10,006 matches
-
a lipsit totuși scânteia care să pună "focul pe praful de pușcă". Atunci când centralismul francez s-a pregătit pentru reîntoarcerea la monarhie, structurile federaliste ale Imperiului german au împiedicat dezvoltarea ideilor revoluționare, fără a lua în calcul că Franța, țara natală a Revoluției, se erija în adversar, ca putere de ocupație. Din lupta îndreptată contra lui Napoleon se năștea o nouă mișcare națională, care va atinge apogeul odată cu războaiele de independență. De la început, Republica franceză și-a asumat rolul de eliberatoare
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
, Constantin T. (1848, Moloviște, Macedonia - 1932, Bitolia, Macedonia), poet. Este fiul lui Tașcu Belimace, țăran. După absolvirea școlii primare în satul natal, urmează cursul superior la o școală de limbă sârbă din Belgrad, oraș unde își face și serviciul militar (1868-1870). În 1873, s-a stabilit la București. Împreună cu Andrei Bagav, Șt. Mihăileanu și C. Cairetti, editează, între 1888 și 1889, revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
vagă influență a lui V. Alecsandri și, poate, a lui G. Coșbuc. Sunt, în fapt, rezultatul impresiilor puternice lăsate de amintirea lumii în care a copilărit, de particularitățile ei etnografice. Pe lângă „angucitori” (cimilituri) și poezii populare (culese din împrejurimile satului natal și publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița). Anecdotica de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
VIȘNIEC, Matei (29.I.1956, Rădăuți), dramaturg, poet și prozator. Este fiul Minodorei Vișniec (n. Prelipcean), învățătoare, și al lui Ioan Vișniec, funcționar. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1963-1975) și Facultatea de Filosofie și Istorie a Universității din București (1976-1980). Este unul din membrii fondatori ai Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. După absolvire lucrează ca profesor de istorie și geografie în comuna Plătărești, județul Călărași (1980-1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
va fi oprit, de fostul său profesor de la Cernăuți, Mathias Friedwagner, ca asistent pentru limba română (191l-l913). Chemat să-și facă serviciul militar, de către stăpînirea austriacă, este nevoit, la 25 de ani, să abandoneze cariera academică germană. Revenit în Bucovina natală, chemat la arme de izbucnirea primei conflagrații mondiale, îl aflăm la sfîrșitul anului 1914, ca "dezertor" austriac, cum spune Ion Filipciuc în prefața la culegerea lui Ilie E. Torouțiu Frunză verde. Cîntece și basme poporale din Bucovina (ediție princeps, 1914
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
documentar (Asaltul cerului, Struma), realizator și moderator de emisiuni TV. Primul roman al lui T., Luxul melancoliei, relatează experiențele unui cuplu tânăr, Roxana Iliescu - Luca R. Eugen, lansat într-o expediție de recuperare a timpului pierdut. Revenirea protagoniștilor în orășelul natal de provincie - pe urmele idilei lor adolescentine, ale unor îndoielnice identități cvasiparadisiace și ale unui prieten fantomatic, Matei Geamănu - oferă pretextul unui edificiu narativ fastuos, proiectat și clădit cu o maturitate rară la un începător, care își anunță de pe acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
se expună neîncetat pe sine, să se lase condus de inspirație, să fie canalul, portavocea, trâmbița, solul și îngerul acelei vibrații speciale pe care, din asonanțe și metafore, o pune în scenă poezia. Când a fugit de acasă, din Slobozia natală, către București, era, așa cum ni-l arată niște imagini tulburătoare ale televiziunii române de atunci, un licean rebel, mânat de pathos și iubire, ale cărui buze răscoapte, dătătoare de fiori damelor din capitală, nu reușeau să articuleze suficient de rapid
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
, Aurel (21.VII.1943, Alba Iulia), critic și istoric literar, editor și traducător. Este fiul Elenei (n. Munteanu) și al lui Clement Sasu, muncitor. Învață mai întâi în orașul natal, unde urmează și cursurile Liceului „Horea, Cloșca și Crișan” (1957-1961). Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1968, fiind repartizat cercetător la sectorul de istorie literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
RĂDULESCU-CODIN, Constantin (1.XI.1875, Zgripcești, j. Argeș - 29.III.1926, Priboieni, j. Argeș), folclorist. Este fiul Stanei și al lui Radu Uța, țărani. Face clasele primare în satul natal și la Pitești, iar Școala Normală la București și la Câmpulung (1891-1896), timp în care se formează sub îndrumarea profesorului de limba și literatura română Gh. Șapcaliu, fost student al lui A. I. Odobescu și al lui B. P. Hasdeu. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
