11,805 matches
-
deasupra radiind de lumini, la primul peron perechea în vîrstă, braț la braț, de fapt ne ținem unul de altul, nepotul pe lîngă noi nu știe, bălăngănește o pungă, dă în compartiment peste noi cerșetorul, ochii atenți, pe ecranul lor mira îmi dați și mie, dați-mi, vă rog, cît vă lasă inima! spune distrat, am convenit amîndoi, din ușă, să ne abținem un moment, pînă consumăm actul ludic al comunicării, la nivelul solului, pe toată stația, resturi, mai ales trupuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe lucrurile sufletești luate ca obiecte. VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori Joi, 4 septembrie 2003, ora 20,40, în personalul Iași Pașcani Bacău, în stația Iași: luna e rece în el și pe cer, mă mir de mine, mă mir!... ficțiune mai mare decît mine, hipnotizează fixitatea fulgurantă a soclului deplasat pe calea de rulare, anticipat drum prin epos, semnele, reperele, arca lui Noe vremelnică, orbenia goală a trenului în marș, eram fără nimeni! segmentul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de ani două genți mari-mari, el s-a întins pe haină lîngă fereastră, tu suportă mirosul picioarelor bătrînei, te-a și apostrofat că stai cu nasul în ele, ca o pupăză stă în mijlocul sălii! vituperează baba, bărbatul în picioare ascultînd mirat despre el, neliniștită cîrdășie! moșneagul trage la mîna scriitoare, călugărul a fugit într-o clipă, elocvența însăși aceștia, și nu ce susțin, dar ce includ în preț, plata în ceea ce ești! mărturie pentru clipa de acum aduce musca de pe cimentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
familie cu iarna uscată, fără zăpadă, a plouat și a înghețat, n-auzi că, științific și mitologic, trupurile sînt cu elementul acela ombilical, Africa de Est și grădina raiului? ce-au căutat oasele în climat înghețat? cum și azi se miră ferigi, negri și varii termofile, oase adunate din fata care doarme ghemuită, nasul în jos, adică neajunsurile vieții se mai convertesc și în somn, ca datoriile societăților comerciale în acțiuni, atîtea chinuri pe capul lor că au găsit de bine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și nu ajung la capăt cu bănuiala, alt cuplu a ajuns acasă și o constată stînd în tren, el cu ultimele cuvinte sărite peste banchete, și ne-am năpustit amîndoi la ieșire, dar în vagon prea puțini spectatori plătitori! ne miram de ce stă trenul așa de mult în haltă, vă aștepta coborîrea! sufletul alături de varianta telefonată, singură ți-ai construit jucăria, acum s-o demontezi, îl pun mîine pe el, la următoarea convorbire! sprîncenele de blond-roșcovan ies în lumea cu necazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai palid licărește ca totdeauna, clipă de meteorit piere la cîteva zeci de metri de sol, tovarășul de 60-70 de ani în lipsă de parteneri de conversație, țin chipul geamului, transferul în duh, gîndește-te că stau în locul tău, de ce te miră că intri între semnele străine, de care ții tu! în alunecarea lui din munți tren programat să oprească la mijloc de țară, în Iași, dar din simetrie s-ar opri în Marea! Tîrgu Frumos nume și bolțile fațadei gării, ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ești bat? nu mă duc, tată, hai pe afară! coaja cu vorbele, să nu zgîndărești rana, cît se vindecă feroviar intră femeia beată, cîți ani ai? șaizeci și șase! eu șapte'șase, nu mai văd fără ochelari! ei, de ce te miri, ai șaptezeci și șase de ani! mătușă moartă la nouăzeci și șase, nu a purtat ochelari! locomotiva "Faur" în dreptul sălii, masivă pînă la înec de sine, dă în afară încă un semnal, se urnește, prezența în alții, momentul sec nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ani și șapte luni! el a învățat tătărește, vorbește cu taică-său, el le cam are cu băutul, da' e harnic, știe meserie, e șofer, e sudor, de toate! bărbatul meu e cu nouă ani mai mic ca mine, mă mir ce-o fi găsit la o babă ca mine! da, nouă! Dumnezeu să-ți dea sănătate, la toată lumea! am niște copii frumoși, sînt înalți, voinici, să vă trăiască! am și nepoți, opt, și strănepoți, patru! la țîganii ăia bogaț, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să ne pună, ca la Carte, pe frunte și pe mînă, numărul Fiarei la om! Ora 21,02, în acceleratul Suceava Constanța, în gara Pașcani mîntuire, tot suc e? nu e suc, bere beau eu, nu e al meu! mă miram, că nu seamănă cu dumneavoastră, nepot la