9,860 matches
-
ființă născută dintr-o mulțime de calități și cantități măsurate matematic, alcătuite muzical, armonios ca într-o crimă perfectă, fără pată și fără urmă de autor. Aici e aici! Aici e nebunia! Aici e artă! Și Alexa Visarion are această nebunie. La el personajul se naște atunci spectaculos, înainte nu există Nimic. Personajul se naște atunci fără ca el să aibă nici cea mai vagă idee de cum va arăta, de cum va vorbi sau va acționa... De fapt, toate acestea le lasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și acum, acum când am filmat Ana, un scenariu ținut în sufletul lui de peste trei decenii. Un om de teatru. Un mare om de teatru. Un artist desăvârșit. De unde știu?... Pentru că Alexa Visarion are teatrul în sânge. Îl iubește la nebunie și, evident, îl cunoaște atât de bine. Desigur i-a fost făcut și lui cunoscut, la rândul său, de marii noștri profesori și regizori Penciulescu, Pintilie, Ciulei. Nu-i poți separa... nu-i poți imagina decât împreună... Mulțumesc domnule Profesor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alunecoase de frunze moarte, din pădurea în care a ucis. S-a smintit de-a binelea și îi va lua locul lui Ion, așa cum îl luase pe al lui Dumitru. Practic, toate personajele au sau își capătă doza lor de nebunie. Adevăratul chin începe de-abia în finalul filmului. Vor veni mai târziu clipele obsesive. Anca rămâne singură. Singură de tot. Nu mai are nici măcar ce să răzbune. Tragedia nu s-a terminat este cheia pe care ne-o oferă regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în finalul filmului. Vor veni mai târziu clipele obsesive. Anca rămâne singură. Singură de tot. Nu mai are nici măcar ce să răzbune. Tragedia nu s-a terminat este cheia pe care ne-o oferă regizorul. Tot singur și în pragul nebuniei rămăsese și Stavrache, personajul central al filmului Înainte de tăcere (1978), posibil preambul al Năpastei. Turnat în anul 1977, la împlinirea unui secol de la Războiul de Independență, filmul constituie debutul cinematografic al regizorului, dar și al scenaristului Alexa Visarion, care apelează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nevestei Ana (personaj inexistent în nuvela lui Caragiale interpretată de Valeria Seciu) pentru fratele lui mai mic, Iancu (Ion Caramitru), hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) va fi bântuit de imaginea acestuia, până în pragul demenței. Când până și viscolul ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân. Alexa Visarion aplică nuvelei-sursă același tratament ca și "năpăstuiților" din piesă: toate detaliile pitorești sunt îndepărtate rând pe rând, precum foile de ceapă, până la miezul esențializat. Măreția simplității. Filmul reprezintă o mărturie a propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lumi. [...] adăugînd și ecourile războiului, prin acel excelent personaj nebunul Dumitru inventat de scenarist (interpretat de Mircea Diaconu), regizorul a urmărit să surprindă starea, cadrul psihologic în care e posibilă o evoluție, ca aceea a hangiului Stavrache, spre alienare, spre nebunie; într-un mediu al mizeriei funcționează perfect mecanismul avariției. Stavrache devine avar, asta este limpede în filmul lui Alexa Visarion, dar devine nu pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu e urmarea eșecului în dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
portret Schița de portret ce urmează o consider un răspuns la o întrebare inevitabilă: Cum era tânărul Alexa? Încă de la primele spectacole convinge că e o personalitate artistică puternică, neliniștită, complexă, uneori contradictorie, un temperament vulcanic, plin de patimă și nebunie teatrală. Dar și un fanatic frumos, fără teamă de sacrificiu și risc, cu ambițuri firești de mărire ca orice tânăr dornic să se afirme. Dar și un utopic lucid, neîmpăcat cu sine și realitățile din jur, care detestă minciuna și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