VĂDUVA-POENARU, Ion (15.XI.1934, Poienarii de Muscel, j. Argeș), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Butură) și al lui Bucur Văduva, maistru miner. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (cu intermitențe), în 1949 trecând la Școala Medie de Marină Comercială din Constanța. După doi ani, din motive politice, se vede obligat să revină la Câmpulung, unde își susține bacalaureatul. În 1953 încearcă să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
meloterapia având o tradiție veche. În anul 1965 apare volumul Medicină și muzică al dr. E. Nechifor și dr. Bocârcea, iar, ulterior, studiile lui V. Enătescu asupra meloterapiei ca terapie informațională. În 1987 s-au desfășurat la Botoșani, pe meleagurile natale ale marelui nostru compozitor George Enescu, lucrările simpozionului „Valențele terapeutice ale muzicii”, lucrări ce au demonstrat multiplele posibilități de utilizare a meloterapiei în patologia umană. Dacă la începuturile sale meloterapia era aplicată empiric și numai într-un domeniu restâns din cauza
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
SĂLĂJAN, Vasile (27.I.1947, Tătărești, j. Satu Mare), prozator. Este fiul Amaliei (n. Tămaș) și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
Și așa va fi6. Dorința exaltată de contopire cu fratele mort, dialogul patetic În care ambiția literară dublează tragedia intimă dau nota unei confesiuni mereu ezitante Între derizoriul clipei și absolutul amintirii. Imaginile cotropitoare ale copilăriei și ale Noii Zeelande natale subîntind coarda unei nostalgii pe care prezentul o ridică la cote insuportabile. Viața nu mai este, În acest caz, decât o promisiune pe care scriitorul trebuie să o țină În numele propriului său jurnal. Reflectată În amintirea despre sine și În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mână și mângâie cu alta, iar Kant din „autodistrugătorul” devine „atotpăstrătorul” (Moses Mendelssohn). Câteva date biografice ne sunt edificatoare. S-a născut la 22 aprilie 1724 în orașul prusian Königsberg, fiind fiul unui umil curelar și a decedat în orașul natal la 12.02.1804. Tatăl său era de origine lituană. Asupra sa a avut o înrâurire deosebită mama, foarte înzestrată sufletește și foarte religioasă. Este ajutat de Schultz, urmează gimnaziul, reușind a trece la 16 ani și jumătate la Universitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
își pierde memoria și devine ignorant ca un copil, acest mare și lucid gânditor. Traiul său fusese cronometrat cu pedanterie, impus și de o sănătate șubredă. Era un plăcut și sociabil vorbitor, care nu și-a permis călătorii în afara orașului natal. Tot ce s-a petrecut în viața sa este eternizat în opera sa. Ideea reformei criticiste a apărut destul de târziu. Între 1770-1781 (la 11 ani) lucrează la „Critica rațiunii pure”. Metafizica lui Kant este o „Monadologie fizică”: natura este alcătuită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intre și perinatale, multe mame declară: traumatisme obstetricale, travaliul prelungit, prezentații vicioase ceea ce a impus intervenții traumatizante pentru copil (forceps, cezariană), circulară de cordon, asfixie și reanimare sau naștere prematură, ale cărei consecințe nefaste sunt bine cunoscute. Drept cauze post natale sunt indicate distrofii, meningeoencefalite gripale, encefalopatie, bronhopneumonii cu simptomatologie nervoasă, stări febrile prelungite neidentificate care au necesitat numeroase internări, congestii, convulsii, dezinterii, dispepsii, rahitism, otite supurate repetate, coreea Sydenham. Toate aceste cauze concură la originea unui sindrom cerebral al copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al lui Herș Segal; 30.XI.1936, Galați), poet. Este fiul Suricăi (n. Moise), funcționară, și al lui Leon Segal, muncitor tipograf. A urmat școala elementară și Liceul „Vasile Alecsandri” în Galați (absolvit în 1955), frecventând apoi, tot în orașul natal, timp de trei ani Facultatea de Chimie Alimentară; în 1965 a absolvit aici Facultatea de Filologie, funcționând, în continuare, ca bibliotecar la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
