10,100 matches
-
promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor Civic Etnic Individualist-libertarian tipul I Colectivist-autoritarian tipul II tipul III Sursa: L. Greenfeld (1992, p. 11) Tipul I, naționalismul individualist-libertarian de factură civică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ardelene și a celei latiniste, este conferită, așdadar, de ancorarea romanității (sangvinice, lingvistice, juridice, culturale etc.) în teritorialitatea dacică. Reprezentat grafic, modelul identitar propus de intelectualii ardeleni este alcătuit din axa verticală a timpului reprezentată de romanitate și din axa orizontală a spațiului reprezentând teritorialitatea dacică. Punctul zero al acestui grafic simbolizează ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic" al poporului român, reprezentat de intersectarea romanității cu spațiul dacic (pentru Șincai acesta este anul 86 e.n., pentru Papiu-Ilarian acesta devine 106
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se îndepărtează de numitorul comun împărtășit de Micu, Șincai și Maior prin faptul că își trasează drept cadru de referință un element geografic, și anume teritoriul dacic, și nu elementul genetic, al descendenței romane. Elementul de permanență devine astfel cadrul orizontal al teritoriului, și nu vectorul vertical al filiației genetice. Ca atare, Budai-Deleanu tratează istoria succesiunii popoarelor care au locuit teritoriul dacic, începând din cele mai vechi timpuri cunoscute. Mai apropiat de noul spirit romantic al epocii pașoptiste, principiul teritorial, expus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țin cont de frontierele naționale și produc clivaje socio-economice în interiorul aceleiași societăți. Comunismul aduce o serie de răsturnări majore în tradiția sedimentată în decursul secolului naționalist al existenței istorice românești. Tăieturile verticale care delimitau națiuni au fost înlocuite de clivajele orizontale care separau straturile sociale ale societății. În imaginarul politic, modelul mozaical al națiunilor a fost înlocuit cu metafora geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității naționale, contravenea noii sensibilități socialiste, care lucra similar doar că în sensul orizontal, al omogenizării intra-clasiale. Drept urmare, întregul concept mitic al unității a fost redefinit radical, forțându-se glisarea bruscă de la semantica națională a unității la o semantică clasială. În viziunea istoriografiei naționaliste interbelice, construirea statului național unitar român, mai întâi prin tentativa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar după turnura naționalistă ținut sub controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și peste obstacole (proba de 3.000m obstacole); * alergări de mare fond, pe distanțe de peste 10.000 m până la 42,195 km, distanța maratonului; ele se desfășoară pe teren variat și/sau pe șosea. * Categoria săriturilor cuprinde: * sărituri în plan orizontal: săritura în lungime cu elan și triplusaltul; * sărituri în plan vertical: săritura în înălțime și săritura cu prăjina. * Categoria aruncărilor cuprinde: * aruncări de tip împingere: aruncarea greutății; * aruncări de tip azvârlire: aruncarea mingii de oină și a suliței; * aruncări de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
împărțit în mod egal în dreapta și stânga, planul se numește medio - sagital. * planul frontal - acesta este planul vertical; el este perpendicular pe planul sagital împărțind corpul în: partea anterioară (partea din față) și partea posterioară (partea din spate). * planul transversal (orizontal) - acesta este planul parale cu solul; el este perpendicular pe planurile sagital și frontal și împarte corpul uman în ,,partea superioară” și ,,partea inferioară”. La intersecția acestor planuri, în care se desfășoară mișcările corpului uman în acțiunile motrice, sunt determinate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mișcări cu structură rațională, care corespund scopului urmărit de elevi/atleți într-o probă: * de a parcurge o distanță într-un timp cât mai scurt; * de a-și autoproiecta corpul în aer pe o traiectorie cât mai lungă, în plan orizontal (săritura în lungime, triplusalt) sau cât mai înaltă (săritura în înălțime, săritura cu prăjina); * de a proiecta obiecte în aer la o distanță cât mai lungă (toate aruncările). Tehnica probelor de atletism reprezintă sistemul actelor și acțiunilor motrice organizate riguros
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
partea piciorului de sprijin. Oscilațiile laterale sunt utile pentru că acționează și favorizează în faza motorie a pasului alergător (faza de impulsie) atâta timp cât mișcările compensatorii ale brațelor și umerilor nu vor frâna frecvența mișcării picioarelor. Oscilațiile transversale - au loc în plan orizontal și axa de rotație este verticală. Ele apar în momentul proiectării înainte a laturii bazinului ce corespunde piciorului pendulant, simultan cu rămânerea în urmă a celeilalte laturi a bazinului corespunzător piciorului de sprijin, în contact cu solul. Amplitudinea oscilației transversale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai performantă suprafață sintetică pentru alergările de viteză este pista ,,mondo” ale cărei caracteristici favorizează performanțele sprinterilor (are o aderență crescută și o duritate deosebită). Regulamentul I.A.A.F. prevede următoarele norme principale pentru pista de alergări: să fie orizontală: pantă max. în sensul alergării 1/1000 m; pantă max. transversal 1/100 m; să dispună de o suprafață netedă și stabilă; să aibă formă și dimensiuni precis determinate: lungimea de 400 m, măsurată la 30 cm de bordură pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ultimului, care este mai scurt, aceasta pregătind acțiunea de trecere a gardului. Prin scurtarea ultimului pas, condiție pentru trecerea eficientă a gardului, se realizează: * un șoc de amortizare mai redus (contact cu solul pe pingea); * frânare