costumele create Marelui Grup, costume ce individualizează, fără ostentație fiecare personaj. Pentru lumea din piață prezența circarilor este... un eveniment la fel de important ca și venirea soldaților. Publicul vrea circ... Din grup se detașează Corneliu Dumitraș... cunoscător înțelept și obosit al nebuniei din lume... Un alt exponent al grupului... Jorj Voicu... Grupul are însă nevoie de idoli și din ei se detașează, atunci, soldatul... Acesta este Tamburul Major rol oferit la o valoroasă interpretare de către Adrian Vișan... Ei fac parte din acel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectatorului impresia de coșmar. Pentru asta, au grijă să atribuie personajelor sentimente insolite, sau măcar de o intensitate excesivă. Ei bine, filmul românesc Înghițitorul de săbii (de Alexa Visarion), în care caracterul de coșmar întrece toate poveștile de amărăciune și nebunie, este făcut din fapte banale, curente, fapte în sine de o importanță moderată. Găsim câte puțin din toate: răutate, vanitate, poftă de a porunci, lichelism și servilism, meschinărie, nepăsare, pe ici pe colo câte un mort, dar morți nerespectuoși: tuberculoză
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Autorul filmului, regizorul și scenaristul Alexa Visarion, a înțeles tot atât de bine pe cel de al treilea personaj, pe Ion, nebunul fugit de la ocnă (interpret: Florin Zamfirescu). Acesta e tot atât de cinstit cu el însuși ca și ceilalți doi. El își privește nebunia, ca pe un fapt, știe din ce se compune această nebunie, și vorbește de ea ca despre un obiect cu însușiri inalterabile. A se întoarce la ocnă, asta el numește a "merge acasă". Injustiția care i se face, torturile la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe cel de al treilea personaj, pe Ion, nebunul fugit de la ocnă (interpret: Florin Zamfirescu). Acesta e tot atât de cinstit cu el însuși ca și ceilalți doi. El își privește nebunia, ca pe un fapt, știe din ce se compune această nebunie, și vorbește de ea ca despre un obiect cu însușiri inalterabile. A se întoarce la ocnă, asta el numește a "merge acasă". Injustiția care i se face, torturile la care fusese supus, toate fac parte din nebunia lui, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se compune această nebunie, și vorbește de ea ca despre un obiect cu însușiri inalterabile. A se întoarce la ocnă, asta el numește a "merge acasă". Injustiția care i se face, torturile la care fusese supus, toate fac parte din nebunia lui, pe care o judecă obiectiv[...] Vedeți din nou filmul și astfel veți descoperi calitățile acestei realizări... (D. I. Suchianu) Regizorul propune un continuu paradox al comporta mentelor, Anca este amenințătoare prin însăși prezența ei. Hăituit fără încetare, Dragomir disimulează manifestându
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pas înaintea celorlalți și, în cazul de față, îndrăznește chiar să facă filme într-o țară cu doar 35 de cinematografe pentru un public ce-i fascinant mai curînd de foiletonul "Telejustiției". Măcar pentru acest curaj vecin cu inconștiența ori nebunia, dincolo de orice eventual reproș ori neajuns ce-l veți remarca, poate, în timpul vizionării ce va urma, mă declar solidar de ceea ce Visarion a reușit, și-i exprim sincera mea admirație. Deși veți vedea doar versiunea română, acceptați o ultimă confidență
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul oricărui nivel decent de viață a populației și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Nu există nici o șansă de opoziționism. De altfel, orice opoziționism față de ceea ce se petrecea era catalogat drept „nebunie”și trecea în grijă și sarcina psihiatriei. Discursul lui Ceaușescu din 1968, de la deschiderea anului universitar, este relevant în acest sens: ” există oare unii care mai pot crede că în România de astăzi ar mai fi forțe capabile să amenințe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din războaie. în cazul abuzului sexual al copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de a controla sau schimba, sentimentul neputinței și al unei dedublări căreia trebuie să-i facă față, fac mai dramatice încă urmările. Nebunia, suicidul și comportamentele de automutilare, precum și crima pot apărea ca niște consecințe firești în absența unor intervenții profesioniste adecvate și de durată cu copiii victime ale acestui tip de violență. 4. Neglijarea. Margaret Lynch (1985), promotoarea prevenirii abuzului și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi acela c] nimeni nu poate conduce f]r] a lua în considerare legea și tradiția; ele nu trebuie numai urmate, ci și promovate. La un nivel mai profund, tradiția apare că scut al poporului împotriva tiranilor și a propriei nebunii autodistrug]toare. Tradiția și legile sunt f]cute de oameni și reprezint] întruchiparea simbolic] și organizațional] a unit]ții lor. Un echivalent potrivit este proverbul Tswana Kgosi kekgosi kabatho, „Regele e f]cut rege de c]tre oameni”. În aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri spirituale la pl]ceri trupești (vin, femei și cântec), de la acumularea de bog]ții și învestirea în proiecte de construcții pan] la nebunie și pierderea rațiunii. Toate acestea erau lipsite de semnificație. Într-adev]r, soarta oamenilor, fie ei înțelepți sau lipsiți de judecat], fie buni sau r]i, era perceput] că nefiind deloc diferit] de cea a altor creaturi (Eccl. 2.14-16; 3
