va fi și ce va face. Să fie foarte bun în ceea ce face. Să se poată descurca apoi singur. Să fie o persoană echilibrată cu resurse interne. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
alții, față de misiunea noastră, aici în viața cu trup. Iartă-ne, Doamne, și ajută-ne să-i ajutăm pe ceilalți pentru a transforma viața pe pământ în Rai. Precum în Cer așa și pe pământ". Se mai rugă să-i lumineze mintea să poată lua deciziile cele mai înțelepte pentru acum și mai târziu. Când a ajuns acasă, Roxana i-a spus că o să se roage și ea pentru el în fiecare seară. În zilele ce au urmat, a chemat în
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
intuiția, observația, calmul, încrederea în obiective și finalități, comprimând timpul aflării soluției medicale și ținând mereu trează precauția, responsabilitatea și pasiunea reușitei. Paralel, filosofia medicinei, invocată de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de obicei, despre medicină se spune că e știință și artă. Aceste trăsături sunt atât de vehiculate încât explicitările epistemologice nu mai par necesare. Totuși folosirea curentă a unui concept nu înseamnă și înțelegere
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contemplare ideatorie (Platon) și constituie nivelul superior al cunoașterii medicale, de aceea John Locke o situează deasupra cunoașterii demonstrative. Rolul intuiției, în dezvoltarea medicinei ca știință, este capital. Kant o localizează sensibilității umane, căreia cunoașterea, gândirea, inteligența îi sunt implicate luminând percepția descoperitoare de soluții, creatoare de conexiuni, pentru că ea este înțelegere pe bază de cunoștințe corect asimilate și de experiență autentică, productivă. Intuiția este expresia spiritului medical, gata oricând să întrevadă soluția căutată. Nu întâmplător facem aceste sublinieri. Intuiția și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
duși direct în piețe publice, unde farmaciștii naturiști își etalau leacurile și își ofereau sfaturile. Codul lui Hammurabi legiferează în 9 articole practicarea medicinei, remunerarea, penalizarea eșecurilor în cazul pacientului sclav cu achiziționarea plătită a altui sclav. Medicina empirică se luminează și ea de o îndelungată și selectă experiență. Cifra 7, cifra destinului, este invocată ca și poziția și mișcarea astrelor, în actul curativ, în asistența sanitară. Se pare că fructificarea medicinei empirice fără vrăjitorii, spre finele mileniului al III-lea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
general cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în acest sens, depune mărturie, legiferează și ne învață să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie. în constelația lor ideatică, senzorialul se unește cu raționalul. Sofiștii speculează la suprafața fenomenelor. Filosofii au dotația profunzimilor: Socrate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
azi didactic. Hippocrat caută să-i lase medicinei înțelepciunea (sofia) ei, încercând s-o debaraseze de speculația filosofică, în mod expres de cea magică. Cărțile sale au fost fructificate și-n marginea lor au apărut interpretări, comentarii, analize, adaptări, sinteze, luminate de conexiunea știință-conștiință. Principiul necesității în funcționarea sănătății este capital și valabil. De asemenea principiul corelării cosmice a ființei umane, respectiv a integrării sale în ecosistemul general. Desigur că unele puncte de vedere ca teoria dezechilibrului celor 4 umori: sângele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]