12,372 matches
-
de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoașterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvențe, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoașterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvențe, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structură
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvențe, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structură, motive; organizări specifice genului liric: pastelul, elegia, meditația, oda, glosa
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizări specifice genului dramatic: tragedia, comedia, dramă); - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerințe precis formulate, având în vedere structura acestuia, elementele narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului poetic, comparări cu alte texte, cu opera autorului etc.; - formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la personaje, la structuri literare; exprimarea și argumentarea acestor aprecieri cu mijloace de exprimare nuanțate, logic organizate
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
14.08.2001, privind utilizarea programelor și manualelor școlare la limba franceză în anul școlar 2001-2002. 4. Texte Textele de examen vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba franceză: texte informative (articole de presă, ghid turistic etc) și narative*). Ele nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi că grad de dificultate, descrescând de la 5-7 ore la Minorități/L3 *) Pentru 3-4 și 5-7 ore pot fi propuse texte literare accesibile. IV
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
a face că mesajele transmise să fie înțelese imediat prin reducerea la minimum a elementului de limbă. Statele participante convin să coopereze în acest scop. Acesta va include repetate intrări pe bază de formulare convenite în litere latine. Orice text narativ, care este trecut în formulare, și mesajele care nu pot fi cuprinse în formulare vor fi transmise în limba de lucru C.S.C.E. aleasă de către statul care transmite. Fiecare stat participant are dreptul să ceară, în caz de îndoieli, clarificări despre
DOCUMENTUL DE LA VIENA, din 1990 al negocierilor pentru măsuri de intarire a încrederii şi securităţii, organizate în conformitate cu prevederile relevante ale Documentului final al Reuniunii de la Viena a Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141927_a_143256]
-
utilizare adecvată a timpului în susținerea activităților de formare; 2. aplicarea metodelor de evaluare/autoevaluare, corespunzător obiectivelor formulate, si alcătuirea diferitelor tipuri de formulare de evaluare, corespunzător procesului formării, programului și formatorilor; 3. redactarea raportului de activități având următoarele componente: narativa, evaluativa și financiară. ÎI.2. Aptitudini de formare intelectuale*): 1. analiza și sinteză, de conceptualizare și concretizare a modelelor dezirabile de performanță; 2. selectarea și adaptarea conținutului formării la nivelul de înțelegere a participanților; 3. procesarea activităților formării și sumarizarea
ORDIN nr. 716 din 27 septembrie 2002 privind acreditarea programelor educaţionale, formatorilor şi formatorilor de formatori din sistemul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145176_a_146505]
-
lexical) și stă pentru nume acolo unde, în planul discursului (al actului lingvistic concret), interpretarea lingvistică a realității extralingvistice nu se poate face prin substantiv sau se poate face, dar în condiții speciale și între anumite limite. Astfel, în planul narativ al poemului Luceafărul, pronumele el (și în forma îl) stă în locul substantivului luceafărul, iar pronumele ea înlocuiește sintagma nominală fata de împărat: „Ea îl privea cu un surâs,/El tremura-n oglindă” (M. Eminescu, I, p. 168), dar în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și a II-a, trăsătura semantică + uman caracterizează și pronumele de persoana a III-a, când sensul lor este mediat de substantive din câmpul semantic al umanului. În aceste cazuri, pronumele el și ea, devenind compatibile, prin trecerea de la desfășurarea narativă a comunicării la desfășurarea dialogală, cu pozițiile locutor și interlocutor, se caracterizează prin suprapunerea sensului lexical cu sensul gramatical de persoană. Astfel, pronumele ea și el din poemul eminescian Luceafărul: „Ea trebui de el în somn/Aminte să-și aducă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjunctiv prezent, dacă raportul dintre regentă și subordonată este unul de anterioritate: „Până să răspundă ea, popa își trăsese pe taler două pătlăgele...” (D. Zamfirescu) Cu prezentul indicativului relația este, de asemeni, posibilă, dacă acesta este un prezent istoric sau narativ: „Când ajung eu, ei deja plecaseră...” Întrebuințat în mod absolut, mai mult ca perfectul prezintă uneori - în limbajul artistic - acțiunea verbală nu numai împlinită într-un timp trecut foarte îndepărtat dar, eventual, și anulată, în rezultatele ei, din perspectiva prezentului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor structuri care maschează o relație de coordonare copulativă în baza perspectivei de ‘simultaneitate’: „Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții.” (M. Eminescu) șPătrunde luna și înălbește păreții.