mare, e prima dată cînd se suie în tren, patru ani, să ia o piatră în gură! apă întîi, otrava răcoritoare, piersică n-ai vrut, banană! ți-ai lăsat și barba bulbucată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că vă apropie mai mult, în realitate acest lucru produce dezgust; 5)Reacțiile fiziologice normale (eructații, flatulențe) este bine să le dai drumul numai când ești singură. Dacă consideri că este normal “să le împarți cu el” să nu te mire când iubitul te va alinta “scrofița”; 6) Nu îl alinta în pat “iepurașul meu” atunci când el dorește să îl vezi ca pe un leu; 7) Nu îl compara cu fostul iubit; 8) Aspectul și îmbrăcămintea neîngrijită; 9) Îi promiți o
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
viața va fi la fel. Ia măcar 30% în calcul și posibilitatea unui divorț, astfel vei fi mai atentă cu el dar și cu tine, vei fi mai atentă la nevoile reale ale tale, precum și ale copiilor. Să nu te mire dacă partenerul de viață îți va face cadouri ieftine, de proastă calitate, atâta timp cât tu îți cumperi lucruri de așa natură. Tind să cred că partenerul de viață va cumpăra cadourile care îi reflectă personalitatea femeii iubite. Chiar dacă se întâmplă, în
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
e foarte răvășit din cauza preoților iezuiți care, nemulțumiți că l-au izgonit din casa stăpânită de Religia mea [Ordinul meu, n.n.] de mai mulți ani, l-au alungat și dintr-o altă construcție din vremea preoților Santo Felice, Arhiepiscop de Mira, și Angelo da Sonnino, cu ajutorul domnului Abraham Fontana de aici, pe atunci Cărăuș (sol) al Excelenței Sale, Domnul Moldovei, care a dăruit casa pomenită Religiei mele. Prin aceasta implora ca Pr. Gaspare să nu mai fie molestat și să fie repus
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
al lor și că îl vor lăsa Superior perpetuu în acest Convent. Părintele i-a spus că s-a botezat odată și îi ajunge; și din acestea și alte cuvinte am aflat că îl voia pentru preoții săi și mă mir că Superiorii noștri au acceptat să fie pusă cauza în mâna Monseniorului de Sofia, fiind membru al aceluiași Ordin și al aceluiași convent. Fără să ne cheme, în dimineața următoare s-a dus la acest domnitor serenisim; acum, pe când noi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
poate fi numită logica latinistă a periodizării trecutului românesc. Convenționalitatea inerentă a selecției "punctelor de sprijin" care alcătuiesc osatura temporală a istoriei face ca orice sistem de mapare a trecutului să fie posibil. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" - "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transpusă asiduu în literatura didactică - cu atât mai zelos evidențiată de către facțiunea fanatică a naționalismului. Constatarea că manualele școlare colportează clișee auto-gratulatorii care îi prezintă pe români în eroica postură jertfelnică de apărători ai civilizațtiei apuse nu trebuie să ne mire, în lumina faptului că cele mai fine și pătrunzătoare spirite ale teologiei ortodoxe românești au contribuit din plin la confecționarea acestei onorante imagini de sine. Iată-l pe Stăniloae, cuprins de febricitatea naționalistă, ridicând poporul român la cea mai înaltă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
piață funcționează perfect, proiectele sociale au dat roade, familia Europei ne recunoaște, doar că mașina capitalismului românesc este plină de praful mentalității retrograde a nostalgicilor. Ca și cum capitalismul românesc ar exista, dar n-are destul luciu, destulă strălucire. Intelectualii noștri se miră retoric, se minunează metafizic, se crucesc analitic. Ei nu înțeleg de ce n-au dat roade aceste decenii minunate de construcție a unei societăți a libertății și bunăstării. Câteva sondaje din 1999, la zece ani după căderea comunismului, arătau următoarele: în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
județean, că este acțiunea județului și că el finanțează? Revista Știință și tehnică era finanțată și de CC al UTC-ului și aducea oameni grei din zona asta. Acolo se făceau lecturi de SF din marii autori ai Americii. Mă mir că acțiunea a ieșit. S. B.: Și cu celelalte, cum? D. T.: Băciucu nu a venit întâmplător în sală. Nagâț m-a atacat, după 1986-1987, și în zona privată punându-mi tot felul de etichete privind evoluția mea politică. Au
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