apostroful, spiritele, accentele, cratima, metrul poemelor, Cântecul lui Arghir, Cântecul bahic, epitalamuri ș.a.). El nu se rezumă la cercetarea limbii poemului, ci studiază și restul operei lui Budai-Deleanu, manuscrisele filologice, Lexiconul cu ciornele sale, Gramatica în latină și română, graiul natal al autorului, textele de literatură română veche care au intrat în atenția scriitorului. F. a pornit și aici de la lectura directă a manuscrisului, ceea ce nu se mai făcuse cu rigoare de la ediția lui Gh. Cardaș (1925), ale cărei greșeli au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
III.1921, Glăvile, j. Vâlcea) poet, dramaturg, prozator, memorialist și traducător. Este fiul ardeleanului Vasile Anania, mic negustor de țară, apoi muncitor în București, și al Anei (n. Mărgăritărescu), fiica unui preot din Vâlcea. Urmează primele cinci clase în comuna natală, apoi cursurile Seminarului Central din București (1933-1941), unde îi are profesori pe Anton Holban și Petru Caraman; își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul”. Urmează între 1941 și 1948 cursuri de teologie la București, Cluj, Sibiu și cursuri de medicină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
1871, Gura Sărății, j. Buzău - 11.XI.1951, București), poet, prozator, epigramist și traducător. Este fiul Stanei (n. Ilie Cârnat) și al lui Grigore Mihăescu, moșier. Poeta Alexandrina Mihăescu a fost sora lui. Urmează primii ani de școală în comuna natală, după care se mută la București, unde a absolvit liceul și Facultatea de Litere și Filosofie. În 1895 colabora la „Intim”, debutul său fiind legat de apariția acestei reviste. Își continuă studiile la Bruxelles, unde obține titlul de doctor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
NENIȚESCU, Ștefan I. (8.X.1897, București - 3.X.1979, București), poet, estetician și traducător. Este fiul Elenei (n. Ștefan) și al poetului Ioan S. Nenițescu. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1904-1916), frecventează cursurile Universității „La Sapienza” din Roma și ale Facultății de Litere și Filosofie din București. Își susține doctoratul cu teza Istoria artei ca filosofie a istoriei. Teoria criticei (1925). Docent în estetică, va fi conferențiar la Universitatea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
culorilor, a reușit să uite ( În sensul bună cele Învățate de la alții. Participările la expoziții organizate de cenaclu În sala combinatului, la expoziții de grup organizate la BÎrlad, Iași, Piatra Neamț, au fost urmate de o primă expoziție personală În orașul natal Buhuși, În 1996, vernisată de apreciatul și regretatul critic de artă Radu Negru. În 1998 devine membru al Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, participînd cu lucrări la saloanele organizate de asociație, În 1999 obținînd premiul II pentru peisaj la Salonul de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Pan[telimon] M. (16.VIII.1903, Braneț, j. Olt - 27.I. 2000, Slatina), poet și eseist. Este fiul Mariei (n. Pietreanu) și al lui Marin Gr. Vizirescu, țărani, și frate cu prozatorul Sm. M. Vizirescu. Face școala primară în comuna natală și la Slatina. În 1915 începe Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, iar ca refugiat, în timpul războiului, frecventează liceul mutat la Iași; continuă la Liceul „Radu Greceanu”din Slatina, pentru ca abia în 1925 să treacă bacalaureatul la Colegiul Național „Carol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
spre mântuire. Iar esența - „floarea luminii” - este cuvântul care întrupează eternitatea, „Cuvântul mumă, Cuvântul tată”, prin care poetul se simte „întâiul făcut”. În cea mai bună tradiție goetheană, poemele lui V. sunt ocazionale, inspirate de locuri și evenimente precise: satul natal, părinții, frații și surorile, prietenii, întâmplări biografice, iubiri, visuri, speranțe, gânduri, revelații, uneori datate exact, mai ales în sărbătorile creștine sau în orele de veghe și rugă ale nopții. Poetul își află matricea în anii copilăriei, lirica lui este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
prietenii, întâmplări biografice, iubiri, visuri, speranțe, gânduri, revelații, uneori datate exact, mai ales în sărbătorile creștine sau în orele de veghe și rugă ale nopții. Poetul își află matricea în anii copilăriei, lirica lui este un elogiu continuu al universului natal, imaginat rotund, ca întreaga țară, ca soarele și pâinea, un dialog tăinuit și inițiatic cu natura în curgerea ei ciclică, „de la strămoși până la noi”. Însă dincolo de un anume panteism, mai degrabă o comuniune străveche între om și fire - căci „zeul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]