mai mică a vitezei orizontale datorată micșorării reacției tangențiale; * poziția centrului general de greutate (C.G.G.) cade puțin înapoia bazei de susținere; * în același timp C.G.G este proiectat pe o traiectorie mai înaltă, în creștere după penultimul pas, continuând pe rezultanta impulsiei ultimului pas; * trecerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acțiunea de trecere a gardului constituie veriga principală a tehnicii. Pierderile de viteză cauzate de trecerea gardului pot fi evitate dacă sunt rezolvate unele premise ale unei tehnici raționale și anume: * un atac efectuat cu o pierdere minimă de viteză orizontală; * un zbor limitat (minim), printr-o înălțare minimă a centrului general de greutate (C.G.G.); * aterizare într o poziție favorabilă continuării alergării. Timpul de zbor este dat de lungimea pasului peste gard, constituit din lungimea distanțelor de atac și de aterizare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
urmează același plan (traiectorie) într-un unghi deschis înapoi de 900 față de coapsă; * laba piciorului urmează planul coapsei și gambei într-o poziție de rotație externă. În momentul trecerii gardului piciorul de remorcă se află cu toate segmentele în plan orizontal, favorabil trecerii gardului cât mai aproape de stinghie. În tot acest timp axa umerilor rămâne perpendiculară pe direcția alergării . O altă cerință a tehnicii raționale este realizarea unui bun echilibru general al corpului pe tot timpul pasului peste gard. Acesta se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o planare pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția labei piciorului este determinată și de oscilațiile verticale ale C.G.G. Trecerea mai bună a gardului presupune
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
T. Ardelean (1983) în tabele următoare. Cercetarea pune în evidență importanța vitezei pe orizontală în economia cursei, prin prisma distanței față de gard la declanșarea atacului și a distanței față de gard la aterizare. Așa cum se poate observa, durata zborului și distanțele orizontale înainte și după gard au fost mai mici la medaliatul cu aur. Un studiu realizat de o echipă de cercetători din Grecia și SUA, la Campionatul Mondial din 1997, pune în evidență cinematica specifică alergătorilor din proba de 110mg comparând
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dar cu un număr mai mare de pași decât obișnuit. Scopul acestor exerciții este găsirea unui raport optim între lungimea și frecvența pasului alergător în tempo moderat. Ritmul respirator fiind individual, se va explica importanța alergare cu fixarea unei linii orizontale pe axa deplas ii și eliminării oscilațiilor verticale. Paralel cu activitatea de inițiere în tehnica pasului alergător lansat în tempo ciții de tactică elementară, cu scopul de a se dobândi iei, a rolului activ, voit, al expirației, faptul că inspirația
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pot fi mărite treptat, până la 30 m, dar nu mai mult. * exerci ate anterior, în scopul însușirii tehnicii alergării în turnantă, particularităților ieșirii din turnantă, etc. * Exerciții suplimentare: * alergare cu genunchii sus la diferite înălțimi; * alergare cu fixarea unei linii orizontale; * alergare cu trunchiul, capul, brațele, în poziții evident greșite, atitudini ierii poziției corecte; ; țin înclinate; ând depărtat. competitor r și corectarea acestora în scop amentului în probă. exagerate, în scopul aprec * alergare cu răsucirea amplă a trunchiului * alergare la vale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de obstacole. Din experiența noastră considerăm utilă abordarea instruirii programate în predarea - învățarea acestei probe și propunem următorul conținut, pentru varianta instruirii ramificate (fig. 49). VI. BAZELE TEHNICII SĂRITURILOR Săriturile atletice sunt comportamente motrice specializate al căror scop iei cinetice orizontale într-un impuls în plan orizonta cât mai mari. ), cu un e sărituri pot fi n înălțime și săritura cu prăjina. de specificul și scopul săriturii. în curriculum nucleu stemul competițional școlar și de ul probelor e săritu rii de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este (după cei mai mulți specialiști) următoarea: bătaia, elanul, aterizarea, zborul. În continuare vom analiza tehnica săriturii în lungime pe fiecare element tehnic (fază) a mecanismului de bază al tehnicii. I. Elanul are ca scop principal acela de a acumula o viteză orizontală cât mai mare, optimă, apropiată de viteza maximă pe care elevul / săritorul o poate dezvolta într-o alergare pe plat. Unii autori definesc viteza optimă pe elan ca fiind “viteza de vârf controlabilă” și se estimează că ar fi aproximativ
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
execuție al pasului și, implicit, scade viteza elanului în ultima parte, eliminând influența calității dominante, respectiv a vitezei. II. Bătaia este faza fundamentală a săriturii prin care se realizează: obținerea înălțării verticale, optime și menținerea, în limita posibilităților, a vitezei orizontale. Elemente tehnice esențiale ale acestei faze sunt: a) așezarea piciorului de bătaie (impulsie) pe prag, ce reprezintă momentul decisiv pentru structura dinamică și spațială a bătăii. Așezarea piciorului se face în mod activ, de sus în jos și dinainte înapoi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de bătaie, ceea ce determină o desprindere sub cu unghi mai mare. Întinderea prematură a piciorului de impulsie (înapoia punctului de sprijin) are ca rezultat mărirea exagerată a unghiului de desprindere (zbor mai înalt) și o pierdere mai mare a vitezei orizontale, iar ca efect se produce scurtarea săriturii. Scurtarea excesivă a timpului de bătaie nu permite (din punct de vedere tehnic) desfășurarea integrală a fazei,scurtarea timpului de bătaie și folosirea tuturor resurselor de avântare și impulsie, proiectează C.G.G. pe o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]