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea g]și adev]rata cale, la fel ca înaintașii lor înțelepți. În condițiile în care toate celelalte motivații devin tot mai intense, renunțarea la valorile de conduit] str]vechi ar fi un fapt situat undeva între nesocotinț] și nebunie. vi. Era întunecat]: sfârșitul „celor o șut] de școli de gandire” Cei mai renumiți dintre discipolii lui Xunzi au pus bazele doctrinei legaliste, care a preluat din gândirea acestuia teoria lingvistic], mai putin pasiunea să pentru normele tradiționale. Ei au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Logoi sau Argumente contrare; Robinson, 1979) asociat sofiștilor, se scoate în evident] faptul c] pentru lacedaemonieni era bine că fetele s] fac] sport f]r] tunici și copiii s] nu învețe muzic] și scriere, în timp ce pentru ionieni acestea erau niște nebunii. Montaigne a alc]tuit un catalog de obiceiuri exotice cum ar fi prostituția masculin], canibalismul, femeile r]zboinice, uciderea țâț]lui la o anumit] vârst] că act de pietate și el povestește experimentul lui Darius din opera istoricului grec Herodot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nesfârșite pe străzi și stadioane, pentru că totul trebuia să fie perfect pentru întâmpinarea tovarășului și tovarășei. Povestea colectivizării și a proprietății de stat, care citită altfel înseamnă povestea proprietății tuturor, adică a nimănui. Povestea economiilor făcute de stat în scopul nebuniei plății datoriilor externe, care însemnau, de fapt, întreruperi aproape zilnice de curent și apă sau lipsa căldurii în sistemele centralizate. Amenințarea cu care trăiai că mâine sau poate la anul îți va fi dărâmată casa, în eventualitatea în care mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Iată cum se încheie un gest de oarecare dramatism existențial, iată cum termină niște oameni atinși de aripile geniului un protest mai mult decît legitim, iată cum a cariat comunismul fibra comportamentală pînă și la semeni care, prin frumoasa lor nebunie teatrul ar avea toate motivele să rămînă demni și superior orgolioși. La Iași, cînd au vrut să scape de un director incomod pentru complexele lor cețoase, actorii au catadicsit să meargă cu jalba-n proțap la niște inși mediocri, aflați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Salvarea? Să mă pregătesc? Nu, totul revine la firesc. Marele psihiatru îmi strînge consolator mîna și reintru, împăcat, în noapte. Un film, într-o seară, întîmplător, despre van Gogh. Ce-ar mai fi putut aduce nou un film despre, evident, nebunia pictorului? După ce totul fusese spus? Eroare. Filmul, despre care nu știam nimic, despre care nu știu nimic, se sustrage seriei vulgarizatoare și, cu o inteligență regizorală ieșită din comun, își "decupează" din nebunia pictorului doar segmentul în care roșcatul vine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
putut aduce nou un film despre, evident, nebunia pictorului? După ce totul fusese spus? Eroare. Filmul, despre care nu știam nimic, despre care nu știu nimic, se sustrage seriei vulgarizatoare și, cu o inteligență regizorală ieșită din comun, își "decupează" din nebunia pictorului doar segmentul în care roșcatul vine la Saint Rémy, se instalează tacticos în orășel și urmează cuminte tratamentul prescris de mai mult decît originalul său medic. Nimic, absolut nimic clișeizat. Persoanele din anturajul pacientului, psihiatrul însuși, încîntător bizare, trăsnite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
momentul convertirii pot sugera speculația unei... derapări de natură psihică. Exacerbarea efectelor compoziționale, insolitul cromaticii, aerul bizar al gesticii, toată această recuzită șocantă ar putea trimite la o posibilă... derapare. Nu e însă decît plăcerea jocului cu absurdul, cu mimarea nebuniei. Percepută, de altfel, ca atare. Plăcînd, captivînd. Dar Van Gogh? Dar Dali? Dacă Van Gogh e marcat maladiv, aceasta cabrîndu-i, violent, pictura (contorsiunile care antrenează elementele peisajului), Dali își joacă (sau, poate, nu) nebunia, complăcîndu-se în splendorile unei imaginații debordante
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]