ț Aceste structuri caracterizează în mod special stilul narativ, în introducerea dialogului personajelor. Enunțuri organizate prin relații de coordonare copulativă: „Fiul Craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice...” (I. Creangă) alternează cu enunțuri organizate pe baza gerunziului fără funcție sintactică: „Fiul Craiului îi și trage
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exterioară sferei umanului: „Ptru! aici!...sai binișor pe ici, pe crucea căruței. Ho...pa! Ia acum să te văd și eu că ești voinică.” (I. Creangă) Dacă termenii afectivi și volitivi aparțin stilului dialogal, termenii onomatopeici caracterizează cu preponderență stilul narativ; locutorul „descrie”, prin imitație lingvistică, manifestări sonore ale lumii despre care comunică: „Pupăza, sbârr! pe-o dugheană.” (I. Creangă) „Și cum îmi spuneau ei îngrijiți, numai ce și auzim cântând în tei: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Prin apartenența lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin imitație lingvistică, manifestări sonore ale lumii despre care comunică: „Pupăza, sbârr! pe-o dugheană.” (I. Creangă) „Și cum îmi spuneau ei îngrijiți, numai ce și auzim cântând în tei: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Prin apartenența lor la componenta narativă a comunicării, termenii onomatopeici funcționează ca semne lingvistice (cu esența lor specifică) deopotrivă în varianta orală (ca „reproducere” vocală a sonorității lumii exterioare locutorului) și în varianta scrisă (ca reproducere „scrisă”, printr-un sistem de semne de gradul II, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, a sonorității limbii - „traducere” a sonorității lumii). Termenii afectivi s-au impus, prin convenție, devenită, într-un anume sens, însăși natura lor, ca semne lingvistice în stilul conversației. Ei funcționează, în limbajul oral, ca semne lingvistice (specifice) în componenta narativă, • în stil indirect: „El făcu ah! și se prăbuși.” • și mai ales în stil direct: „- A! zic eu, având o inspirație infernală; a! simte pe cine-l iubește...vrea să ne-mprietenim?...Bravo!” (I.L. Caragiale) În varianta scrisă a limbii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simte pe cine-l iubește...vrea să ne-mprietenim?...Bravo!” (I.L. Caragiale) În varianta scrisă a limbii, termenii afectivi intră cu această întrebuințare de semne lingvistice caracterizate printr-un raport specific natural - convențional și în componenta dialogală, și în componenta narativă, ambele componente fiind acum de gradul II și funcțional (o desfășurare locuțională din real $autentic sau ficțional$$ trece într-o lume de gradul II) și din punctul de vedere al sistemului; semne originare - orale sunt interpretate prin semne derivate - grafice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de întărire realizează mai ales funcția sintactică de subiect: „Și însumi bine-vă-cuvânt, / Căci e nevoie pe pământ / Să vă-nmulțiți.” (T. Arghezi) Forma scurtă de dativ a pronumelui personal la persoanele I și a II-a este întrebuințată în stilul narativ popular ca expresie a atitudinii afective a naratorului enunțului față de „obiectul” comunicării sale; forma este cunoscută sub numele de dativ etic: „Și când colo, mă vede tologit cu pielea goală pe năsâp, cât mi ți-i gliganul...” (I. Creangă) „Toma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează în diferite variante, structurale și semantice, TIPURI STRUCTURALETC "TIPURI STRUCTURALE" Cele două variante de realizare și funcționare: - în interiorul sistemului de semne lingvistice, - în complementaritate cu alt sistem semiotic își au originea în variantele situației de comunicare (stilul conversației, stil narativ etc.) și se reflectă în modul de realizare concretă a celor trei atribute definitorii ale enunțului: (1) unitate semantică, (2) unitate sintactică, (3) unitate prozodică. Aceste deosebiri generează două categorii structurale de enunțuri: • enunțuri situaționale • enunțuri autonome Enunțurile situaționale Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de situația de comunicare sau/și de tipul de cunoaștere (empirică, științifică, artistică, filozofică, religioasă) - planul semantic al termenului-subiect și planul semantic global. În funcție de specificul clasei semantice la care aparține verbul, predicatul referențial se realizează în două variante principale: • predicat narativ • predicat descriptiv, corespunzător