toți cei de acolo. El a fost trimis bibliotecar. La fel a pățit Academicianul Alexandru Surdu. S.B.: Leonard Constantin pune problema că partidul, nereușind, la sate, la comune, să rezolve problemele reale ale oamenilor, de sărăcie vin neoprotestanții și te miri că trec și devin mai active mijloacele acestea de persuasiune. D.T.: În 1986, a revenit tema combaterii misticismului, ea fiind prezentată în diverse informări și ședințe. S.B.: Ați mers la biserică sau la mănăstiri cât timp ați fost în funcție
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
erau cei plătiți. Dodea era cel mai bun. Și profesional și știa și carte. Ca director, era OK. Iar la Cabinet erau comisii, grupuri, colective. Pe zona economică, Todosia și Nechita. La filosofie a ținut și Stere și m-am mirat că l-am văzut în fruntea colectivului. Stere a vorbit de două ori când am fost și eu de față despre doctrine și curente filosofice în gândirea premarxistă. Ghideanu vorbea despre filosofii contemporane, de aceea au și fost incluși acolo
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
am încheiat vacanța care urma sesiunii de iarnă. Fiecare semănăm cumva cu miticul Hercule, plini de bagaje grele care trebuie purtate cu mare grijă... zacuștile, dulcețurile, punga cu sarmale... În căminul 5, din Pușkin, nu se vede lumină. Nu mă mir. E ceva obișnuit. Colegele mele sunt venite mai demult, le aud murmurând. Deschid ușa. Am senzația că intru într-un beci întunecat și înghețat. Stau în paturile de campanie, cu paltoanele pe ele, încălțate cu cizme și plăpumile peste ele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
realitate se numea școală Medie de 10 ani; copiasem modelul sovietic. Se renunțase la structura școlii românești stabilită de marele Spiru Haret și s-a copiat un model străin; mai bine spus ni s-a impus. Nu trebuie să ne mire, așa am fost noi, românii, din totdeauna. Acum am renunțat la structura învățământului academic bine gândită și conformă cu specificul național și am adoptat Programul Bologna; o catastrofă. Îmi amintesc cu plăcere și cu recunoștință de doamna profesor Steliana Tănăsescu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și directorul. M-am simțit atât de fericit de parcă eu descoperisem pila electrică. Desenul era pentru mine o disciplină potrivită. Căpătasem multă experiență și mă descurcam foarte bine la desenul artistic. Îi ajutam pe copii probând o siguranță care mă mira și pe mine. Eram atât de mulțumit și legat de elevii mei încât așteptam cu nerăbdare a doua zi pentru a-i reîntâlni. Când elevii probau că nu s-au pregătit suficient mă supăram și nu îmi mai trebuia nici
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mi-a reușit deoarece aveam o oarecare experiență didactică și știam să lucrez cu elevii. Trebuie să spun că la această lecție demonstrativă au asistat aproape toți membrii Catedrei de Zoologie, în frunte cu profesorul Mihai Constantineanu. Am rămas foarte mirat de prezența lor, dar nu m-am speriat. Mult mai târziu am aflat de ce am avut o astfel de asistență. De fapt, nu pe mine mă verificau, ci pe magistrul meu, responsabilul Cercului Științific studențesc și că avuseseră loc unele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
doamna profesoară, am rămas atât de impresionată de avalanșa de cunoștințe și dăruirea cu care ni le-a împărtășit, încât m-am grăbit spre casă să povestesc câte lucruri am putut afla doar în două ore; acest fapt i-a mirat puțin pe cei de acasă, deoarece mă știau ca fiind o fire destul de reținută, puțin vorbăreață. Astfel de cursuri au urmat pe parcursul celor patru ani de facultate, înțelegând importanța deținerii cât mai multor cunoștințe din diferite domenii (istorie, artă, fizică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mai știi dacă faptele relatate sunt luate din timpurile sale, sau sunt niște realități ale zilelor noastre: Faptele prezentate de savant sunt analizate cu deosebită competență. Sunt surprinse cele mai subtile intenții și interese ale „prietenilor” noștri: Să nu ne mire faptul că, pur și simplu astăzi trebuie să luptăm noi, românii, majoritarii să dobândim drepturi egale cu minoritățile noastre. Și ceea ce este de-a dreptul paradoxal este faptul că, acestea găsesc un sprijin substanțial la unele dintre personalitățile noastre politice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]