opoziției dinamic-static, din interpretarea dată de B. Tomașevski, din perspectiva raportului motiv-predicat-propoziție, în poetica prozei artistice, sau dinamism-statism, în termenii lui Greimas (Sémantique structurale, Paris, 1966), din perspectivă semiotică: „Trebuie introdusă o diviziune în clasa predicatelor, postulând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structurale, Paris, 1966), din perspectivă semiotică: „Trebuie introdusă o diviziune în clasa predicatelor, postulând o nouă categorie clasematică, cea care realizează opoziția dinamism-statism; sememele predicative sunt în măsură să informeze, fie despre stările, fie despre procesele circumscrise actanților.” De predicat narativ și predicat descriptiv vorbește, în lingvistica românească, G.Ivănescu 21: „Distincția între predicatul verbal și cel nominal rămâne mai departe valabilă, însă nu vom mai întrebuința aceste expresii, ci pe aceea de predicat de acțiune sau de proces, mai simplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat descriptiv vorbește, în lingvistica românească, G.Ivănescu 21: „Distincția între predicatul verbal și cel nominal rămâne mai departe valabilă, însă nu vom mai întrebuința aceste expresii, ci pe aceea de predicat de acțiune sau de proces, mai simplu: predicat narativ și predicat de stare sau de esență, sau mai simplu: predicat descriptiv sau predicat definitoriu.” Numai aparent, opoziția predicat narativ/predicat descriptiv corespunde opoziției predicat verbal/ predicat nominal, opoziție contestată în realitate de G. Ivănescu în favoarea opoziției sintetic-analitic, care diferențiază
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însă nu vom mai întrebuința aceste expresii, ci pe aceea de predicat de acțiune sau de proces, mai simplu: predicat narativ și predicat de stare sau de esență, sau mai simplu: predicat descriptiv sau predicat definitoriu.” Numai aparent, opoziția predicat narativ/predicat descriptiv corespunde opoziției predicat verbal/ predicat nominal, opoziție contestată în realitate de G. Ivănescu în favoarea opoziției sintetic-analitic, care diferențiază verbele de stare de tipul bolește de „verbele de stare” de tipul este bolnav: „În orice limbă, pe lângă verbele care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analitic. Concludem că așa-zisul nume predicativ nu e nume, ci o parte din verbul de stare exprimat analitic.”22 Cu originea în planul semantic al verbului, cele două categorii semantice de predicat se realizează prin ambele variante structurale: Predicat narativ - Bătrânul s-a îmbolnăvit de nervi. - Pr. sintetic/verbal Bătrânul a devenit bolnav de nervi. - Pr. analitic/nominal. Predicat descriptiv - Bătrânul bolește de trei ani. - Pr. sintetic/verbal Bătrânul e bolnav de trei ani. - Pr. analitic/nominal. * Un grup de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pr. sintetic/verbal Bătrânul e bolnav de trei ani. - Pr. analitic/nominal. * Un grup de verbe impersonale constituie, prin conținutul lor lexical, o categorie specifică de predicate - predicatul stării, cu o identitate proprie, dar realizându-se, totodată, și ca predicate narative/descriptive: E seară. - predicat verbal descriptiv Înserează. - predicat verbal narativ Se face seară. - predicat nominal narativ Predicatul narativtc "Predicatul narativ" Planul semantic al predicației desfășurată de predicate narative se caracterizează prin dinamism. Subiectul gramatical este expresia sintactică a unui subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analitic/nominal. * Un grup de verbe impersonale constituie, prin conținutul lor lexical, o categorie specifică de predicate - predicatul stării, cu o identitate proprie, dar realizându-se, totodată, și ca predicate narative/descriptive: E seară. - predicat verbal descriptiv Înserează. - predicat verbal narativ Se face seară. - predicat nominal narativ Predicatul narativtc "Predicatul narativ" Planul semantic al predicației desfășurată de predicate narative se caracterizează prin dinamism. Subiectul gramatical este expresia sintactică a unui subiect (complement) semantic în care își are originea (sau limita exterioară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impersonale constituie, prin conținutul lor lexical, o categorie specifică de predicate - predicatul stării, cu o identitate proprie, dar realizându-se, totodată, și ca predicate narative/descriptive: E seară. - predicat verbal descriptiv Înserează. - predicat verbal narativ Se face seară. - predicat nominal narativ Predicatul narativtc "Predicatul narativ" Planul semantic al predicației desfășurată de predicate narative se caracterizează prin dinamism. Subiectul gramatical este expresia sintactică a unui subiect (complement) semantic în care își are originea (sau limita exterioară) o acțiune sau care suferă o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]